ICCJ. Decizia nr. 3490/2013. Civil. Expropriere. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 3490/2013
Dosar nr. 48544/3/2009
Şedinţa publică din 20 iunie 2013
Asupra cauzei constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 274 din 16 februarie 2011, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis în parte cererea reclamantului S.I., a modificat în parte Hotărârea nr. 70 din 15 aprilie 2009, emisă de Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 198/2004 - Judeţul Ilfov - Consiliul Local Snagov, în sensul că stabileşte cuantumul despăgubirilor pentru terenul expropriat în suprafaţă de 211 m.p. situat în com. Snagov, judeţ Ilfov, la suma de 37.887 lei, a modificat în partea Hotărârea nr. 72 din 15 aprilie 2009, emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 - Judeţul Ilfov - Consiliul Local Snagov, în sensul că stabileşte cuantumul despăgubirilor pentru terenul expropriat în suprafaţă de 13 m.p. situat în com. Snagov, judeţ Ilfov, la suma de 2.334 lei, a modificat în parte Hotărârea nr. 37 din 11 august 2008, emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 - Judeţul Ilfov - Consiliul Local Snagov, în sensul că stabileşte cuantumul despăgubirilor pentru terenul expropriat în suprafaţă de 300 m.p. situat în com. Snagov, judeţ Ilfov, la suma de 53.868 lei, a modificat în parte Hotărârea nr. 38 din 11 august 2008, emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 - Judeţul Ilfov - Consiliul Local Snagov, în sensul că stabileşte cuantumul despăgubirilor pentru terenul expropriat în suprafaţă de 1153 m.p. situat în com. Snagov, judeţ Ilfov, la suma de 207.032 lei, a respins, ca neîntemeiate, celelalte pretenţii ale reclamantului.
S-a reţinut, în esenţă, că prin raportul de expertiză s-a stabilit că valoarea totală a terenurilor expropriate la data de efectuării raportului de expertiză este de 301.813 lei, respectiv de 179,56 lei/ m.p.
Prin decizia nr. 365/ A din 29 octombrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV a civilă, a respins, ca nefondat, apelul reclamantului, a admis apelul pârâtului, a modificat în parte sentinţa, în sensul că a stabilit cuantumul total al despăgubirilor cuvenite reclamantului, pentru suprafeţele de teren în litigiu la suma de 274.200 lei, a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei.
În drept, au fost avute în vedere dispoziţiile art. 44 din Constituţia României şi art. 1 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, respectiv dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994.
Prin sintagma „preţul cu care se vând în mod obişnuit imobilele” legiuitorul se referă la preţul efectiv plătit şi consemnat ca atare în contractele de vânzare - cumpărare autentice şi nu la ofertele de vânzare ale agenţiilor imobiliare.
Or, comisia de experţi care a efectuat lucrarea ştiinţifică la instanţa de fond şi pe care aceasta şi-a întemeiat soluţia, au avut în vedere numai oferta de vânzare pentru terenuri situate pe teritoriul comunei Moara Vlăsiei pentru stabilirea valorii de circulaţie a terenului în cauză, fiind încălcate în acest fel dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, cât şi dispoziţiile art. 4 alin. (9) din Legea nr. 198/2004 ce fac referire la grila notarilor publici.
Curtea s-a raportat astfel la lucrarea ştiinţifică efectuată în calea de atac a apelului, expertiză în care comisia de experţi a avut în vedere preţurile efectiv plătite pentru terenuri de acelaşi fel cu cel supus exproprierii, precum şi încheiate la date cât mai apropriate de momentul exproprierii pentru a se da eficienţă principiului unei juste şi prealabile despăgubiri consacrat de Constituţie şi de art. 1 din Legea nr. 33/1994, tranzacţii ce au fost ataşate raportului de expertiză.
Conform concluziilor comisiei de experţi depuse la data de 30 august 2012, cuantumul total al despăgubirilor pentru suprafeţele de teren expropriate este de 274.200 lei, valoare superioară celei stabilite prin Hotărârile Comisiei de Stabilire a Despăgubirilor care este de 26.727,96 lei.
Împotriva deciziei instanţei de apel a formulat recurs la data de 11 decembrie 2012, pârâtul Statul Român, prin C.N.A.D.N.R. SA prin care a invocat următoarele aspecte de pretinsă nelegalitate:
Instanţa de apel a încălcat dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, potrivit cărora „la calcularea cuantumului despăgubirilor experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând în mod obişnuit imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ - teritorială la data întocmirii raportului de expertiză ” , respectiv în comuna Ştefăneştii de Jos, judeţul Ilfov.
S-a susţinut că aplicarea şi interpretarea greşită a legii constă în faptul că pentru stabilirea valorii de circulaţie a terenurilor supuse exproprierii, instanţa a dispus, în mod greşit, doar o completare a raportului de expertiză întocmit la fond şi nu un nou raport de expertiză prin care experţii să stabilească valoarea reală de circulaţie la momentul efectuării acestuia şi care să aibă la bază tranzacţii încheiate în anii 2011 - 2012, conform dispoziţiilor Legii nr. 33/1994.
Astfel, experţii s-au raportat la contracte de vânzare - cumpărare încheiate în anii 2007 - 2009, care au ca obiect terenuri care nu sunt similare cu cel expropriat, respectiv sunt situate în tarlale mult mai îndepărtate decât cea în care se află terenul expropriat şi cu suprafeţe mult mai mari decât terenul expropriat.
De asemenea, experţii nu au avut în vedere Grila Notarilor Publici, conform căreia preţul unitar pentru un teren situat în comuna Snagov, jud. Ilfov este de 3,6 euro/ m.p.
Este de notorietate faptul că, în prezent, datorită crizei economice, piaţa imobiliară a scăzut dramatic, influenţând în mod direct preţurile de tranzacţionare, care începând cu sfârşitul anului 2008 s-au înjumătăţit sau sunt chiar mai mici.
În cazul în care valoarea despăgubirilor constatată de către comisia de experţi este mai mare decât oferta statului de 4,51 euro/ m.p., instanţa nu este obligată de a acorda această despăgubire, fiind aplicabile prevederile art. 27 din Legea nr. 33/1994, conform cărora „primind rezultatul expertizei, instanţa îl va compara cu oferta şi cu pretenţiile formulate de părţi şi va hotărî ” .
Recursul este nefondat.
Dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, potrivit cărora „la calcularea cuantumului despăgubirilor experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând în mod obişnuit imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de expertiză", nu au fost încălcate, întrucât instanţa anterioară a fost preocupată să respecte întocmai condiţiile prescrise de lege, valorificând concluziile unui raport de expertiză care s-a întemeiat pe criteriul preţurilor efectiv plătite pentru terenuri de acelaşi fel cu cele supuse exproprierii, rezultate din contracte de vânzare-cumpărare perfectate şi depuse la dosarul cauzei.
Lipsa tranzacţiilor pe piaţa imobiliară într-o anumită perioada strict determinată de timp nu poate avea drept consecinţă temporizarea judecăţii şi amânarea efectuării expertizei până la data încheierii unor astfel de acte juridice.
Pe de altă parte, în cercetarea judecătorească, sarcina probei revine în egală măsură pârâtului, sens în care acesta avea interesul şi obligaţia potrivit art. 1169 C. civ. să depună contractele menite să-i susţină punctul de vedere în disputa judiciară pendinte.
Cum legea nu cere să fie avute în vedere terenuri asemănătoare din aceeași parcelă sau tarla, ci din aceeași unitate administrativ-teritorială, sub acest aspect raportarea experților la terenuri din aceeași unitate administrativ-teritorială, dar din altă tarla, chiar neafectată de expropriere nu reprezintă o încălcare a legii, respectiv a art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994.
Experții au ținut seama în stabilirea despăgubirii de contractele de vânzare-cumpărare puse la dispoziție de către părți. Recurentul-pârât nu a susținut că ar fi pus la dispoziția experților contracte de vânzare-cumpărare a unor imobile de acelaşi fel din unitatea administrativ-teritorială încheiate în 2011-2012, care nu ar fi fost luate în considerare în mod nejustificat de către experți.
Or, norma juridică trebuie interpretată în sensul în care produce efecte juridice iar nu în sensul în care nu poate produce niciun efect juridic.
Împrejurarea că s-a dispus doar o completare a raportului de expertiză întocmit la fond şi nu un nou raport de expertiză nu reprezintă o critică pertinentă de nelegalitate, dat fiind faptul că norma legală incidentă - art. 212 C. proc. civ. - permite pentru lămurirea unei situaţii concrete de fapt, fie întregirea expertizei, fie o nouă expertiză.
Toate celelalte critici ale recurentului-pârât referitoare la calculul propriu-zis al despăgubirilor, cu referire directă la elementele probatorii ale cauzei pendinte - situaţia în fapt a terenurilor, obiect al contractelor de vânzare-cumpărare, modalitatea de valorificare a Grilei Notarilor Publici în contextul dispoziţiei legale de principiu enunţată anterior, existenţa şi influenţa crizei economice în ceea ce priveşte piaţa imobiliară - nu pot fi primite, întrucât tind, de o manieră nepermisă în calea extraordinară de atac promovată, la o devoluare a fondului.
Grila notarilor publici conține valorile orientative ale proprietăților imobiliare bazat pe analiza tranzacțiilor efectuate in anii anteriori si pe anticiparea evoluției viitoare. În chiar conținutul acestuia în capitolul dedicat scopului lucrării se arată că ”utilizarea valorilor cuprinse in ghid ca referința in rapoartele de evaluare sau ca justificare a prețului unor tranzacții imobiliare de către persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat nu se recomanda, deoarece abaterile pot fi semnificative, având in vedere ca evaluarea unei proprietăți imobiliare, in conformitate cu Standardele Internaționale de Evaluare, presupune identificare proprietății imobiliare si efectuarea inspecției tehnice a acesteia.”
În aceste condiţii, instanța de judecată nu putea să acorde acestei grile o putere doveditoare mai mare decât cea acordată raportului de expertiză efectuat în cauză prin raportare la situația concretă a imobilului supus evaluării.
Invocarea prevederilor art. 27 din Legea nr. 33/1994, conform cărora „primind rezultatul expertizei, instanţa îl va compara cu oferta şi cu pretenţiile formulate de părţi şi va hotărî” nu poate fi valorificată din perspectiva nici unei critici pertinente de nelegalitate, cât timp soluţia pronunţată asupra cuantumului despăgubirilor răspunde exigenţelor art. 44 alin. (3) din Constituţie - „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta şi prealabila despăgubire”, respectiv art. 481 C. civ. - „Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica şi primind o dreapta şi prealabila despăgubire.”
Faţă de toate considerentele expuse anterior, criticile formulate fiind găsite nefondate, recursul va fi respins în consecinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA împotriva deciziei nr. 365/ A din 29 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 iunie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3455/2013. Civil. Revendicare imobiliară.... | ICCJ. Decizia nr. 3497/2013. Civil. Drepturi băneşti.... → |
|---|
