ICCJ. Decizia nr. 4468/2013. Civil. Contestaţie decizie de pensionare. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 4468/2013
Dosar nr. 849/32/2012
Şedinţa publică din 11 octombrie 2013
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 18 august 2011, reclamanta D.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Neamţ, ca prin hotărârea judecătorească care urmează a fi pronunţată să se dispună anularea Deciziei de pensionare nr. 21958 emisă de către entitatea juridică pârâtă în data de 15 iulie 2011 şi să fie menţinută decizia de pensie iniţială emisă în data de 08 mai 2009, conform Legii 567/2004 modificată.
Prin Sentinţa civilă nr. 198/C din 13 februarie 2012 pronunţată de Tribunalul Neamţ în Dosarul nr. 3887/103/2011, a fost admisă acţiunea contestatoarei D.A., a fost anulată Decizia de pensie nr. 219588 emisă de către pârâtă la data de 15 iulie 2011 şi a fost menţinută în plată Decizia nr. 219588 din 08 mai 2009, anterior emisă de către entitatea juridică pârâtă.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Neamţ.
Prin Decizia nr. 1461 din 3 septembrie 2012, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, a admis recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Neamţ împotriva Sentinţei civile nr. 198/C din 13 februarie 2012 pronunţată de Tribunalul Neamţ în Dosarul nr. 3887/103/2011, în contradictoriu cu intimata-reclamantă D.A., şi a modificat în tot sentinţa atacată, în sensul că a respins acţiunea ca nefondată.
La data de 12 decembrie 2012 a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău cererea de revizuire formulată de D.A. împotriva Deciziei nr. 1461 din 03 septembrie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
În motivarea cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuenta arată în mod generic, un istoric al cauzei avute pe rolul instanţelor judecătoreşti şi faptul că decizia a cărei revizuire o solicită ar fi contrară Deciziei civile nr. 1948 din 07 noiembrie 2012 a aceleiaşi instanţe, din care rezultă că a fost respins recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Neamţ şi a fost menţinută Sentinţa civilă nr. 197/C/2012 a Tribunalului Neamţ prin care a fost admisă contestaţia formulată de reclamanta C.E. împotriva deciziei de pensionare şi a fost menţinută pensia de serviciu stabilită conform Legii nr. 567/2004. Contrarietatea ar rezulta din faptul că cele două cauze sus-arătate sunt similare şi au ca obiect aceleaşi prevederi legale, respectiv aplicarea Legii nr. 119/2010 şi ale O.U.G. nr. 59/2011, vizând aceleaşi pensii speciale ale personalului auxiliar din justiţie, ceea ce nu poate da, în opinia revizuentei, dreptul instanţei de judecată să interpreteze şi să aplice diferit legea în situaţii similare.
În concluzie, revizuenta cere admiterea cererii de revizuire, desfiinţarea Deciziei nr. 1461 din 03 septembrie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, respingerea recursului intimatei Casa Judeţeană de Pensii Neamţ şi menţinerea, ca temeinică şi legală, a Sentinţei civile nr. 198/C din 13 februarie 2012 pronunţată de Tribunalul Neamţ în Dosarul nr. 3887/103/2011.
Prin Decizia nr. 370 din 4 martie 2013, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport de dispoziţiile art. 323 alin. (2) C. proc. civ.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. 849/32 din 28 martie 2013, cu termen de judecată la data de 11 octombrie 2013.
La data de 09 octombrie 2013, fără respectarea termenului legal, a depus întâmpinare intimata Casa Judeţeană de Pensii Neamţ prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, motivat de faptul că nu se încadrează în prevederile art. 322 C. proc. civ.
La termenul de judecată din data de 11 octombrie 2013, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare asupra admisibilităţii cererii de revizuire, referitor la pct. 7 al art. 322 C. proc. civ.
Analizând hotărârile invocate de revizuentă prin prisma prevederilor legale mai sus arătate, Înalta Curte constată că cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nu îndeplineşte cerinţele de admisibilitate, pentru considerentele ce succed:
Conform prevederilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., invocarea acestui motiv de revizuire presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: să existe hotărâri definitive potrivnice; hotărârile potrivnice să fie pronunţate în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra ei şi să se ceară anularea celei de a doua hotărâri pronunţată în cauză.
Drept urmare, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă numai dacă hotărârea potrivnică, a cărei anulare se cere să fi încălcat puterea lucrului judecat a unei alte hotărâri ceea ce presupune o triplă identitate, respectiv ambele hotărâri să fie pronunţate în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi părţi şi având aceeaşi calitate.
Or, în speţă, cauza soluţionată prin hotărârea invocată a fi potrivnică deciziei a cărei revizuire se solicită nu este identică din punct de vedere al părţilor, obiectului şi cauzei cererii de chemare în judecată.
Astfel, Decizia nr. 1461 din 3 septembrie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă are ca obiect recursul formulat de Casa de Pensii Judeţeană Neamţ împotriva Sentinţei civile nr. nr. 198/C din 13 februarie 2012 pronunţată de Tribunalul Neamţ în Dosarul nr. 3887/103/2011, prin care a fost admisă acţiunea reclamantei D.A. şi a fost anulată decizia de pensie nr. 219588 din 15 iulie 2011, cauză întemeiată pe prevederile Legii nr. 119/2010 şi ale O.U.G. nr. 59/2011.
În cea de a doua hotărâre, Decizia nr. 1948 din 07 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bacău, deşi similară ca şi obiect şi cauză, nu prezintă identitatea de părţi, reclamantă fiind C.E.
Aşadar, lipsa identităţii de părţi nu poate fundamenta cazul de revizuire întemeiat pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ. deoarece nu asigură îndeplinirea cerinţei de admisibilitate impusă de acest text de lege.
Nici jurisprudenţa neunitară a instanţelor în materia pensiilor speciale nu poate conduce la concluzia că sunt întrunite cerinţele art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ.
De altfel, problema practicii neunitare asupra chestiunii aplicării Legii nr. 119/2010 a fost tranşată prin Decizia nr. 29 din 12 decembrie 2011 pronunţată de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în recursul în interesul legii.
În consecinţă, în temeiul art. 322 alin. (1) C. proc. civ., cererea întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., având ca obiect revizuirea formulată de revizuenta D.A. împotriva Deciziei nr. 1461 din 3 septembrie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta D.A. împotriva Deciziei nr. 1461 din 3 septembrie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 octombrie 2013.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 4467/2013. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4469/2013. Civil. Drept de autor şi drepturi... → |
|---|
