ICCJ. Decizia nr. 3145/2013. Civil. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A ll-A CIVILĂ
Decizia nr. 3145/2013
Dosar nr. 11289/3/2010
Şedinţa publică de la 09 octombrie 2013
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 22 februarie 2013, pârâta SC U.P. SRL prin administrator judiciar P.M. Ipurl a solicitat să se dispună, în temeiul dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, suspendarea judecării apelului formulat de reclamanta SC E.R. SRL prin lichidator T.M. Sprl, împotriva sentinţei comerciale nr. 10084 din data de 26 octombrie 2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a Vl-a Comercială, în Dosarul nr. 11289/3/2010, deoarece, împotriva acestei societăţi comerciale s-a deschis procedura insolvenţei, prin încheierea din 29 august 2012 pronunţată în Dosarul nr. 4041/103/2012 de Tribunalul Neamţ, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Prin încheierea pronunţată la data de 28 februarie 2013 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006, a suspendat judecarea apelului.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel a reţinut că prin cererea înregistrată la data de 03 martie 2010 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a Vll-a civilă, reclamanta SC E.R. SRL prin lichidator T.M. S.P.R.L. a chemat în judecată pârâta SC U.P. SRL solicitând să fie obligată aceasta la plata sumei de 188.141,90 lei reprezentând contravaloarea unei maşini de alezat şi frezat conform contractului de vânzare - cumpărare din 24 noiembrie 2006 şi facturilor din 30 noiembrie 2006, şi din 31 ianuarie 2007 iar prin cererea completatoare formulată la data de 31 august 2010, reclamanta a mai solicitat ca, în subsidiar, în cazul în care pârâta nu achită integral preţul, în conformitate cu clauzele contractului pârâta să restituie bunul, iar reclamanta vânzătoare să păstreze ceea ce a încasat din preţ, cu titlu de daune.
Totodată, Curtea de Apel a reţinut că aşa cum rezultă din încheierea pronunţată de Tribunalul Neamţ la data de 29 august 2012 în Dosarul nr. 4041/103/2012, împotriva debitoarei SC U.P. SRL, s-a deschis procedura insolvenţei, or, potrivit dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită, pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
În ceea ce priveşte primul capăt de cerere formulat de reclamantă, Curtea de Apel a reţinut că în raport cu acesta sunt aplicabile, inclusiv în apelul declarat de reclamantă, prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006, fiind vorba, în mod indiscutabil de o acţiune judiciară pentru realizarea unei creanţe asupra debitorului sau bunurilor sale.
În ceea ce priveşte capătul de cerere formulat în subsidiar, Curtea de Apel a apreciat că, astfel cum rezultă din formularea cererii completatoare, prin aceasta reclamanta nu a formulat o cerere în revendicare, ci a reiterat, pretinzând ca atare, clauzele din contractul de vânzare - cumpărare din 24 noiembrie 2006 referitoare la realizarea transferului dreptului de proprietate la data achitării integrale a preţului şi la faptul că neachitarea oricărei rate din preţ la termenul stabilit atrage rezoluţiunea de plin drept a contractului, fără nici o notificare şi fără intervenţia instanţei de judecată, vânzătorul păstrând ceea ce a încasat, cu titlu de daune. Prin urmare, în raport cu efectele rezoluţiunii, reclamanta a solicitat să se dispună să îi fie restituit bunul şi să păstreze ceea ce i s-a achitat din preţ, cu titlu de daune. Or, păstrarea a ceea ce i s-a achitat reclamantei din preţ reprezintă, de asemenea, o creanţă pretinsă de aceasta a fi realizată împotriva debitorului sau a bunurilor sale, ceea ce înseamnă că sunt aplicabile prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006 şi în ceea ce priveşte acest capăt de cerere subsidiar.
Prin cererea înregistrată la data de 06 martie 2013 reclamanta SC E.R. SRL, prin lichidator T.M. Sprl, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC U.P. SRL prin administrator judiciar P.M. Ipurl, să se dispună repunerea pe rol a cauzei.
Prin încheierea pronunţată la data de 18 aprilie 2013 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă, a admis excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu şi a respins ca inadmisibilă cererea de repunere pe rol.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel a reţinut că din cuprinsul cererii de repunere pe rol rezultă fără echivoc faptul că petenta consideră că instanţa, prin încheierea de la 28 februarie 2013, a aplicat greşit prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006, în sensul dispunerii suspendării judecării cauzei, această susţinere constituindu-se într-o critică de netemeinicie şi de nelegalitate a încheierii menţionate, critică proprie căii de atac a recursului, potrivit art. 304 şi 3041 C. proc. civ. Or, substituirea unei cereri de recurs, prin prisma motivării acesteia, printr-o cerere de repunere pe rol a judecării cauzei suspendate trebuie apreciată ca fiind inadmisibilă.
Împotriva acestor încheieri a formulat recurs reclamanta T.M. Sprl Tg. Jiu, lichidator al SC E.R. SRL invocând ca şi motive de nelegalitate prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În argumentarea motivului de recurs invocat recurenta-reclamantă a arătat că în mod greşit s-a dispus suspendarea judecării apelului, în speţă nefiind incidente prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006, acest text le lege prevăzând că „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsuri de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale". Or, în speţă, obiectul litigiului îl reprezintă o revendicare mobiliară iar contractul de vânzare-cumpărare a bunului în litigiu este unul cu termen suspensiv, transferul dreptului de proprietate urmând să se facă la data achitării preţului.
A mai arătat recurenta-reclamantă că menţinându-se măsura suspendării îi este îngrădit accesul la justiţie şi dreptul de proprietate fiind în imposibilitate de a mai intra în posesia bunului.
Analizând criticile formulate de recurenta-reclamantă în raport de temeiurile de drept invocate, înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, urmând ca recursul acesteia să fie respins, pentru următoarele considerente:
Modificarea sau casarea unei hotărâri poate fi solicitată, potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ. atunci când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.
Din perspectiva acestui motiv de recurs, reclamanta a pus în discuţie aplicarea prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006.
În conformitate cu articolul de lege mai sus evocat „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale."
În speţă, se constată că reclamanta a solicitat în principal obligarea pârâtei la plata preţului unui bun mobil ce a făcut obiectul contractului de vânzare - cumpărare din 24 noiembrie 2006 încheiat între reclamantă în calitate de vânzător şi pârâtă în calitate de cumpărător, iar în subsidiar, în cazul în care pârâta nu achită integral preţul, în conformitate cu prevederile contractuale pârâta să restituie bunul, iar reclamanta să păstreze ceea ce a încasat din preţ, cu titlu de daune.
Totodată se constată că prin încheierea pronunţată de Tribunalul Neamţ la data de 29 august 2012, în Dosarul nr. 4041/103/2012, împotriva debitoarei SC U.P. SRL, s-a deschis procedura insolvenţei.
Faţă de aceste aspecte, în mod corect Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006, a suspendat judecata apelului reţinând că în ceea ce priveşte primul capăt de cerere formulat de reclamantă, este vorba, în mod indiscutabil de o acţiune judiciară pentru realizarea unei creanţe asupra debitorului sau bunurilor sale iar în ce priveşte capătul de cerere formulat în subsidiar, păstrarea a ceea ce i s-a achitat reclamantei din preţ reprezintă, de asemenea, o creanţă pretinsă de aceasta a fi realizată împotriva debitorului sau a bunurilor sale, atrăgând incidenţa prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006.
Cu privire la încheierea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, la data de 18 aprilie 2013, analizând încheierea atacată în raport de criticile formulate, în limitele controlului de legalitate, înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin încheierea din data de 28 februarie 2013 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în conformitate cu prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006, a suspendat judecarea apelului constatând că prin încheierea pronunţată de Tribunalul Neamţ la data de 29 august 2012, în Dosarul nr. 4041/103/2012, împotriva debitoarei SC U.P. SRL, s-a deschis procedura insolvenţei.
Prin cererea sa de repunere pe rol, reclamanta a arătat că în mod greşit s-a dispus suspendarea judecării apelului în baza art. 36 din Legea nr. 85/2006, susţinând că aceste prevederi legale nu sunt incidente în speţă. Or, conform prevederilor alin. (1) al art. 2441 C. proc. civ. „Asupra suspendării judecării procesului, instanţa se va pronunţa prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepţia celor pronunţate în recurs".
Prin urmare, în condiţiile în care recurenta considera că suspendarea judecării s-a pronunţat cu aplicarea greşită a prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, avea deschisă calea atacării cu recurs a încheierii din data de 28 februarie 2013 prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a suspendat judecarea apelului.
Astfel, se constată că în mod corect Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă, a respins cererea de repunere pe rol formulată de administratorul judiciar al reclamantei reţinând că din cuprinsul cererii de repunere pe rol rezultă fără echivoc faptul că aceasta consideră că instanţa, prin încheierea de la 28 februarie 2013, a aplicat greşit prevederile art. 36 din Legea 85/2006, această susţinere constituindu-se într-o critică de netemeinicie şi de nelegalitate a încheierii menţionate, critică proprie căii de atac a recursului, potrivit art. 304 şi 3041 C. proc. civ. Or, substituirea unei cereri de recurs, prin prisma motivării acesteia, printr-o cerere de repunere pe rol a judecării cauzei suspendate trebuie apreciată ca fiind inadmisibilă.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de T. Sprl Tg. Jiu, lichidator al SC E.R. SRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamanta T. Sprl Tg. Jiu, lichidator al SC E.R. SRL. împotriva încheierii pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă, la data de 28 februarie 2013 şi a încheierii pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, la data de 18 aprilie 2013.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 octombrie 2013.
| ← Constatare nulitate absolută a contractului de vânzare -... | Suspendarea provizorie a executării sentinţei civile până la... → |
|---|
