ICCJ. Decizia nr. 1495/2014. Civil. Recuzare. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1495/2014
Dosar nr. 1434/1/2014
Şedinţa publică din 20 mai 2014
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Curtea de Apel Constanţa a fost învestită cu soluţionarea contestaţiei în anulare formulată de contestatorul G.P. împotriva Deciziei civile nr. 338/C din 05 iulie 2013 pronunţată de aceeaşi instanţă, prin care s-a soluţionat recursul împotriva Deciziei civile nr. 134 din 21 decembrie 2012 a Tribunalului Tulcea.
La data de 19 februarie 2014 contestatorul a formulat cerere de recuzare împotriva membrilor completului de judecată investit cu soluţionarea contestaţiei în anulare, precum şi a altor judecători din cadrul aceleiaşi secţii.
Petentul a formulat cerere de reexaminare a taxei de timbru prin care a arătat că îşi restrânge cererea de recuzare numai în privinţa judecătorilor care compun completul învestit cu soluţionarea contestaţiei în anulare.
Totodată, contestatorul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 C. proc. civ susţinând că acest text legal contravine art. 20 şi 21 din Constituţia României şi art. 6 din C.E.D.O.
Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 1 aprilie 2014, Curtea de Apel Constanţa a luat act de renunţarea la judecata cererii de recuzare privind pe doamnele judecător G.M., T.V., B.M., Z.J. şi A.M. şi pe domnul judecător L.G.; a respins cererea de recuzare privind pe doamnele judecător B.I., P.M. şi P.D., ca nefondată; a sesizat Curtea Constituţională în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a art. 24 C. proc. civ.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs contestatorul G.P.
În motivarea căii de atac, în esenţă, recurentul a arătat că a formulat o cerere de recuzare la data de 19 februarie 2014 a 9 judecători din cei 10 ai secţiei civile a Curţii de Apel Constanţa, motivat de faptul că unele complete s-au pronunţat chiar şi de 4 ori în dosar, cerere care a fost respinsă în mod nelegal.
De asemenea, recurentul a învederat că soluţiile pronunţate în cauză sunt greşite dat fiind faptul că dosarul a fost tratat cu superficialitate, fapt ce a condus la confiscarea nelegală, pentru a doua oară, a proprietăţii sale.
Prin cererea formulată la data de 14 mai 2014 recurentul a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţie de neconstituţionalitate, în sensul celor ce urmează:
1. Art. 24 C. proc. civ. încalcă prevederile constituţionale întrucât limitează, în mod inadmisibil, cazurile de incompatibilitate a judecătorilor doar la judecata aceleiaşi pricini în apel sau în recurs şi în caz de rejudecare după casare.
2. Judecarea cauzei s-a făcut în contradicţie cu prevederile Constituţiei, în sensul că modul de desfăşuare a procesului este neconstituţional, fiind încălcate dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie.
3. Art. 9 lit. a) din O.G. nr. 80/2003 s-a precizat că încalcă prederile constituţionale deoarece descompune o cerere de recuzare formulată de o parte într-un proces în mai multe cereri de recuzare pentru a suprataxa partea care a formulat cererea.
La termenul de judecată din data de 20 mai 2014, instanţa a rămas în pronunţare atât asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, cât şi asupra excepţiei inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu.
Referitor la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei, în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.
Art. 24 alin. (1) C. proc. civ., la care se referă excepţia de neconstituţionalitate, prevede că “ judecătorul care a pronunţat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiaşi pricini în apel sau în recurs şi nici în caz de rejudecare după casare”.
Dispoziţiile procedurale vizate nu au legătură cu prezenta cauză în această fază procesuală şi, mai mult, recurentul nu are interes în invocarea acestei excepţii întrucât cu privire la aceste norme a fost deja sesizată Curtea Constituţională prin încheierea recurată.
Modul de judecată a litigiului nu poate face obiectul controlului de neconstituţionalitate, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, mai sus detaliate.
Nici cererea vizând controlul de neconstituţionalitate al dispoziţiilor art. 9 lit. a) din OG nr. 80/2003 nu se circumscrie dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din lege, întrucât acestea nu au legătură cu soluţionarea prezentei cauze în condiţiile în care cererea de recuzare formulată de petent a fost respinsă ca nefondată şi nu urmare a nelegalei timbrări.
Faţă de aspectele reţinute, Înalta Curte urmează a respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.
În ceea ce priveşte recursul declarat împotriva încheierii din 1 aprilie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 34 alin. (2) C. proc. civ., încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul.
Art. 320 alin. (3) C. proc. civ. prevede că hotărârea dată în contestaţie este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată.
Pe calea contestaţiei în anulare, ce face obiectul dosarului în care s-a pronunţat încheierea recurată, a fost atacată o decizie de recurs, care, potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., are caracter irevocabil.
Prin urmare, şi hotărârea ce se va pronunţa în soluţionarea contestaţiei în anulare are acelaşi caracter irevocabil, ceea ce înseamnă că este inadmisibil prezentul recurs, urmând ca Înalta Curte să dispună în consecinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul G.P. împotriva încheierii de şedinţă din data de 1 aprilie 2014 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă, pronunţată în Dosarul nr. 674/36/2013.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1494/2014. Civil. Fond funciar. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1499/2014. Civil → |
|---|
