ICCJ. Decizia nr. 4627/2013. Civil. Legea 112/1995. Revizuire - Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 4627/2013
Dosar nr. 63/1/2006
Şedinţa din 21 octombrie 2013
Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
La data de 04 ianuarie 2006, C.V., C.M., S.I., S.M. au formulat cerere de revizuire a deciziei nr. 1624 din 2 martie 2005 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, solicitând anularea acesteia.
În motivarea cererii, revizuienţii au arătat că în mod greşit s-a reţinut că S.N. a vândut reclamanţilor terenul din CF a oraşului Satu Mare.
La data de 23 iunie 2006 revizuienţii şi-au precizat cererea, în sensul că au invocat ca fiind fals înscrisul sub semnătură privată intitulat „contract de cumpărare şi vânzare definitivă” datat 20 noiembrie 1977.
Susţin revizuenţii că, întrucât constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, intervenind prescripţia conform art. 122 C. pen., se află în situaţia prevăzută de art. 322 pct. 4 teza a II-a C. proc. civ., fiind în căderea instanţei care judecă cererea de revizuire să se pronunţe asupra existenţei sau inexistenţei infracţiunii de fals.
Examinând cererea de revizuire din perspectiva motivelor formulate, Înalta Curte reţine următoarele:
Revizuienţii şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 322 pct. 4 C. proc. civ., invocând ca fiind fals înscrisul sub semnătură privată intitulat „contract de cumpărare şi vânzare definitivă” datat 20 noiembrie 1977.
Una dintre cerinţele impuse de lege pentru incidenţa cazului de revizuire reglementat de dispoziţiile art. 322 pct. 4 teza a II-a C. proc. civ., o constituie constatarea falsităţii înscrisului printr-o hotărâre judecătorească, sintagma „înscris declarat fals” impunând în mod necesar această condiţie.
Calea revizuirii vizată de ipoteza textului art. 322 pct. 4 teza a II-a C. proc. civ., poate fi declanşată numai atunci când actul pe care s-a întemeiat judecata a fost declarat fals în urma exercitării unei acţiuni penale, care să se finalizeze, în cazul existenţei unui impediment legal, în obţinerea hotărârii penale de constatare a falsului, printr-o constatare a organului de urmărire penală ori a instanţei de judecată în acest sens, cerinţă neîndeplinită în cauză .
În speţă, revizuienţii au solicitat instanţei să constate ca fiind fals înscrisul sub semnătură privată intitulat „contract de cumpărare şi vânzare definitivă” datat 20 noiembrie 1977, întrucât constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, intervenind prescripţia conform art. 122 C. pen.
Aşa cum s-a reţinut, partea care solicită revizuirea unei hotărâri pe motivul prevăzut de art. 322 pct. 4 C. proc. civ. trebuie, în prealabil, să se adreseze organelor de urmărire penală, fără a putea să promoveze direct cererea de revizuire în temeiul aprecierii de ea însăşi că tragerea la răspunderea penală a făptuitorului nu mai este posibilă.
În concluzie, reţinând că, în speţă, nu este îndeplinită condiţia ce decurge din art. 322 pct. 4 C. proc. civ., aceea ca actul invocat de revizuienţi să fi fost declarat fals în urma exercitării unei acţiuni penale, printr-o constatare a organului de urmărire penală ori a instanţei de judecată, Înalta Curte urmează a respinge cererea de revizuire.
În ce priveşte cheltuielile de judecată solicitate de intimaţi, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ. şi va dispune obligarea revizuenţilor la plata sumei de 5.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimaţi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire a deciziei civile nr. 1624 din 2 martie 2005 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, formulată de revizuenţii C.V., C.M., S.I., S.M.
Obligă pe revizuenţi să plătească intimaţilor suma de 5.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, reduse conform dispoziţiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 4515/2013. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4676/2013. Civil → |
---|