ICCJ. Decizia nr. 1372/2014. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1372/2014
Dosar nr. 5773/1748/2012
Şedinţa din camera de consiliu din 13 mai 2014
Prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei din 21 martie 2012 a fost sancţionat contravenientul pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de dispoziţiile art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002, constând în aceea că, la data de 26 septembrie 2011 a circulat, fără a deţine rovinietă valabilă, pe Autostrada A2 km12 +450m, localitatea G., judeţul Ilfov.
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 20 aprilie 2012 contravenientul a solicitat instanţei anularea procesului-verbal de constatare a contravenţiei întocmit de intimata C.N.A.D.N.R. SA, C.E.S.T.R.I.N., sus menţionat.
Prin încheierea din 22 martie 2013 Judecătoria Cornetu a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi trimiterea acesteia, Judecătoriei Galaţi spre competentă soluţionare, având în vedere dispoziţiile art. XXIII alin. (4) din Legea nr. 2/2013, potrivit cărora, în cazul prevăzut la alin. (1) teza I, procesele în primă instanţă, în curs de judecată la data schimbării (deci, evident, şi cele aflate pe rolul instanţelor anterior datei de referinţă, respectiv 15 februarie 2013), potrivit dispoziţiilor prezentei legi, (art. III din Legea nr. 2/2013), se judecă de instanţele competente potrivit prezentei legi, aşa încât dosarele se trimit, pe cale administrativă, la instanţele devenite competente să le judece, în cazul concret dedus judecăţii, instanţa fiind Judecătoria Galaţi.
Prin sentinţa civilă nr. 529 din 21 ianuarie 2014 Judecătoria Galaţi, la rândul său, şi-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Cornetu, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.
Pentru a se dezînvesti, Judecătoria Galaţi a reţinut că, în speţă, plângerea contravenţională a fost introdusă la 20 aprilie 2012, deci anterior adoptării Legii nr. 2/2013. Locul săvârşirii contravenţiei reţinute în sarcina petentului a fost pe raza localităţii G., judeţul Ilfov zonă situată în circumscripţia Judecătoriei Corneu, aşa încât, această instanţă este competentă să soluţioneze cauza, potrivit art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, având în vedere caracterul absolut al competenţei teritoriale reglementate în materie contravenţională.
Învestită a pronunţa regulatorul de competenţă în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili în favoarea Judecătoriei Cornetu competenţa des soluţionare a cauzei, pentru considerentele ce succed:
În drept, potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, competenţa de soluţionare a plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.
Potrivit dispoziţiilor art. 10 din O.G. nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier, contravenţiilor prevăzute la art. 8 din acest act normativ le sunt aplicabile dispoziţiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
Prin dispoziţiile art. III alin. (2) din Legea nr. 2/2013, după dispoziţiile art. 10 din O.G. nr. 15/2002, s-a introdus un nou articol, art. 101, potrivit căruia:„prin derogare de la dispoziţiile O.G. nr. 2/2001 (...) plângerea, însoţită de copia procesului-verbal de constatare a contravenţiei, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul contravenientul.”
Dispoziţiile art. 101mai sus arătate, în lipsa unor norme tranzitorii instituite prin dispoziţiile Legii nr. 2/2013, în raport de prevederile art. 725 alin. (2) C. proc. civ. de la 1865, sunt aplicabile doar proceselor începute după intrarea în vigoare a noii norme de competenţă, nu şi celor în curs de soluţionare.
Soluţia se impune şi în raport de interpretarea teleologică şi sistematică a dispoziţiilor tranzitorii cuprinse în art. XXIII alin. (1)-alin. (4) din Legea nr. 2/2013, care se referă în mod restrictiv doar la procesele în materia contenciosului administrativ şi fiscal (nu şi în materia contravenţională) şi cu indicarea instanţelor pe rolul cărora se află astfel de procese, respectiv, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal şi curţile de apel.
În cauza supusă analizei, se constată că plângerea contravenţională a fost înregistrată pe rolul unei judecătorii, anterior adoptării Legii nr. 2/2013, anume la data de 20 aprilie 2012, caz în care, competenţa materială de soluţionare revine, potrivit prevederilor art. 10 din O.G. nr. 15/2002 coroborate cu ale art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.
Cum, contravenţia a fost săvârşită în localitatea G., judeţul Ilfov, aflată în circumscripţia Judecătoriei Cornetu, acestei instanţe îi revine competenţa de soluţionare a cauzei.
ÎNALTA CURTE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 mai 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1354/2014. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1375/2014. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
|---|
