ICCJ. Decizia nr. 1574/2014. Civil. Despăgubiri Legea nr.221/2009. Recurs
| Comentarii |
|
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 1574/2014
Dosar nr. 1406/54/2012
Şedinţa publică de la 7 mai 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 5818 din 3 mai 2012, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a I-a civilă, în dosarul nr. 8088/101/2010*, s-a respins, ca nefundat, recursul declarat de recurenta reclamantă T.S. şi recurenta intervenientă C.A. împotriva sentinţei civile nr. 80 din 24 februarie 2012 pronunţată de Tribunalului Mehedinţi, în dosarul nr. 8088/101/2010*, în contradictoriu cu intimatul reclamant T.R. şi intimatul pârât S.R. reprezentat de M.F.P. prin D.G.F. MEHEDINŢI, având ca obiect Legea nr. 221/2009.
Prin decizia nr. 8520 de la 30 septembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a I-a civilă, s-a constatat perimată contestaţia în anulare formulată de contestatoarele T.S. şi C.A. împotriva deciziei civile nr. 5818 din 3 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova.
Împotriva acestei decizii, contestatoarele T.S. şi C.A. au formulat recurs, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei contestate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Înalta Curte, conform dispoziţiilor art. 137 C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., a luat în examinare excepţia inadmisibilităţii recursului, şi a reţinut:
În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătoreşti, exercitarea acestora şi efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalităţii căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituţional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac şi exercitarea lor în condiţiile legii, potrivit cu natura şi scopul lor şi într-o anumită ordine.
Potrivit dispoziţiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi în condiţiile legii hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională.
În speţă, se constată că Înalta Curte a fost sesizată cu recursul declarat împotriva unei decizii irevocabile, respectiv nr. 8520 din 30 septembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a I-a civilă, prin care s-a constatat perimată contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 5818 din 3 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova.
Astfel, hotărârea atacată de contestatoare a dobândit caracter irevocabil şi, prin urmare, nu mai poate fi supusă unui nou control judiciar specific căii de reformare.
Este de observat, aşadar, că recursul declarat în cauză, nu este admisibil, ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., raportat la art. 299 din acelaşi cod.
Aşa fiind, având în vedere că inadmisibilităţile se situează în categoria excepţiilor peremptorii de fond, Înalta Curte, în considerarea celor mai sus arătate şi în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., va admite excepţia, cu consecinţa respingerii prezentului recurs ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentele - contestatoare T.S. şi C.A. împotriva deciziei nr. 8520 din 30 septembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a I-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 mai 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1569/2014. Civil. Obligaţie de a face. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1577/2014. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
