ICCJ. Decizia nr. 4686/2013. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 4686/2013
Dosar nr. 64/93/2013
Şedinţa publică din 22 octombrie 2013
Asupra recursului civil de faţă;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la 29 noiembrie 2011, reclamantul I.L. a chemat în judecată pe pârâtul Oraşul Pantelimon prin primar, solicitând instanţei ca prin hotărârea se va pronunţa să dispună obligarea acestuia la întocmirea formalităţilor necesare aducerii la îndeplinire a dispoziţiilor sentinţei civile nr. 2318 din 02 august 1995, la întocmirea documentaţiilor necesare înregistrărilor fiscale, respectiv cadastrale, a suprafeţei de 10.000 mp situată in oraşul Pantelimon.
În motivarea în fapt a acţiunii sale, reclamantul a arătat că s-a adresat instanţei, cu solicitarea de a pronunţa în contradictoriu cu pârâtul I.G. o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru terenul mai sus individualizat, iar prin sentinţa civilă nr. 2381 din 2 august 1995 (definitivă şi irevocabilă) Judecătoria S.A.I. i-a admis acţiunea şi a pronunţat o hotărâre care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare, care a fost ulterior învestită cu formulă executorie.
Mai arată reclamantul că, deşi s-a adresat Primăriei oraşului Pantelimon cu cererea pentru întocmirea formalităţilor necesare înregistrării fiscale şi cadastrale, urmare refuzului repetat al pârâtei sus menţionate de a da curs cererii sale, a învestit Judecătoria Cornetu cu soluţionarea acţiunii ce formează obiectul litigiului de faţă.
Prin sentinţa civilă nr. 6719 din 22 noiembrie 2012 Judecătoria Cornetu a admis excepţia necompetentei sale materiale şi, pe cale de consecinţă, a declinat in favoarea Tribunalului Ilfov competenţa de soluţionare a cauzei dedusă judecăţii.
Pentru a se dezinvesti, judecătoria a reţinut, în esenţă, că acţiunea reclamantului vizează refuzul unei autorităţi publice de a emite un act administrativ şi este potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, raportat la dispoziţiile art. 2 pct. 1 lit. c) din C. proc. civ. de competenţa instanţei de contencios administrativ.
Tribunalul Ilfov, prin sentinţa civilă nr. 749 din 27 martie 2013, la rându-i, şi-a declinat competenta de soluţionare a cererii având ca obiect obligarea pârâtului la îndeplinirea formalităţilor de punere în posesie cu privire la suprafaţa de 10.000 mp situată în oraşul Pantelimon, judeţul Ilfov în favoarea Judecătoriei Buftea.
A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza pentru soluţionarea conflictului Curţii de Apel Bucureşti.
A dispus disjungerea cererii formulate de reclamantul I.L. în contradictoriu cu pârâtul Oraşul Pantelimon prin primar, având ca obiect refuzul pârâtei de a întocmi documentaţiile necesare înregistrării fiscale şi cadastrale a imobilului teren în suprafaţă de 10.000 mp şi de a îndeplini formalităţile pentru aducerea la îndeplinire a sentinţei civile nr. 2318/1995 şi formarea unui alt dosar, pentru care a stabilit termen la 8 mai 2013, cu citarea părţilor.
Pentru a se dezinvesti, Tribunalul Ilfov a apreciat că prin cererea dedusă judecăţii se solicită obligarea pârâtei la îndeplinirea formalităţilor de punere în posesie cu privire la suprafaţa de 10.000 mp situată în oraşul Pantelimon şi, potrivit dispoziţiilor art. 64 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 republicată, „în cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia judeţeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulţumită poate face plângere la instanţa în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Ca atare, s-a apreciat că în speţă, în acord cu cele reţinute în considerentele mai sus redate, competenţa de soluţionare a acestui capăt de cerere revine Judecătoriei Cornetu.
Referitor la acţiunea vizând refuzul pârâtei de a întocmi documentaţiile necesare înregistrării fiscale şi cadastrale a imobilului teren în suprafaţă de 10.000 mp şi de a îndeplini formalităţile pentru aducerea de îndeplinire a sentinţei civile nr. 2318/1995, conform art. 165 din C. proc. civ., instanţa a dispus formarea unui alt dosar.
Învestită a pronunţa regulatorul de competenţă, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin decizia nr. 7/F din 30 mai 2013 a stabilit în favoarea Tribunalului Ilfov competenţa de soluţionare a cauzei.
Pentru a decide astfel, Curtea a reţinut că, potrivit petitului acţiunii formulată de reclamant, acesta a solicitat obligarea pârâtei la întocmirea formalităţilor necesare aducerii la îndeplinire a dispoziţiilor sentinţei civile nr. 2318 din 02 august 1995, respectiv la întocmirea documentaţiilor necesare înregistrării fiscale şi cadastrale a terenului în suprafaţă de 10.000 mp, situat în oraşul Pantelimon, respectiv la îndeplinirea formalităţilor de punere în posesie.
Curtea de Apel a apreciat că nu a rezultat formularea unui capăt de cerere distinct, privind solicitarea de punere în posesie, iar acest aspect trebuia lămurit de instanţa de fond, în aplicarea principiului rolului activ, consfinţit de dispoziţiile art. 129 din C. proc. civ.
Totodată, a mai reţinut Curtea de Apel Bucureşti, în situaţia formulării distincte a unei astfel de cereri, aceasta din urmă va urma cererea principală prin care s-a solicitat întocmirea documentaţiilor necesare înregistrări fiscale şi cadastrale, conform principiului accesorium sequitur principale, în conformitate cu prevederile art. 17 din C. proc. civ.
Concluzionând, instanţa care a pronunţat regulatorul a arătat că, referitor la cererea principală, ambele instanţe de judecată au stabilit că aceasta revine în competenţa tribunalului conform dispoziţiilor art. 2 şi art. 10 din Legea nr. 554/2004, aspect care nu face obiectul conflictului de competenţă.
Împotriva deciziei nr. 7F din 30 mai 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă, şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală conflicte de muncă şi asigurări sociale a declarat recurs pârâtul Oraşul Pantelimon prin primar, invocând ca temei al nelegalităţii prevederile art. 304 pct. 9 din C. proc. civ.
Recurentul-pârât susţine că în ceea ce priveşte refuzul unei autorităţi de a emite acte administrative privind înregistrarea fiscală şi cadastrală a terenului în cauză, această solicitare vizează categoria conflictelor de natură administrativă ce sunt soluţionate de instanţa de contencios administrativ a Tribunalului Ilfov, dar, procedurile de punere în posesie sunt reglementate de Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, dispoziţii ce au fost greşit interpretate şi aplicate de instanţa care a stabilit prin regulator competenţa de soluţionare a cauzei.
Recursul este fondat şi urmează a fi admis pentru considerentele ce succed:
Potrivit prevederilor art. 64 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 „în cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia judeţeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulţumită poate face plângere la instanţa în a cărei rază teritorială este situat terenul”.
Alin. (2) al aceluiaşi articol din Legea nr. 18/1991 stipulează că „dacă instanţa admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancţiunea plăţii de penalităţi.”
Cât priveşte competenţa de soluţionare a petitului referitor la punerea în posesie, aceasta revine judecătoriei în a cărei rază teritorială este situat terenul, în acest sens fiind şi prevederile art. 53 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, potrivit cărora „împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare”.
Reglementarea competenţei judecătoriei în a cărei circumscripţie este situat imobilul se regăseşte şi în H.G. nr. 890/2005 privind Regulamentul de aplicare a legii fondului funciar, la Capitolul V intitulat „Punerea în posesie a proprietarilor şi emiterea titlurilor de proprietate”, care prevede în cuprinsul art. 34 (1) că „punerea în posesie cu terenuri agricole a persoanelor îndreptăţite (…) se va efectua în conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (…). Persoanele care au formulat plângeri la judecătorie vor fi puse de către comisii, în posesie, provizoriu, cu suprafeţele stabilite pe baza hotărârii comisiei judeţene, până la pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.
Aşa fiind, constatând că instanţa care a pronunţat regulatorul de competenţă a dat o interpretarea greşită dispoziţiilor art. 2 şi 10 din Legea nr. 554/2004, cu privire la petitul având ca obiect obligarea pârâtului la îndeplinirea formalităţilor de punere în posesie, referitor la suprafaţa de 10.000 mp situată în oraşul Pantelimon, care nu se configurează din punct de vedere al competenţei materiale de soluţionare pe tărâmul contenciosului administrativ, Înalta Curte va admite recursul declarat de pârât.
În raport de reglementarea cu caracter special înscrisă în Legea nr. 18/1991, astfel cum aceasta a fost modificată, care stabileşte competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială este situat imobilul, nu se poate reţine că o altă instanţă ar fi competentă material să soluţioneze acest petit, întrucât terenul cu privire la care se solicită punerea în posesie este situat în raza de competenţă teritorială a Judecătoriei Cornetu.
Ca atare, în aplicarea prevederilor art. 312 alin. (2) şi (6) din C. proc. civ., Înalta Curte va modifica decizia atacată, în sensul că va stabili în favoarea Judecătoriei Cornetu competenţa de soluţionare a capătului de cerere sus menţionat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul Oraşul Pantelimon prin primar împotriva deciziei nr. 7F din 30 mai 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a-IX-a civilă, şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflict de muncă şi asigurări sociale.
Modifică decizia recurată, în sensul că stabileşte în favoarea Judecătoriei Cornetu competenţa de soluţionare a capătului de cerere privind obligarea pârâtului la îndeplinirea formalităţilor de punere în posesie, referitor la suprafaţa de 10.000 mp situată în oraşul Pantelimon.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 octombrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4676/2013. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4716/2013. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie... → |
|---|
