ICCJ. Decizia nr. 3417/2013. Civil. Expropriere. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 3417/2013
Dosar nr. 29188/3/2009
Şedinţa publică din 18 iunie 2013
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1929 din 14 noiembrie 2011 Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a admis în parte cererea formulată de contestatorii R.A. şi R.L., a dispus modificarea hotărârii din 10 mai 2009, în sensul că valoarea despăgubirilor este de 92.988,4032 lei şi a hotărârii din 10 mai 2009, în sensul că valoarea despăgubirilor este de 479.500,8064 lei şi a obligat pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA la plata către reclamanţi a sumei de 1.683,21 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului rămas neexpropriat pe anii 2009 - 2010 respectiv la plata sumei de 3.600 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că reclamanţii R.A. şi R.L. au cumpărat un teren în suprafaţă de 10.000 mp, situat în comuna Ştefăneştii de Jos, Judeţul Ilfov, cu preţul de 10.000 euro conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat la data de 20 martie 2009.
Din totalul acestui teren, suprafaţa de 3.963 mp a fost expropriată conform H.G. nr. 181/2009 pentru construirea autostrăzii Bucureşti - Ploieşti. Prin hotărârea din 10 mai 2009 s-a dispus exproprierea pentru o suprafaţă de 2.042 mp cu o despăgubire de 94.846 lei. Prin hotărârea din 10 mai 2009 s-a expropriat o suprafaţă de teren de 396 mp cu o despăgubire de 6438 lei.
În cauză a fost dispusă efectuarea unei expertize tehnice judiciare în conformitate cu dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 33/1994 având ca obiective stabilirea valorii de circulaţie a terenului şi stabilirea valorii prejudiciului creat prin expropriere raportat la daunele aduse proprietarului pentru lipsa de folosinţă a terenului de la momentul la care s-a făcut notarea către C.F.
Raportul de expertiză a reţinut că valoarea unui metru pătrat de teren în zona expropriată este de 56 euro, astfel că pentru parcela avută în vedere prin hotărârea din 10 mai 2009, valoarea era de 114.352 euro, adică 479.500,80 lei având în vedere că la data expertizei 1 euro echivala cu 4,19 lei. Pentru cea de a doua parcelă aferentă hotărârii 10 mai 2005 valoare era de 22.176 euro, adică 92.988,40 lei.
Instanţa a apreciat că nu poată să ţină seama de susţinerile intimatei în sensul că ar trebui avut în vedere că reclamanţii au cumpărat terenul cu preţul de 1 euro/mp, iar prin hotărâri preţul a fost stabilit la 13 euro/mp, deoarece preţul cu care reclamanţii au cumpărat terenul a fost stabilit prin convenţia părţilor, iar nu prin expertiză tehnică.
Tribunalul a constatat că terenul ce face obiectul cauzei este teren extravilan, astfel că reclamanţii nu ar fi putut să construiască pe acest teren, aşa încât nici prejudiciul cauzat pentru imposibilitatea de a se construi nu se justifică.
În ceea ce priveşte lipsa de folosinţă pentru neîntrebuinţarea terenului neexpropriat tribunalul a avut în vedere data când s-au expropriat cele două suprafeţe de teren întrucât de la acea dată reclamanţii nu au putut folosi restul terenului, adică 10 mai 2009, data emiterii celor 2 hotărâri de stabilire a despăgubirilor.
Tribunalul nu a avut în vedere momentul notării în C.F., respectiv data de 23 iulie 2008 întrucât notarea în C.F. nu menţionează decât faptul că terenul este supus exproprierii iar nu că nu poate fi utilizat.
Prin urmare, tribunalul a ţinut seama de lipsa de folosinţă cauzată în anii 2009-2010.
Având în vedere concluziile raportului de expertiză privind evoluţia producţiei de floarea soarelui, porumb şi grâu pentru anii 2009 - 2010, s-a constatat că valoarea medie a producţiei de floarea soarelui este de 1.588,42 lei, cea a producţiei de porumb este de 2.571,30 lei, iar cea de grâu este de 1.404,96 lei. A rezultat că producţia medie este de 1.854,89 lei/ha pe an. Calculând producţia pentru terenul de 0,7562 ha a rezultat că valoarea producţiei este de 1.402,67 lei/an, adică 2.805,34 lei pentru cei doi ani, 2009-2010. Scăzându-se cheltuielile conexe în procent de 40% aşa cum se menţionează în raportul de expertiză a rezultat suma de 1.683,21 lei.
Prin Decizia civilă nr. 373/ A din 1 noiembrie 2012 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanţii-reclamanţi R.A. şi R.L.
A admis apelurile declarate de către apelantul pârât Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA şi de către apelantul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a schimbat, în parte, sentinţa în sensul că:
A stabilit cuantumul despăgubirilor la suma de 32.807,74 lei în ceea ce priveşte hotărârea din 10 mai 2005 şi la suma de 201.983,03 lei în ceea ce priveşte hotărârea din 10 mai 2009.
A respins capătul de cerere privind contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului rămas neexpropriat, ca neîntemeiat şi a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Pentru a adopta această soluţie instanţa de apel a avut în vedere dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 33/1994 potrivit cărora expertiza va stabili valoarea bunurilor expropriate prin raportare la tranzacţii efective cu bunuri de aceeaşi natură din raza aceleiaşi unităţi administrativ teritoriale.
S-a reţinut că expertiza efectuată în faţa primei instanţe prin raportare la un singur contract de vânzare - cumpărare şi la ghidul informativ al Camerei Notarilor Publice nu îndeplineşte cerinţa legală arătată anterior, astfel că s-au avut în vedere concluziile raportului de expertiză efectuat în apel.
Instanţa de apel a constatat că experţii P.M., C.G. şi P.M. au aplicat metoda comparaţiei directe a vânzărilor efective şi au concluzionat că valoarea de piaţă a unui m2 teren la data efectuării expertizei, este de 18,40 euro (82,85 lei/mp. Curtea a reţinut această valoare deoarece reprezintă rezultatul comparării preţurilor de vânzare înscrise în contractele de vânzare - cumpărare aflate la poziţiile 2, 4, 5 şi 6 din tabelul nr. 1, aflat la fila 157 dosar, la care s-au aplicat corecţiile brute minime pentru intervalul valorilor corectate cuprinse între 15,55 şi 19,75 euro/m.p. Corectarea valorilor din tranzacţii s-a făcut conform criteriilor şi procentelor aflate la filele 158 - 161 dosar.
Omologând expertiza efectuată, instanţa de apel a constatat că valoarea de 18,40 euro/mp, transformată în lei, duce la un cuantum al despăgubirilor de 201.983,3 lei, în privinţa hotărârii din 2009 şi în sumă de 32.807,74 lei în ceea ce priveşte hotărârea nr. 233/2009.
În privinţa prejudiciului reprezentat de contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului rămas neexpropriat pentru anii 2009 - 2010, s-a reţinut că părţile nu au contestat concluziile raportului de expertiză efectuat la fond, dar apelantul -pârât Statul Român prin C.N.A.D.R. a arătat că respectivul prejudiciu nu există.
Sub acest aspect, instanţa a reţinut că susţinerile apelantului - pârât sunt corecte.
Astfel, prin hotărârile contestate s-a expropriat o suprafaţă totală de 2.438 mp din totalul de 10.000 mp teren, ceea ce înseamnă că suprafaţa neexpropriată este mult mai mare decât cea expropriată şi nu există raţiuni pentru acoperirea unui prejudiciu pentru terenul neexpropriat. Această aserţiune este justificată de caracterul agricol al terenului, a cărui utilizare nu a fost în niciun fel împiedicată de către pârât prin construcţia autostrăzii, nici în perioada anilor 2009 -2010, nici ulterior. Faptul necultivării terenului ţine de opţiunea apelanţilor-reclamanţi şi nu de acţiunea apelantului- pârât de a construi autostrada. Edificarea de construcţii pe teren era oricum exclusă dat fiind regimul de folosinţă al acestuia.
Raportat la cele expuse anterior, instanţa de apel a respins capătul de cerere privind contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului rămas neexpropriat.
Totodată instanţa de apel a apreciat că preţul cu care a fost dobândit terenul de către reclamanţi nu este relevant în condiţiile Legii nr. 33/1994, care trimite la valoarea de piaţă la momentul efectuării expertizei.
Prin încheierea din data de 06 decembrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, în baza art. 281 C. proc. civ., a admis cererea de îndreptare a erorii materiale din considerentele şi dispozitivul Deciziei civile nr. 373/ A din 01 noiembrie 2012. A dispus îndreptarea erorii materiale relativă la cuantumul despăgubirilor aferente Hotărârii din 10 mai 2009 în sensul că acesta este 169,175,29 lei în loc de 201.983,3 lei, cum din eroare s-a trecut.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa a reţinut că valoarea despăgubirilor ce se cuvin reclamanţilor pentru terenul expropriat, în suprafaţă de 2.042 mp este de 169,175,29 lei, echivalentul sumei de 37.572,80 euro, având în vedere preţul de 18,40 euro/mp, stabilit prin raportul de expertiză şi cursul de schimb valutar de la data efectuării raportului, respectiv 18 septembrie 2012.
Împotriva deciziei mai sus menţionate a declarat şi motivat recurs, în termen legal, pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA pentru motive de nelegalitate întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, pârâtul a susţinut că prin soluţia adoptată instanţa de apel a încălcat dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994.
Pârâtul a susţinut că aplicarea şi interpretarea greşită a legii în soluţia dată de instanţa de apel constă în faptul că la acordarea despăgubirilor nu s-a ţinut cont de toate dovezile existente la dosar, dovezi certe privind preţul de tranzacţionare al terenurilor similare cu cel expropriat.
De asemenea, pârâtul consideră că şi în cazul în care valoarea despăgubirii constatată de experţi este mai mare decât cea oferită de expropriator, instanţa nu este obligată să acorde automat această despăgubire, fiind suverană în aprecierea forţei probelor.
Analizând recursul formulat, în raport de criticile menţionate, Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică „despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite.”
Alin. (2) al art. 26 din Lege prevede că „la calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia.”
Expertiza administrată şi omologată în cauză a fost efectuată cu respectarea cerinţelor prevăzute de art. 26 din Legea nr. 33/1994, aşa cum rezultă din raportul întocmit de către experţi, aspect reţinut şi de instanţa de apel, ca urmare a analizării şi verificării conţinutului expertizei.
Înalta Curte reţine că prin expertiza efectuată în faţa instanţei de apel, experţii, aplicând metoda comparaţiei directe a vânzărilor efective, au concluzionat că valoarea de piaţă a unui mp teren la data efectuării expertizei, este de 18,40 euro (82,85 lei/mp). Această valoare a rezultat din compararea preţurilor de vânzare înscrise în contractele de vânzare - cumpărare aflate la poziţiile 2, 4, 5 şi 6 din tabelul nr. 1 (fila 157 dosar apel), la care s-au aplicat corecţiile brute minime pentru intervalul valorilor corectate cuprinse între 15,55 şi 19,75 euro/mp. Corectarea valorilor din tranzacţii s-a făcut conform criteriilor şi procentelor aflate la filele 158- 161 dosar apel.
Aşadar, Înalta Curte, constată că hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994.
Critica recurentei referitoare la neanalizarea de către instanţa de apel a tuturor înscrisurilor de la dosar vizează netemeinicia hotărârii şi nu se încadrează în niciunul din cazurile de modificare sau casare prevăzute expres şi limitativ de art. 304 C. proc. civ. pentru exercitarea controlului judiciar în recurs.
Faţă de actuala configuraţie a art. 304 C. proc. civ., care permite reformarea unei hotărâri în recurs numai pentru motive de nelegalitate, nu şi de netemeinicie, instanţa de recurs nu mai are competenţa de a cenzura situaţia de fapt stabilită prin hotărârea atacată şi de a reevalua în acest scop probele, aşa cum urmărește în realitate recurenta, ci doar de a verifica legalitatea hotărârii prin raportare la situaţia de fapt pe care aceasta o constată.
De aceea, susţinerea formulată pe aspectul reaprecierii probelor nu poate face obiect de analiză în calea de atac a recursului, ridicând o problemă legată de temeinicia, iar nu de legalitatea hotărârii atacate.
Pentru aceste argumente şi în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA împotriva Deciziei nr. 373/ A din data de 1 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 iunie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3416/2013. Civil. Reparare prejudicii erori... | ICCJ. Decizia nr. 3419/2013. Civil. Expropriere. Recurs → |
|---|
