ICCJ. Decizia nr. 1404/2013. Civil. Conflict de competenţă. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1404/2013
Dosar nr. 499/35/2012
Şedinţa publică din 14 martie 2013
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele;
Prin sentinţa civilă nr. 27 din 20 noiembrie 2012, Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Tribunalul Braşov, în contradictoriu cu intimaţii S.A.G., I.I.N., Ş.M., P.C., C.A., P.A., C.E., B.M., C.G., R.P., B.B., M.S.Ş., D.C., Curtea de Apel Braşov, Ministerul Finanţelor Publice Bucureşti, Direcţia Generală a Finanţelor Public Braşov şi Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, în favoarea Tribunalului Bihor.
Prin sentinţa civilă nr. 547 din 28 mai 2012, Tribunalul Bihor, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii, în favoarea Judecătoriei Oradea.
S-a reţinut că prin decizia nr. 5/2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a admis recursul în interesul legii, statuând că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4042 alin. (3) C. proc. civ., instanţa judecătorească competentă potrivit legii să soluţioneze cererea de întoarcere a executării silite prin restabilirea situaţiei anterioare este instanţa de executare, respectiv judecătoria.
A apreciat că sunt incidente dispoziţiile privind întoarcerea executării silite, indiferent de modul cum s-a efectuat plata.
Prin sentinţa civilă nr. 13509 din 06 noiembrie 2012, Judecătoria Oradea, a admis excepţia de necompetenţă teritorială, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bihor, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Oradea şi Tribunalul Bihor, a dispus sesizarea Curţii de Apel Oradea în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
S-a reţinut că obiectul cauzei este un litigiu de muncă, privind restituirea unor plăţi salariale efectuate benevol, nu prin procedura executării silite.
Prin decizia civilă nr. 628/2012, Curtea de apel Oradea, a dispus casarea sentinţei de fond, cu trimiterea cauzei spre rejudecare
Tribunalului Bihor a stabilit că obiectul prezentei cauze nu îl reprezintă întoarcerea executării silite, întrucât nu a avut loc vreo executare silită, ci obiectul cauzei îl reprezintă un litigiu de muncă, privind restituirea txnor plăţi salariale efectuate benevol.
Cu toate acestea, Tribunalul Bihor, încălcând aceste prevederi legale a considerat că obiectul cauzei îl reprezintă întoarcerea executării silite.
S-a apreciat că prezenta cauză reprezintă un litigiu de muncă iar litigiile de muncă sunt încadrate în sfera de competenţă a tribunalului, conform prevederilor art. 2, pct. 1 lit. c) C. proc. civ..
Soluţionând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, Curtea a reţinut următoarele; prin decizia civilă nr. 628/2012, Curtea de Apel Oradea, a stabilit deja că, în speţă, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 4041 şi art. 4042 C. proc. civ. referitoare la întoarcerea executării silite, ci dispoziţiile art. 272 din C. muncii, respectiv dispoziţiile art. 283 alin. (1) lit. c) din C. muncii.
Ca urmare, stabilindu-se în mod irevocabil prin decizia Curţii de Apel Oradea obiectul prezentei cauze, respectiv litigiu de muncă, s-a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bihor.
Împotriva sentinţei civile nr. 27 din 20 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă, a formulat cerere de recurs la data de 03 ianuarie 2013, pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor, prin care a invocat următoarele aspecte de pretinsă nelegalitate.
S-a susţinut că hotărârea pronunţata este nelegala, fiind dată cu aplicarea greşită a legii - art. 304 pct. 9 C. proc. civ. - respectiv art. 4042 alin. (3) C. proc. civ.. Obiectul dosarului îl constituie întoarcerea executării silite.
Niciodată reclamantul nu a promovat o acţiune în pretenţii (pentru a fi incidente alte prevederile legale care guvernează materia competentei materiale a instanţelor de judecata). Mai mult decât atât, anterior promovării acţiunii, pârâţii erau în posesia unui titlu executoriu care, deşi a fost pus in executare în mod voluntar nu poate înlătura natura demersului angajatorului de a se supune obligaţiei statuate printr-un titlu executoriu.
S-a invocat Decizia nr. 5/2012 pronunţata de Înalta Curte de Casaţie şi justiţie (în care recursul în interesul legii a fost admis), în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4042 alin. (3) C. proc. civ..
Având în vedere obiectul supus judecaţii - întoarcerea executării silite - şi raportat la prevederile art. 3307 alin. (4) C. proc. civ. care prevede ca „dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe", s-a susţinut că instanţa competentă material să soluţioneze cauza este judecătoria şi nu tribunalul.
Recursul este nefondat.
Prin decizia civilă nr. 628 din 20 februarie 2012, Curtea de apel Oradea, a dispus casarea sentinţei de fond, cu trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Bihor.
Această instanţă a stabilit cu această ocazie că obiectul cauzei deduse judecăţii nu îl reprezintă întoarcerea executării silite, întrucât nu a avut loc vreo executare silită, ci un litigiu de muncă, privind restituirea unor plăţi salariale efectuate benevol, pe temeiul dispoziţiilor art. 272, respectiv art. 283 alin. (1) lit. c) C. muncii.
Instanţa anterioară a avut în vedere, cum era şi firesc, dispoziţiile art. 315 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora dezlegarea dată problemelor de drept de către instanţa de recurs este obligatorie pentru judecătorii fondului.
Cum cauza pendinte a fost deja încadrată în categoria litigiilor de muncă, prin puterea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, iar litigiile de muncă sunt încadrate în sfera de competenţă a tribunalului, conform prevederilor art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc. civ., s-a apreciat corect că Tribunalului Bihor are competenţa de a soluţiona cauza în primă instanţă.
Pentru toate aceste considerente de fapt şi de drept, Înalta Curte în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1), va respinge recursul pârâtului, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor împotriva sentinţei nr. 27/PI din 20 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 martie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1407/2013. Civil. Contestaţie la executare.... | ICCJ. Decizia nr. 1400/2013. Civil → |
|---|
