ICCJ. Decizia nr. 1498/2013. Civil. Rezoluţiune contract. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 1498/2013
Dosar nr. 2896/99/2009*
Şedinţa publică de la 9 aprilie 2013
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului laşi sub nr. 2896/99/2009 reclamanta SC E.H. SRL a chemat în judecată pe pârâţii SC N.C. SRL Vaslui şi A.D.A. şi a solicitat să se constate rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare autentificat din 4 septembrie 2006 la B.N.P. B.D. din laşi, având ca obiect terenul în suprafaţă de 1.795,23 mp, de categorie folosinţă CAT, situat în intravilanul municipiului laşi, amplasat în sectorul cadastral, recunoaşterea unui drept de retenţie asupra terenului până la restituirea sumelor plătite, obligarea pârâţilor la plata dobânzilor legale.Totodată reclamanta a solicitat obligarea pârâtului A.D.A. la restituirea următoarelor sume: 20.000 euro, reprezentând avans întocmire PUD, conform facturii fiscale din 7 decembrie 2006; 23.562 RON, reprezentând contravaloarea studiului geotehnic, conform facturii fiscale din 7 decembrie 2006; 30.173,3 dolari SUA, reprezentând taxă carte funciară, onorariu, taxă timbru şi taxe pentru autentificare procuri, conform O.P. din 8 septembrie 2006 şi plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 4 septembrie 2006 la B.N.P. B.D. din laşi, iar pârâtul A.D.A. nu şi-a executat obligaţiile în sarcina sa, respectiv: obţinerea autorizaţiei de construire pentru edificarea de imobile cu destinaţia de locuinţe (cu birouri şi spaţii comerciale la parter şi mezanin), în regim de înălţime de minim P+14 etaje, pe terenul ce face obiectul vânzării; documentaţia PAC, PUZ, PUD; finalizarea demersurilor de cumpărare/concesionare a terenului în suprafaţă de 700 mp, cu hotar vecin terenului ce formează obiectul contractului, pentru o exploatare optimă; creditarea exclusivă a societăţii cumpărătoare SC E.H. SRL pentru plata ratei a patra).
Faţă de aspectele enumerate mai sus, în baza pactului comisoriu de grad IV inclus în contract, a promovat prezenta acţiune.
Pârâtul A.D.A., prin contract, s-a obligat să restituie toate sumele avansate de către societatea cumpărătoare pentru obţinerea documentaţiei necesară construirii.
Pârâtul A.D.A. a formulat cerere reconvenţională şi a solicitat în contradictoriu cu persoanele fizice asociate în societatea reclamantă precum şi în contradictoriu cu societatea reclamantă ieşirea sa din societate.
Prin sentinţa nr. 1179/com din 21 septembrie 2010 a Tribunalului laşi s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a lipsei coparticipării procesuale a pârâtului A.D.A..
S-a respins acţiunea formulată de către reclamanta SC E.H. SRL laşi, cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură în laşi, la SCPA V.L.L.M. în contradictoriu cu pârâţii SC N.C. SRL Vaslui, prin administrator judiciar Cabinet individual de insolvenţă - C.I., cu sediul în municipiul Vaslui şi A.D.A. cu domiciliul în municipiul laşi.
S-a respins cererea reconvenţională formulată de pârâta SC N.C. SRL Vaslui prin administrator judiciar Cabinet individual de insolvenţă - C.I., cu sediul în municipiul Vaslui, în contradictoriu cu SC E.H. SRL laşi şi cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură în laşi la SCPA V.L.L.M..
Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut că toate obligaţiile asumate de pârâtul A.D.A. ca prin demersurile sale personale să obţină mai multe acte şi diverse aprobări sunt obligaţii de mijloace şi nu obligaţii de rezultat.
În cauză nu pot fi aplicate dispoziţiile art. 1020 C. civ. motivat de faptul că pârâtul A.D.A. a depus diligente pentru îndeplinirea obligaţiilor, astfel că nu se va constata rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare autentificat din 4 septembrie 2006 la B.B.P. - B.D. din laşi.
Împotriva sentinţei civile nr. 1178/com/21 septembrie 2010 a Tribunalului laşi, secţia comercială şi contencios administrativ, a formulat apel SC E.H. SRL laşi, T.S. şi B.J..
A.D.A. în nume propriu şi în calitate de administrator al SC E.H. SRL a depus întâmpinare aflată în dosarul de apel la data de 7 februarie 2011.
Prin întâmpinarea depusă se solicită respingerea apelului, întrucât nu se poate reţine vreo culpă proprie a pârâtului în derularea raporturilor asumate prin contract.
Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a retrimis cauza pentru soluţionarea apelului, în fond la Curtea de Apel laşi (care nelegal anulase ca netimbrat apelul formulat), Management Reorganizare Lichidare SPRL laşi în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC N.C. SRL a solicitat admiterea în parte a acţiunii numai cu privire la rezoluţiunea contractului şi restituirea prestaţiilor dovedite, restul solicitărilor urmând să fie respinse.
Prin decizia nr. 77/2012 din 22 mai 2012, Curtea de Apel laşi, secţia civilă, a admis apelul formulat de SC E.H. SRL laşi, T.S. şi B.J. cu domiciliul ales în laşi, la SCPA V.L.L.M. împotriva sentinţei nr. 1179/com din 21 septembrie 2010 a Tribunalului laşi, pe care a schimbat-o în tot, a admis acţiunea formulată de SC E.H. SRL laşi în contradictoriu cu SC N.C. SRL Vaslui şi A.D.A. cu domiciliul în laşi şi a constatat rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare autentificat din 4 septembrie 2006 la B.N.P. B.D. laşi având ca obiect terenul în suprafaţă totală de 1.795.23 m.p. de categorie de folosinţă CAT situat în intravilanul municipiului laşi amplasat în sector cadastral şi a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară.
A obligat SC N.C. SRL Vaslui să restituie reclamantei SC E.H. SRL laşi suma de 880.000 euro - sumă plătită ca preţ şi pe pârâtul A.D.A. să plătească reclamantei SC E.H. SRL laşi suma de 30.173,3 dolari SUA reprezentând carte funciară, onorariu, taxă timbru şi taxă autentificare.
A obligat pârâţii SC N.C. SRL Vaslui şi A.D.A. să plătească reclamantei SC E.H. SRL laşi suma de 93.865,34 RON taxă de timbru şi onorariu avocat 30.737 RON la instanţa de fond şi 93.866 RON taxă de timbru şi 2.500 RON, onorariu avocat la instanţa de apel.
A acordat drept de retenţie SC E.H. SRL laşi asupra terenului în suprafaţă totală de 1.795,23 m.p. situat în intravilanul municipiului laşi, amplasat în sector cadastral până la achitarea de către fiecare din pârâţi a sumelor la plata cărora au fost obligaţi prin prezenta hotărâre.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Din examinarea contractului de vânzare-cumpărare înregistrat din 4 septembrie 2006 la B.N.P. B.D. din laşi, rezultă că părţile au încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu clauză pact comisoriu prin care SC N.C. SRL a vândut către SC E.H. SRL laşi terenul în suprafaţă totală de 1.795, 23 m.p. de categorie de folosinţă CAT situat în intravilanul municipiului laşi, amplasat în sectorul cadastral, valoarea contractului fiind de 1.980.000 euro (un milion nouă sute optzeci mii euro).
Preţul, de comun acord s-a stabilit prin contract că se va achita în rate în număr de 5, fiecare cu un anumit cuantum al ratei, achitându-se la data semnării contractului suma de 80.000 euro (optzeci mii euro). Totodată în contract A.D.A. s-a angajat ca prin demersurile sale personale în maximum 8 luni şi apoi 2 luni (deci 10 luni în total) să îndeplinească următoarele obligaţii:
- obţinerea autorizaţiei de construire pentru edificarea de imobile cu destinaţia locuinţe (cu birouri şi spaţii comerciale la parter şi mezanin) în regim de înălţime de minim P+14 etaje, pe terenul ce face obiectul prezentului contract;
- documentaţie PAC, PUD, PUZ;
- toate demersurile şi negocierile, inclusiv semnarea contractului prin care se dobândeşte proprietatea ori dreptul de concesiune, în vederea cumpărării ori concesionării de la Consiliul Local a unei suprafeţe de aproximativ 700 m.p. cu hotar vecin cu proprietatea care se înstrăinează şi care să permită exploatarea optimă a terenului care face obiectul prezentei vânzări:
- creditarea sa exclusivă a societăţii cumpărătoare pentru plata ratei 4.
Părţile au convenit la instituirea unui pact comisoriu de grad IV pentru toate obligaţiile cumulate ale domnului A.D.A. „în obligaţia de a face", enunţată mai sus.
Totodată s-a mai convenit că dacă societatea cumpărătore, în speţă apelanta SC E.H. SRL laşi optează pentru reziliere, prezentul contract se consideră desfiinţat de drept fără somaţie, notificare şi punere în întârziere, părţile fiind repuse în situaţia anterioară, în virtutea pactului comisoriu de gradul IV.
În această situaţie, a neîndeplinirii obligaţiei de a face, SC N.C. SRL Vaslui are obligaţia de a restitui toate sumele primite până la acel moment cu titlu de preţ, la care se adaugă dobânda legală, precum şi obligaţia domnului A.D.A. de a achita personal către SC E.H. SRL toate cheltuielile avansate de obţinerea avizelor, autorizaţiilor, impozite pe proprietate precum şi orice alte cheltuieli efectuate de către SC E.H. SRL.
Probatoriul administrat în cauză şi necontestat de intimaţi relevă că obligaţiile asumate de A.D.A. nu au fost îndeplinite în mod corespunzător şi nici în termenul stabilit, spre exemplu nu s-a obţinut autorizaţia de construire pentru edificarea de imobile de locuinţe, nu au fost finalizate demersurile de cumpărare/concesionare a terenului de 700 m.p., împrejurări pe care pârâtul A.D.A. nu le contestă dar susţine că nu din culpa sa, toate aceste obligaţii fiind obligaţii de mijloace şi nu obligaţii de rezultat.
Reţine instanţa de apel că părţile stipulând un pact comisoriu expres, rolul instanţei de judecată sub aspectul aplicării sancţiunii rezoluţiunii este înlăturat în totalitate.
Simpla neîndeplinire a obligaţiilor asumate de A.D.A. prin pactul comisoriu prevăzut în contract, atrage desfiinţarea de plin drept a contractului.
Practic, pactul comisoriu expres prevăzut de părţi în contractul din litigiu înlătură posibilitatea instanţei de judecată de a dispune ea însăşi, aplicarea sancţiunii, astfel încât în cauză nu se pune problema aprecierii de către instanţa a oportunităţii rezoluţiunii.
Ca atare, cum contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 4 septembrie 2006 la B.N.P. B.D. din laşi este un contract cu clauză pact comisoriu, instanţa de judecată nu pronunţă rezoluţiunea contractului, ci doar constată rezoluţiunea contractului, cât timp această sancţiune a operat pe baza condiţiilor prevăzute de părţi în contract.
Pactul comisoriu conţine o clauză de favoare pentru creditor, pentru reclamanta-apelantă, clauză ce a fost acceptată fără rezerve de intimat.
Constatându-se rezoluţionat contractul de vânzare-cumpărare, vor fi repuse părţile în situaţia anterioară (restituţio in integrum) cu obligarea SC N.C. SRL de a plăti reclamantei sumele plătite ca preţ şi de obligare a pârâtului A.D.A. de a restitui sumele care au fost plătite de SC E.H. SRL pentru îndeplinirea obligaţiilor personale asumate de A.D.A. - avans întocmire PUD, studiu geotehnic, taxă carte funciară, taxă pentru autentificare.
În raport de dispoziţiile art. 295-296 C. proc. civ., instanţa de apel nu poate discuta decât punctele deduse judecăţii prin petiţia de apel, întrucât orice alte puncte neadmise în apel rămân definitiv judecate între părţi.
Astfel, în raport de dispoziţiile art. 296 C. proc. civ., se va admite apelul şi în lumina considerentelor mai sus expuse se va schimba în tot sentinţa primei instanţe, cu admiterea acţiunii, constatarea rezoluţiunii şi repunerea părţilor în situaţia anterioară în sensul dispozitivului mai jos enunţat.
S-a mai solicitat prin petitul acţiunii de către SC E.H. SRL şi recunoaşterea unui drept de retenţie asupra terenului până la restituirea sumelor plătite.
Intimatul s-a opus la acordarea unui drept de retenţie, susţinându-se că-nu s-a făcut dovada că terenul s-ar afla în posesia apelanţilor.
Reţine instanţa de apel că dreptul de retenţie este un drept real care poate fi invocat prin prisma dispoziţiilor art. 1444 C. civ. de la 1865 faţă de titularul iniţial al bunului dar şi din perspectiva dispoziţiilor art. 2495-2499 din noul C. civ. care reglementează dreptul de retenţie.
Aşa fiind, rezultă clar că SC E.H. SRL conform contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părţi a intrat legal în stăpânirea de fapt a terenului la data de 4 septembrie 2004, conform clauzei inserate în contract, clauză semnată şi de cumpărătoarea SC E.H. SRL şi de A.D.A.
Împotriva deciziei nr. 77/2012 din 22 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel laşi, secţia civilă, au declarat recurs pârâţii M.R.L. SPRL Iaşi lichidator judiciar al SC N.C. SRL Vaslui şi A.D.A.
Pârâta M.R.L. SPRL Iaşi lichidator judiciar al SC N.C. SRL Vaslui prin recursul declarat împotriva deciziei nr. 77/2012 din 22 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel laşi, secţia civilă, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., critică decizia din apel pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul respingerii apelului reclamanţilor şi menţinerea ca legală a sentinţei instanţei de fond.
În criticile formulate recurenta după o prezentare a situaţiei de fapt, a susţinut în esenţă următoarele:
Că reclamanta SC E.H. SRL după semnarea contractului de vânzare-cumpărare, nu şi-a mai respectat obligaţiile asumate prin acesta, astfel că vinovată de rezolutiunea contractului sunt reclamanţii, cu atât mai mult cu cât prin pactul comisoriu inclus în contract s-a prevăzut că simpla neîndeplinire a obligaţiilor asumate de A.D.A., atrage desfiinţarea de drept a contractului.
Din analiza clauzelor menţionate în contract se poate observa lipsa unui echilibru între drepturile şi obligaţiile corelative ale părţilor semnatare ale contractului, cât şi folosirea unor clauze nelegale în conţinutul lor.
Astfel, conform contractului reprezentantul SC N.C. SRL, poate să renunţe în mod expres la privilegiul pentru restul de preţ prevăzut de art. 1737 C. civ. şi nu solicită notarea acestuia în cartea funciară, cu toate că plata preţului se făcea în rate.
În acest sens se mai invocă şi clauza prin care vânzătoarea acceptă intrarea în stăpânirea de fapt şi de drept, a cumpărătorului asupra bunului la data semnării contractului, fără nici o clauză penală sau de altă natură care să îl oblige pe cumpărător în caz de neplată a preţului.
Recurenta a mai susţinut că instanţa de apel a pronunţat o decizie nelegală, întrucât a nesocotit probele administrate în cauză.
Recurentul pârât A.D.A., prin recursul declarat, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., critică decizia din apel pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul respingerii apelului reclamanţilor şi menţinerea ca legală a sentinţei instanţei de fond.
Înalta Curte, examinând cererea de recurs formulată de pârâta M.R.L. SPRL Iaşi lichidator judiciar al SC N.C. SRL Vaslui din perspectiva criticilor formulate, astfel cum acestea au fost circumscrise temeiurilor de drept indicate, reţine inexistenţa motivelor de nelegalitate, în raport de reglementarea cuprinsă în art. 3021 lit. c) C. proc. civ., pentru următoarele considerente:
Recursul, cale extraordinară de atac, poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate, în reglementarea expresă şi limitativă redată în art. 304 C. proc. civ.
Potrivit art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor.
Conform, art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate, prevăzute expres şi limitativ la punctele 1-9, iar potrivit dispoziţiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ. indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unui din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Criticile recurentei pârâte, prin care a susţinut că decizia instanţei de apel este greşită întrucât a nesocotit probele administrate în cauză din care rezultă culpa reclamantei pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale, vizează numai aspecte de netemeinicie legate de stabilirea situaţiei de fapt şi greşita interpretare de către instanţa de apel a probelor administrate în cauză, elemente ce nu vizează nelegalitatea.
Nici motivul de recurs, prin care recurenta pârâtă a susţinut că din analiza clauzelor menţionate în contract se poate observa lipsa unui echilibru între drepturile şi obligaţiile corelative ale părţilor semnatare ale contractului, cât şi folosirea unor clauze nelegale în conţinutul lor, nu poate fi încadrat în art. 304 C. proc. civ., întrucât simpla prezentare a motivelor de netemeinicie de către aceasta, reiterarea unor situaţii de fapt şi referirile la probatoriul administrat, în lipsa unei argumentaţii în drept care să situeze criticile în sfera temeiurilor de modificare indicate, fac imposibilă exercitarea efectivă a controlului de legalitate al instanţei de recurs.
În considerarea celor ce preced, constatând că recurenta pârâtă nu s-a conformat obligaţiei reglementată de dispoziţiile art. 3021 lit. c) C. proc. civ. potrivit cărora cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de recurs şi dezvoltarea lor, Înalta Curte, având în vedere şi inexistenţa motivelor de ordine publică care să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc. civ., va constata nulitatea cererii de recurs în temeiul art. 3021 lit. c) C. proc. civ.
Cererea de recurs formulată de pârâtul A.D.A. este insuficient timbrată.
Întrucât potrivit art. 137 alin. (1) C. proc. civ., instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi a celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, Înalta Curte va analiza cu prioritate excepţia netimbrării.
Pentru termenul de astăzi, recurentul pârât a fost citat cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 23.665,4 RON, conform dovezii de comunicare a citaţiei, aflată la dosar, obligaţie pe care acesta în mod nejustificat nu şi-a îndeplinit-o.
Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 modificată, privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de către instanţă.
Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a legii şi art. 9 din O.G. nr. 32/1995, modificate, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru şi timbru judiciar, cererea va fi anulată ca netimbrată.
Cum problema timbrajului se analizează prioritar oricăror cereri, excepţii şi constatând că cererea de recurs nu a fost timbrată anticipat şi nici până la termenul stabilit de instanţă, 9 aprilie 2013, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită şi că în cauză nu operează scutirea legală de la plata taxei de timbru, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) şi (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 modificată şi art. 9 din O.G. nr. 32/1995, şi să dispună anularea recursului, ca insuficient timbrat.
Faţă de această situaţie, în temeiul art. 274 C. proc. civ. urmează a fi respinsă şi cererea intimaţilor reclamanţi de acordare a cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea cererii de recurs formulată de pârâta M.R.L. SPRL Iaşi lichidator judiciar al SC N.C. SRL Vaslui împotriva deciziei nr. 77/2012 din 22 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel laşi, secţia civilă, conform art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.
Anulează recursul declarat de pârâtul A.D.A. împotriva deciziei nr. 77/2012 din 22 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel laşi, secţia civilă, ca insuficient timbrat.
Respinge cererea intimaţilor reclamanţi de acordare a cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 9 aprilie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 1492/2013. Civil. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1508/2013. Civil → |
---|