ICCJ. Decizia nr. 1437/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE

SECŢIA a ll-a CIVILĂ

Decizia nr. 1437/2013

Dosar nr. 37199/301/2012

Şedinţa Camerei de Consiliu din 2 aprilie 2013

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oneşti la data de 10 iulie 2012 contestatoarea SC O.P. SA în contradictoriu cu intimaţii A.M. şi B.E.J. B.J., a formulat contestaţie la executare solicitând instanţei anularea actelor de executare silită din Dosarul nr. 1698/2011 al B.E.J. B.J.

Prin sentinţa civilă nr. 3146 din 09 octombrie 2012 pronunţată de Judecătoria Oneşti, a fost admisă excepţia necompetentei teritoriale şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 3, Bucureşti, reţinându-se aspectul că, deşi Judecătoria Oneşti a fost cea care a încuviinţat executarea silită, acest fapt nu prezintă relevanţă sub aspectul menţinerii competenţei instanţei iniţiale, ca instanţă de executare, pe tot parcursul executării silite, în condiţiile art. 373 C. proc. civ.

În acest sens, textul de lege nu stabileşte instanţa de executare ca fiind cea care a pronunţat încheierea de încuviinţare a executării silite, ci instanţa în a cărei rază teritorială se va face executarea.

Având în vedere acsst titlu executoriu, intimata a sesizat executorul judecătoresc B.J. pentru punerea în executare, iar în urma acestei cereri s-a format Dosarul de executare silită nr. 1698/2012 al B.E.J. B.J., executorul înfiinţând poprirea asupra conturilor debitoarei deschise la Banca C., Sucursala U. cu sediul în Bucureşti, sector 3.

Prin sentinţa civilă nr. 337 din 14 ianuarie 2013 pronunţată de Judecătoria sector 3, Bucureşti, a fost admisă excepţia necompetentei teritoriale şi a fost dispusă declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oneşti, reţinându-se că, din nici un act care se află la dosarul de executare nu rezultă că a fost înfiinţată poprirea la un terţ poprit aflat în raza teritorială a sectorului 3, deşi Judecătoria Oneşti şi-a motivat soluţia de declinare pe o adresă emisă de Banca C., din care rezultă că, SC O.P. SA figurează cu mai multe conturi active deschise la Banca C., Sucursala U., fără a exista vreo menţiune că asupra vreunui cont al contestatoarei din raza teritorială a Judecătoriei sectorului 3 s-ar fi înfiinţat poprire.

A mai reţinut instanţa faptul că există conturi bancare deschise pe humele contestatoarei, dar acest lucru nu înseamnă şi că ele au fost poprite, mai ales că adresa de înfiinţare a popririi către Banca C. a fost trimisă de către executorul judecătoresc la Sucursala Bacău şi nu la sediul Banca C. din sectorul 3.

Înalta Curte constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 20 (2) C. proc. civ. ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, a pronunţat regulatorul de competenţă stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oneşti, pentru următoarele considerente:

În procedura contestaţiei la executare, stabilirea competenţei se face potrivit dispoziţiilor art. 400 alin. (1) raportat la art. 373 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că în cazul contestaţiei la executare propriu-zise, competenţa aparţine instanţei de executare, iar instanţa de executare este cea în circumscripţia căreia se face executarea.

În speţă, instanţa competentă este Judecătoria Oneşti, având în vedere că prin acţiunea introductivă contestatoarea a solicitat anularea actelor de executare silită din Dosarul nr. 1698/2011 al B.E.J. B.J., solicitând totodată anularea procesului-verbal de cheltuieli de executare şi a rapoartelor de expertiză, precum şi a actelor de executare ulterioare acestora, motiv pentru care s-a reţinut că, în mod cert contestatoarea SC O.P. SA a înţeles să conteste inclusiv executarea silită însăşi pornită împotriva sa, în Dosarul de executare nr. 1698/2011 al B.E.J. B.J., având în vedere că a susţinut că nu se impunea executarea sa silită, dat fiind că a achitat anterior creanţa, aceste aspecte urmând a fi analizate pe baza probelor de către instanţa de executare competentă.

În acest context, având în vedere că, contestaţia priveşte şi procesul-verbal al cheltuielilor de executare şi toate celelalte forme de executare efectuate de B.E.J. B.J. cu sediul în Moineşti, se va reţine din dispoziţiile legale mai sus-evocate faptul că, o instanţă devine instanţă de executare, în măsura în care există acte de executare îndeplinite în raza sa tertorială, întrucât legiuitorul nu a stabilit câte o instanţă de executare în raport de fiecare formă de executare, respectiv prin poprire, executare silită mobiliară sau executare silită imobiliară, singura cerinţă ce trebuie îndeplinită pentru ca o instanţă să devină instanţă de executare, şi implicit să soluţioneze contestaţia la executare, este ca în raza acesteia să se efectueze cel puţin un act de executare specific uneia dintre formele mai sus indicate.

Având în vedere că, prin prezenta contestaţie la executare, contestatorul a adus numeroase critici legate de certitudinea creanţei şi valoarea acesteia, de modul în care au fost determinate cheltuielile de executare, se apreciază că aceste chestiuni se impun a fi soluţionate în mod unitar, respectiv de către o singură instanţă de judecată.

În acest sens se constată că, potrivit dispoziţiilor art. 373 alin. (3) C. proc. civ. „instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, judecă contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenta altor instanţe sau organe".

Pentru aceste cons derente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oneşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în Judecătoriei Oneşti.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 aprilie 2013.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1437/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond