ICCJ. Decizia nr. 4467/2013. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 4467/2013
Dosar nr. 415/46/2004/a1
Şedinţa publică din 11 octombrie 2013
Asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 06 martie 2013 pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, petenţii Ş.G.G.A. şi Ş.D.A. au formulat, în contradictoriu cu intimaţii I.C.S.A., N.C.E.D., S.M.A., N.O., D.S., Ş.C., Ş.G.C. şi Primăria municipiului Câmpulung, cerere de lămurire a dispozitivului Deciziei nr. 80/A din 08 februarie 2005, pronunţată de această instanţă în Dosarul nr. 532/A/2004, în sensul de a se stabili dacă imobilul restituit în natură, situat în Câmpulung, judeţul Argeş, se compune doar din etajul I al acestuia sau priveşte şi terenul aferent acestei construcţii, precum şi subsolul şi mansarda imobilului.
În motivarea cererii, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 2811 C. proc. civ., s-a arătat, în esenţă, că prin hotărârile pronunţate de instanţa de fond s-a dispus restituirea în tot a imobilului, iar prin decizia instanţei de apel s-au schimbat hotărârile instanţei de fond, în sensul că s-a dispus restituirea în natură doar a etajului imobilului, fără a se arăta motivele pentru care nu s-a dispus şi restituirea terenului, a subsolului şi a mansardei aceluiaşi imobil.
Prin încheierea pronunţată la 10 aprilie 2013, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, a respins cererea ca inadmisibilă, în raport de dispoziţiile legale pe care se întemeiază şi la decizia a cărei lămurire se solicită.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Potrivit art. 2811 alin. (1) C. proc. civ., în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori aceasta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice.
Deşi prin cererea petenţilor se solicită lămurirea dispozitivului Deciziei civile nr. 80A din 08 februarie 2005, având în vedere că acesta este clar şi nu necesită lămuriri, iar Decizia civilă nr. 80A din 08 februarie 2005 a rămas irevocabilă prin Decizia nr. 6389 din 29 iunie 2006 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, rezultă că prin cererea de faţă se doreşte modificarea Deciziei civile nr. 80A din 08 februarie 2005, ceea ce este inadmisibil.
În consecinţă, instanţa de apel a considerat că nu sunt îndeplinite cerinţele art. 2811 alin. (1) C. proc. civ., şi a respins cererea ca inadmisibilă.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs petenţii Ş.G.G.A. şi Ş.D.A., care au susţinut că instanţa de apel nu a analizat pe fond cererea de lămurire a dispozitivului şi au învederat şi încălcarea prevederilor art. 2811 C. proc. civ. în adoptarea soluţiei, întemeindu-şi recursul pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
În susţinerea motivului prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., recurenţii-petenţi arată că hotărârea instanţei de apel nu reţine motive pentru care subsolul şi terenul aferent construcţiei nu se restituie în natură. În dispozitiv se menţionează că se schimbă în tot Sentinţa civilă nr. 147 din 01 iunie 2004 şi în parte Sentinţa civilă nr. 298 din 24 octombrie 2013, sentinţe care dispuneau restituirea în totalitate a imobilului, teren şi construcţie şi că moştenitorilor acestui imobil li se restituie doar etajul acestuia.
În privinţa motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenţii-petenţi consideră că, motivarea instanţei de apel în sensul că prin cererea de lămurire au urmărit, în fapt, modificarea deciziei pronunţate în apel, în condiţiile în care această hotărâre era definitivă şi irevocabilă, nu este întemeiată.
Faptul că decizia a rămas definitivă şi irevocabilă nu are nicio relevanţă atât timp cât nu s-a împlinit termenul de prescripţie a dreptului de punere în executare a acestei hotărâri şi nu s-a început executarea silită în baza acesteia. Caracterul definitiv şi irevocabil al hotărârii nu presupune că aceasta nu poate fi analizată prin prisma art. 2811 C. proc. civ., atât timp cât aceasta nu reţine motive pentru care anumite părţi din imobilul în speţă nu mai sunt restituite în natură, deşi la momentul pronunţării ele erau în proprietatea şi posesia recurenţilor-petenţi şi prin dispozitivul deciziei atacate nu sunt atribuite niciunei părţi.
În concluzie, solicită instanţei să constate că terenul şi subsolul au fost solicitate, că s-a dispus restituirea în natură a întregului imobil de către prima instanţă, iar instanţa de apel a analizat doar situaţia etajului.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, intimata Primăria municipiului Câmpulung a solicitat respingerea recursului ca nefondat, considerând că, de fapt, recurenţii-petenţi urmăresc modificarea dispozitivului Deciziei nr. 80A din 08 februarie 02005.
La termenul din 14 iunie 2013, Ş.O.M. a solicitat introducerea sa în cauză, în calitate de moştenitoare a recurentului-petent Ş.M.M. (decedat la 26 septembrie 2010), alături de fratele său, recurentul-petent Ş.D.A., şi că nu a fost înştiinţată de acest proces, sens în care Înalta Curte a dispus introducerea în cauză în calitate de intimată, având în vedere că s-a făcut dovada decesului autorului său anterior formulării cererii de lămurire de către Ş.M.M.
De asemenea, la data de 9 septembrie 2013, intimata Ş.O.M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea recursului petenţilor, considerând că cererea de chemare în judecată iniţială a avut ca scop restituirea integrală a imobilului, relatând, pe larg, istoricul imobilului şi al cauzei.
Examinând criticile deduse judecăţii, Înalta Curte urmează să constate caracterul nefondat al acestora în sensul următoarelor considerente:
a) Primul motiv de recurs cuprinde critici legate de insuficienta motivare a hotărârii recurate, deoarece nu reţine motive pentru care subsolul şi terenul aferent construcţiei nu se restituie în natură.
Contrar susţinerilor recurenţilor-petenţi, instanţa de apel şi-a motivat soluţia, astfel încât criticile în acest sens nu sunt fondate, cu consecinţa inaplicabilităţii cazului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Astfel, instanţa de apel, a răspuns apărărilor formulate de petenţi, în sensul că a reţinut că prin cererea de lămurire a dispozitivului petenţii urmăresc, în realitate, nu înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori înlăturarea dispoziţiilor potrivnice, ci modificarea, în această procedură, a unei decizii, definitive şi irevocabile, motiv pentru care a apreciat că cererea este inadmisibilă.
b) Al doilea motiv de recurs, întemeiat pe prevederile pct. 9 al art. 304 C. proc. civ., este, de asemenea, nefondat.
Dispoziţiile art. 2811 C. proc. civ. care au constituit temeiul juridic al cererii petenţilor permit instanţei ca, după momentul dezînvestirii prin pronunţarea soluţiei, să aducă lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului.
Contrar susţinerilor recurenţilor-petenţi, dispozitivul Deciziei nr. 80A din 08 februarie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti este explicit şi neechivoc, nefiind susceptibil de lămurire, în condiţiile art. 2811 C. proc. civ.
Se reţine că, prin Sentinţa civilă nr. 298 din 24 octombrie 2003, Tribunalul Argeş a admis plângerea formulată de I.C.S.A. şi N.C.E.D. în contradictoriu cu Primăria municipiului Câmpulung, a dispus anularea dispoziţiei nr. 137 din 7 august 2002, emisă de pârâtă şi a retrocedat petentelor, alături de intervenienţii Ş.G.A. şi Ş.M.M. imobilul situat în Câmpulung, str. Piaţa Republicii nr. 2, aşa cum a fost identificat în schiţa anexă la raport de expertiză, denumit H.U.
Cererea de intervenţie formulată de Ş.G.A. şi Ş.M.M. a fost respinsă.
Într-o a doua cauză, soluţionată în fond după ce Curtea Supremă de Justiţie a casat hotărârile pronunţate într-un prim ciclu procesual, prin Sentinţa civilă nr. 147 din 1 iulie 2004, pronunţată de Tribunalul Argeş, a fost admisă cererea petenţilor Ş.M.M. şi Ş.G.G.A., a fost anulată dispoziţia nr. 70 din 24 aprilie 2001, emisă de Primăria municipiului Câmpulung şi Decizia nr. 2182 din 27 aprilie 2001, emisă de SC "E.C." SA şi a fost retrocedat petenţilor imobilul situat în Câmpulung.
Prin aceeaşi sentinţă, au fost respinse cererea de intervenţie în interes propriu şi în interesul Statului Român, formulată de intervenientele N.O. şi D.S., cererea de intervenţie în interes propriu, formulată de intervenientele I.C.S. şi N.C.E.D. şi cererea de intervenţie în interes propriu, formulată de intervenienţii Ş.C. şi Ş.G.C., precum şi cererea de intervenţie formulată de S.M.A.
Împotriva Sentinţei civile nr. 298 din 24 octombrie 2003 au declarat apel Primăria municipiului Câmpulung şi intervenienţii Ş.M.M. şi Ş.G.A., iar împotriva Sentinţei civile nr. 147 din 1 iulie 2004 au declarat apel Primăria municipiului Câmpulung, intervenientele N.O., D.S., S.A., I.C.S., N.C.E.D., Ş.C. şi Ş.G.C.
Cele două dosare aflate în apel au fost conexate la termenul din 31 ianuarie 2005.
Prin Decizia civilă nr. 80/A din 8 februarie 2005, Curtea de Apel Piteşti, constatând că Primăria municipiului Câmpulung a renunţat la judecata apelului, a admis toate celelalte apeluri şi a anulat dispoziţiile nr. 70 din 24 aprilie 2001 şi nr. 137 din 7 august ale Primăriei municipiului Câmpulung.
A schimbat în tot Sentinţa civilă nr. 147 din 1 iulie 2004 şi în parte Sentinţa civilă nr. 298 din 24 octombrie 2003, pronunţate de Tribunalul Argeş, în sensul că a dispus retrocedarea către petenţii I.C.S., N.C.E.D., Ş.M.M. şi Ş.G.A. a etajului imobilului situat în Câmpulung.
Hotărârea nr. 80/A din 08 februarie 2005 a rămas definitivă şi irevocabilă, ca urmare a respingerii recursurilor declarate împotriva acesteia de petenţii I.C.S., N.C.E.D., Ş.M.M. şi Ş.G.A., prin Decizia nr. 6389 din 29 iunie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Coroborând aceste dispoziţii, rezultă că cererea recurenţilor-petenţi a fost admisă exclusiv în legătură cu restituirea în natură a etajului imobilului situat în Câmpulung.
Astfel redat, dispozitivul Deciziei nr. 80A din 08 februarie 2005 este clar formulat şi nu necesită vreo lămurire în privinţa întinderii, aplicării ori înţelesului său, în termenii art. 2811 C. proc. civ., fiind suficientă prezentarea dispoziţiilor deciziei, în mod coroborat cu cele ale sentinţei, menţinute, în parte, prin decizia din apel.
Atare modalitate de citire sistematică a hotărârilor de primă instanţă şi apel, ce trebuie executate, nu reprezintă în niciun caz o lămurire a Deciziei nr. 80A din 08 februarie 2005, dimpotrivă, demonstrează că nu este necesară operaţiunea prevăzută de art. 2811 C. proc. civ., atât timp cât, pentru executare, este suficientă o corelare a dispoziţiilor hotărârilor.
În acest context, este lipsită de relevanţă referirea la considerentele hotărârii al cărei dispozitiv se solicită a fi lămurit în cauză, care ar fi interesat analiza cererii doar dacă s-ar fi considerat necesară clarificarea dispoziţiilor titlului executoriu.
Mai mult, soluţia în acest sens a dispozitivului este explicată şi prin considerentele deciziei (care, susţinând în mod necesar dispozitivul fac corp comun cu acesta şi se bucură în mod egal de autoritate de lucru judecat).
În acest sens, în decizia a cărui lămurire se solicită se arată, contrar susţinerilor recurenţilor-petenţi, că aceştia nu fac dovada că, la data naţionalizării, autorul Ş.I.G. era proprietar al întregului imobil - parter şi etaj, astfel că recurenţii-petenţi nu erau îndreptăţiţi la restituirea în natură a spaţiilor de la parter.
De altfel, chiar dacă s-ar considera, ipotetic, că ar exista o eventuală contrarietate între considerente şi dispozitiv, în măsura în care dispozitivul unei hotărâri judecătoreşti este explicit şi neechivoc formulat, nu este necesară lămurirea sa, ci ar reprezenta, cel mult, o greşeală de judecată posibil a fi fost îndreptată în calea de atac deschisă împotriva hotărârii (în cauză, fiind declarat recurs împotriva Deciziei nr. 80/A din 08 februarie 2005), şi nu pe calea procedurii reglementate de art. 2811 C. proc. civ.
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte constată că instanţa de apel a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 2811 C. proc. civ., motiv pentru care va respinge recursul ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenţii Ş.G.G.A. şi Ş.D.A. împotriva încheierii din 10 aprilie 2013 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, pronunţată în Dosarul nr. 415/46/2004.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 octombrie 2013.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 4466/2013. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4468/2013. Civil. Contestaţie decizie de... → |
|---|
