ICCJ. Decizia nr. 4471/2013. Civil. Legea 10/2001. Revizuire - Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 4471/2013
Dosar nr. 1958/1/2013
Şedinţa publică din 11 octombrie 2013
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 05 octombrie 2006 pe rolul Tribunalului Galaţi, reclamantele M.S. şi S.I. au chemat în judecată pe pârâţii Primăria Tecuci, D.G. şi D.E. şi au solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună anularea Dispoziţiei nr. 3339 din 20 septembrie 2006 emisă de Primarul Municipiului Tecuci în temeiul Legii nr. 10/2001.
Tribunalul Galaţi, prin Sentinţa civilă nr. 282 din 05 februarie 2007, a respins, ca nefondată, acţiunea reclamantelor.
Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă, prin Decizia nr. 417 din 08 noiembrie 2007, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamante.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantele, iar prin Decizia civilă nr. 8296 din 18 decembrie 2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul reclamantelor, a casat Decizia civilă nr. 417/A din 08 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Galaţi şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Cu ocazia rejudecării litigiului, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "General Ieremia Grigorescu" Galaţi a formulat cerere de intervenţie accesorie în interesul pârâtei Primăria Municipiului Tecuci, cerere admisă în principiu prin încheierea de la termenul de judecată din data de 08 ianuarie 2010.
Rejudecând cauza, prin Decizia civilă nr. 180/A din 18 iunie 2010, Curtea de Apel Galaţi a admis apelul reclamantelor şi a schimbat Sentinţa civilă nr. 282 din 05 februarie 2007 a Tribunalului Galaţi în sensul că a admis acţiunea, a anulat în parte Dispoziţia nr. 3339 din 20 septembrie 2006 emisă de Primarul Municipiului Tecuci şi a dispus restituirea în natură reclamantelor în cotă de 1/1 a imobilului situat în Tecuci, compus din construcţii în suprafaţă de 290 mp şi teren în suprafaţă de 2640 mp.
A înlăturat menţiunea din dispoziţie privind dreptul pârâţilor D.G. şi E. la cota de 1/2 din imobil şi a fost respinsă ca nefondată cererea de intervenţie în interesul pârâtei Primăria Tecuci.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii D.G. şi E., pârâta Primăria Tecuci şi intervenientul Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "General Ieremia Grigorescu " Galaţi.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, prin Decizia nr. 1130 din 10 februarie 2011 a admis recursul declarat de pârâţii D.G. şi D.E. împotriva Deciziei nr. 180A din 18 iunie 2010 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă.
A modificat în tot decizia recurată, în sensul că a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta S.M., a cărei calitate procesuală a fost transmisă moştenitorilor M.S. şi S.I., împotriva Sentinţei civile nr. 282 din 05 februarie 2007 a Tribunalului Galaţi, secţia civilă.
A constatat nul recursul declarat de pârâta Primăria Tecuci.
A respins, ca neavenit, recursul declarat de intervenientul Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "General Ieremia Grigorescu" Galaţi.
La data de 24 octombrie 2012 (data poştei), M.S. şi S.I. au formulat cerere de revizuire a Deciziei nr. 1130 din 10 februarie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, în Dosarul nr. 1025/44/2009, susţinând că este contrară Deciziei nr. 647/R/19 iunie 1998 a Curţii de Apel Galaţi.
Prin Decizia nr. 1363 din 13 martie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a fost respinsa, ca tardivă, cererea formulată de M.S. şi S.I., de revizuire a Deciziei nr. 1130 din 10 februarie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, în Dosarul nr. 1025/44/2009.
Ulterior, la data de 25 martie 2013, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cererea de revizuire formulată de M.S. şi S.I. împotriva Deciziei nr. 1363 din 13 martie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, fără a se indica motivele în fapt şi în drept ale cererii, revizuentele arătând în mod generic, un istoric al cauzei şi precizând decizia a cărui revizuire o solicită.
De asemenea, la data de 17 septembrie 2013, revizuenţii au depus cerere prin care au solicitat şi revizuirea Deciziei nr. 1130 din 10 februarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, fără a indica încadrarea în drept, arătând că au descoperit un înscris nou, respectiv documentaţia de expropriere a imobilului din litigiu, deţinut de către intimata Primăria Tecuci, de care s-a folosit expertul tehnic la efectuarea raportului de expertiză întocmit în cauză la data de 07 noiembrie 2011, sens în care dezvoltă, pe larg, istoricul cauzei şi probele administrate în dosarul de fond.
Totodată, intimata Primăria Tecuci a depus întâmpinare, iar intimata D.E. a ataşat note scrise, prin ambele solicitându-se respingerea revizuirii ca nefondate.
La termenul de judecată din data de 11 octombrie 2013, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare asupra excepţiilor tardivităţii şi inadmisibilităţii cererilor de revizuire, în raport de art. 324 alin. (1) pct. 4 şi 322 alin. (1) C. proc. civ.
Analizând excepţiile invocate, prin prisma prevederilor legale mai sus arătate, Înalta Curte constată că cererea de revizuire a Deciziei nr. 1130 din 10 februarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, este tardiv formulată, iar cererea de revizuire a Deciziei nr. 1363 din 13 martie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, nu îndeplineşte cerinţele de admisibilitate, pentru considerentele ce succed:
Se constată că prin cererea depusă la data de 17 septembrie 2013 revizuenţii au depus cerere prin care au solicitat şi revizuirea Deciziei nr. 1130 din 10 februarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., arătând că au descoperit un înscris nou, respectiv documentaţia de expropriere a imobilului din litigiu, deţinut de către intimata Primăria Tecuci, de care s-a folosit expertul tehnic la efectuarea raportului de expertiză întocmit în cauză la data de 07 noiembrie 2011.
Conform art. 324 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti, în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă.
În speţă, din actele dosarului rezultă că termenul de o lună prevăzut de art. 324 alin. (1) a fost depăşit, întrucât înscrisul nou, respectiv documentaţia de expropriere a imobilului din litigiu, a fost folosit de expertul tehnic la întocmirea raportului de expertiză întocmit în cauză la data de 07 noiembrie 2011, revizuentele luând la cunoştinţă de existenţa acestui înscris cu ocazia depunerii respectivului raport la dosar, la data de 24 ianuarie 2012, iar revizuirea a fost formulată la data de 17 septembrie 2013 (data poştei), conform cererii aflate la dosar, cu încălcarea termenului legal enunţat.
Legea sancţionează cu decăderea nerespectarea termenelor procedurale stabilite pentru exercitarea căilor de atac, sens în care sunt de observat şi dispoziţiile art. 103 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrag decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa.
În speţă, revizuenţii au încălcat prevederile art. 324 alin. (1) C. proc. civ., deoarece au formulat cererea cu depăşirea termenului de o lună prevăzut de textul menţionat.
În consecinţă, având în vedere considerentele prezentate, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire Deciziei nr. 1130 din 10 februarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, ca tardiv formulată.
În privinţa revizuirii formulate împotriva Deciziei nr. 1363 din 13 martie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, se reţin următoarele:
Conform dispoziţiilor art. 322 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în cazurile prevăzute de pct. 1 - 10 C. proc. civ.
Or, în speţă, pe de o parte, cererea de revizuire nu a fost motivată în fapt şi în drept, iar, pe de altă parte, hotărârea a cărei revizuire se solicită nu evocă fondul, în sensul celor prevăzute de art. 322 alin. C. proc. civ.
În sensul textului de lege citat, hotărârile date de instanţele de recurs pot constitui obiect al cererii de revizuire numai dacă evocă fondul. O instanţă de recurs evocă fondul atunci când, în temeiul dreptului de control judiciar, aplicând dispoziţii legale la împrejurări de fapt ce au fost stabilite, dă o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii decât cea care fusese dispusă până la acel moment.
Se observă că cerinţa de a fi vorba de o hotărâre de fond este prevăzută în mod expres doar pentru hotărârile pronunţate de instanţele de recurs. Totuşi, revizuirea priveşte toate hotărârile prin care s-a rezolvat fondul pretenţiei deduse judecăţii deoarece motivele prevăzute de art. 322 vizează, de regulă, situaţia de fapt.
Prin urmare, nu au acest caracter şi nu pot fi atacate pe calea extraordinară a revizuirii hotărârile prin care s-a respins contestaţia în anulare sau revizuirea.
În cauză, prin Decizia civilă nr. 1363 din 13 martie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins, ca tardivă, revizuirea formulată de M.S. şi S.I. împotriva Deciziei civile nr. 1130 din 10 februarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Prin urmare, se constată că, pe de o parte, cererea de revizuire pendinte a fost formulată fără indicarea vreuneia din situaţiile prevăzute la cele 10 ipoteze ale art. 322 C. proc. civ. şi a faptelor pe care se întemeiază, iar, pe de altă parte, nu este îndeplinită o condiţie generală de admisibilitate a cererii de revizuire, condiţie impusă de dispoziţiile art. 322 C. proc. civ., şi anume aceea ca hotărârea dată în recurs să evoce fondul, împrejurări ce determină inadmisibilitatea cererii.
În consecinţă, în temeiul art. 322 alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuire a Deciziei civile nr. 1363 din 13 martie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuenţii M.S. şi S.I. împotriva Deciziei nr. 1130 din 10 februarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenţii M.S. şi S.I. împotriva Deciziei nr. 1363 din 13 martie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 octombrie 2013.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 4470/2013. Civil. Anulare act. Revizuire - Fond | ICCJ. Decizia nr. 4472/2013. Civil. Legea 10/2001. Revizuire -... → |
|---|
