ICCJ. Decizia nr. 1455/2014. Civil. Plângere contestaţie tergiversare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1455/2014
Dosar nr. 184/54/2014
Şedinţa din camera de consiliu de la 15 mai 2014
Deliberând, în condiţiile art. 395 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Craiova la 18 februarie 2014 contestatorul N.V.P. a declarat recurs împotriva încheierii nr. 4 din 5 februarie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, invocând dispoziţiile art. 6 parag. 1 şi ale art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În motivarea recursului a arătat că potrivit doctrinei C.E.D.O. rezonabilitatea procedurilor judiciare nu poate fi apreciată în mod abstract, ci trebuie realizată în fiecare cauză în parte în funcţie de circumstanţele concrete şi de complexitatea cauzei, că în speţa de faţă, în care se solicită un drept legitim, respectiv pensia, termenul de soluţionare a fost de un an la instanţa de fond şi de şase luni pentru recurs, deşi dispoziţiile legale în vigoare prevăd termene mult mai scurte. Din această cauză a suferit împreună cu familia, timp de trei ani, lipsuri materiale, frustrări, stres. Tribunalul Gorj a dat termene intermediare pentru completarea cererii de chemare în judecată, fără a observa că intimata Casa Naţională de Pensii Publice avea obligaţia de a depune acte.
Cum toate hotărârile Casei Naţionale de Pensii Publice au fost date cu încălcarea termenului prevăzut de lege, acestea erau nule de drept, iar instanţele ar fi trebuit să soluţioneze cauza fără a mai aştepta răspunsurile de la această parte. A invocat responsabilitatea statului pentru activitatea ansamblului serviciilor sale, precum şi responsabilitatea judecătorilor în condiţiile art. 99 şi art. 100 din Legea nr. 303/2004.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la 24 februarie 2014 şi a fost repartizat completului de filtru nr. 5.
Prin rezoluţia din 27 februarie 2014 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
În raport s-a reţinut că din interpretarea dispoziţiilor art. 525 alin. (1) C. proc. civ. rezultă că împotriva hotărârii prin care s-a dispus asupra plângerii formulate împotriva încheierii de respingere a contestaţiei privind tergiversarea procesului nu se poate exercita nicio cale de atac, ordinară sau extraordinară, astfel încât încheierea nr. 4 din 5 februarie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, nu este supusă căii de atac a recursului.
Prin rezoluţia din data de 13 martie 2014, s-a dispus comunicarea raportului, în condiţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., cu menţiunea că părţile pot formula în scris puncte de vedere, în termen de 10 zile de la comunicare.
Conform dovezilor ataşate la dosarul cauzei, la data de 19 martie 2014 raportul asupra admisibilităţii recursului a fost comunicat recurentului N.V.P. şi intimatei Casa Naţională de Pensii Publice .
Recurentul a formulat, în termenul legal, un punct de vedere la raport, reiterând argumentele din cererea de recurs şi arătând că înţelege să formuleze calea de atac nu în baza dispoziţiilor C. proc. civ., ci în temeiul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, alegând legile care îi convin în interesul economic favorabil, legal.
Analizând recursul în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ, Înalta Curte constată că este inadmisibil şi urmează a fi respins, pentru considerentele ce succed:
Prin încheierea nr. 4 din 5 februarie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă în Dosarul nr. 184/54/2014 a fost respinsă contestaţia privind tergiversarea procesului formulată de contestatorul N.V.P. împotriva încheierii din data de 22 ianuarie 2014, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia I civilă în Dosarul cu nr. 7020/95/2013, în contradictoriu cu intimata Casa Naţională de Pensii Publice.
Art. 457 C. proc. civ., reglementând legalitatea căii de atac, dispune că hotărârile judecătoreşti pot fi supuse numai acelor căi de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul acestora.
Potrivit art. 525 alin. (1) C. proc. civ.: „Instanţa va soluţiona plângerea în termen de 10 zile de la primirea dosarului, în complet format din 3 judecători. Judecata se face fără citarea părţilor, printr-o hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac (...)”.
Aşadar, cum din interpretarea dispoziţiilor legale mai sus citate rezultă că împotriva hotărârii prin care s-a dispus asupra plângerii formulate împotriva încheierii de respingere a contestaţiei privind tergiversarea procesului nu se poate exercita nicio cale de atac, ordinară sau extraordinară, încheierea nr. 4 din 5 februarie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, nu este supusă căii de atac a recursului.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii, precum şi al principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Or, normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României, neobservarea acestora fiind sancţionată cu nulitatea hotărârii judecătoreşti pronunţate cu nesocotirea lor.
Pentru aceste considerente, în aplicarea dispoziţiilor art. 248 alin. (1) raportat la dispoziţiile art. 493 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul N.V.P. împotriva încheierii nr. 4 din 5 februarie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 mai 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1454/2014. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 1464/2014. Civil → |
|---|
