ICCJ. Decizia nr. 1365/2014. Civil. Drepturi băneşti. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1365/2014
Dosar nr. 1520/54/2013
Şedinţa publică din 13 mai 2014
Asupra cererii de revizuire de faţă, constată:
La data de 3 octombrie 2013, revizuentul F.M. a învestit Curtea de Apel Craiova cu soluţionarea cererii de revizuire a deciziei nr. 7862 din 5 septembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în Dosarul nr. 22004/63/2012 pretins a fi contrară deciziei nr. 5861 din 30 mai 2013 a aceleiaşi instanţe, ce a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Totodată, revizuentul a formulat şi o cerere de suspendare a executării hotărârii a cărei revizuire a solicitat-o, fără a o motiva.
În motivarea în fapt a cererii de revizuire, acesta a arătată că nu este de acord cu hotărârea pronunţată de instanţa de recurs, deoarece în aceeaşi speţă, între aceleaşi persoane având aceeaşi calitate de salariaţi la aceeaşi societate s-au pronunţat soluţii diferite.
În cauză au depus întâmpinări intimaţii S.N.T.F.M.C.F.R.M. SA, Sucursala Banat Oltenia şi S.N.T.F.M.C.F.R.M. SA, Bucureşti, prin care au invocat inadmisibilitatea cererii de revizuire întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Verificându-şi din oficiu competenţa, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, prin decizia nr. 9573 din 27 noiembrie 2013 a declinat în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, competenţa de soluţionare a cererii reţinând că, potrivit art. 323 alin. (2) C. proc. civ., în cazul art. 322 pct. 7, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa sau instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice.
Cererea de revizuire a fost înregistrată, ca urmare a declinării, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Instanţa supremă constată că cererea de revizuire este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă pentru considerentele ce succed:
Prin decizia nr. 7862 din 5 septembrie 2013, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a admis recursurile declarate de pârâtele S.N.T.F.M.C.F.R.M. SA Bucureşti şi Sucursala Banat-Oltenia împotriva sentinţei civile nr. 3698 din 15 aprilie 2013 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 22004/63/2012 în contradictoriu cu intimatul-reclamant F.M.
A modificat sentinţa menţionată, în sensul că a respins acţiunea având ca obiect drepturi băneşti.
Aceeaşi instanţă (Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă), prin decizia nr. 5861 din 30 mai 2013 a respins, ca nefondat, recursul declarat de Sucursala C.F.R.M. Banat-Oltenia. A menţinut sentinţa nr. 1976 din 26 februarie 2013 a Tribunalului Dolj, prin care s-a admis acţiunea formulată de reclamanta L.D., salariată a Sucursalei C.F.R.M. Banat-Oltenia în contradictoriu cu intimata sus menţionată, având acelaşi obiect, drepturi băneşti.
Potrivit dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs, atunci când evocă fondul se poate cere atunci când există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate”.
Fiind reglementată ca o cale extraordinară de atac de retractare, pentru ca revizuirea întemeiată pe motivul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. să fie admisibilă este necesară existenţa triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză, condiţie fundamentală faţă de finalitatea revizuirii, scopul acestei căi de atac, fiind acela de a remedia erorile determinate de nesocotirea autorităţii de lucru judecat.
Nu sunt îndeplinite cerinţele textului procedural mai sus evocat, când soluţiile contradictorii sunt pronunţate în cauze diferite, prevederile art. 322 pct. 7 din acelaşi cod neacoperind situaţiile rezultate din practica neunitară a instanţelor, a cărei reglare este atributul unor alte mecanisme judiciare.
Or, este de observat că, tocmai această practică neunitară este invocată de revizuent în susţinerea cererii sale, făcându-se trimitere la alte hotărâri pronunţate de aceeaşi instanţă, prin care s-a dat o altă interpretare cererilor având ca obiect drepturi băneşti.
Altfel spus, tripla identitate de elemente, părţi, obiect, cauză, la care face referire art. 1201 C. civ., reglementând conţinutul autorităţii de lucru judecat trebuie să se regăsească în al doilea proces, iar instanţa de judecată să fi statuat în sens contrar primei judecăţi.
În cazul concret dedus judecăţii, însă, revizuentul nu invocă o asemenea situaţie, ci aspecte de practică neunitară, neexistând identitate de părţi, ci doar de obiect şi cauză, într-un raport juridic similar.
Aşa fiind, neexistând hotărâri potrivnice care să îl vizeze pe revizuentul F.M., aceasta nu poate pretinde că ar fi nesocotită, prin decizia atacată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri anterioare, cu privire la o altă parte reclamantă, L.D.
Faptul că unor salariaţi ai S.N.T.F.M.C.F.R.M. SA, le-a fost admisă acţiunea, în timp ce altora, cum este cazul revizuentului, le-a fost respins demersul judiciar, se poate constitui întru-un aspect de jurisprudenţă neunitară, iar nu de nesocotire a autorităţii de lucru judecat, în aşa fel încât să fie incident motivul de revizuire reglementat de prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Mecanismul prin intermediul căruia sunt înlăturate situaţiile de practică neunitară îl reprezintă recursul în interesul legii, iar nu revizuirea pe temeiul art. 322 pct. 7 din acelaşi cod.
În consecinţă, constatând că nu sunt întrunite condiţiile de admisibilitate reglementate de textul procedural care a constituit fundamentul căii de atac promovate în speţă, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.
Constatând, totodată că prin soluţionarea cererii de revizuire, suspendarea executării deciziei rămâne fără obiect;
PENTU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul F.M. împotriva deciziei nr. 7862 din 5 septembrie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.
Respinge, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a executării deciziei sus menţionate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 mai 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1364/2014. Civil. Drepturi băneşti.... | ICCJ. Decizia nr. 1366/2014. Civil → |
|---|
