ICCJ. Decizia nr. 1842/2014. Civil
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1842/2014
Dosar nr. 3091/83/2013*
Şedinţa camerei de consiliu din 11 iunie 2014
Asupra cauzei de faţă. constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 15 aprilie 2013 sub nr. 3091/83/2013 pe rolul Tribunalului Satu-Mare, secţia I civilă, reclamantul R.P. a solicitat, în temeiul dispoziţiilor hotărârii din 20 noiembrie 1990 şi a ordinului din 5 martie 1990, în contradictoriu cu pârâta SC B.F. SA Satu-Mare, obligarea acesteia să elibereze o adeverinţă de pensionare din care să rezulte că reclamantul a fost încadrat în grupa a II-a de muncă în perioada 1 septembrie 1994-18 septembrie 1995 în calitate de şef construcţii Ia SC R. SRL Satu-Mare şi în perioada 18 septembrie 1995-12 mai 1998 în calitate de inginer constructor la SC A. SA Satu-Mare.
Prin sentinţa civilă nr. 673/LM din 27 august 2013 Tribunalul Satu-Mare, secţia I civilă, a respins, ca nefondată, acţiunea, reţinând, în esenţă, că Ordinul nr. 50/1990 nu include, ca şi încadrare în grupa a II-a de muncă, funcţiile deţinute de reclamant în perioada învederată.
Prin decizia nr. 18 din 15 ianuarie 2014 Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, a respins, ca nefondat, apelul reclamantului împotriva sentinţei mai sus arătate.
Prin decizia nr. 149/AP din 11 martie 2014 pronunţată în Dosar nr. 3091/83/2013* Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de reclamant împotriva deciziei anterior menţionate, reţinând că prin decizia obiect, al revizuirii nu s-a evocat fondul cauzei, nefiind întrunite condiţiile art. 509 alin. (1) noul C. proc. civ.
Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat prezenta cale de atac întitulată „apel” şi neîntemeiată în drept.
În motivare, reclamantul a reiterat apărările formulate cu prilejul judecării cauzei în fond. A mai arătat reclamantul că în cauză este incident art. 509 pct. 1 noul C. proc. civ., respectiv, instanţele nu s-au pronunţat asupra unui lucru cerut.
Înalta Curte, înregistrând dosarul ca recurs, a procedat, la data de 19 mai 2014, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport constatându-se că nu este îndeplinită cerinţa de formă privind declararea căii de atac printr-un mandatar avocat, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 13 alin. (1), art. 83 alin. (3) şi art. 486 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., iar pe de altă parte, că acesta nu este admisibil, conform dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013.
Completul de filtru C3, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus, prin rezoluţia din 19 mai 2014, comunicarea acestui raport părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
S-a acordat termen pentru judecarea recursului la data de 11 iunie 2014, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părţilor.
Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:
Întrucât verificarea respectării condiţiilor formale ale cererii de recurs declarate are întâietate în raport cu problema admisibilităţii căii de atac, Înalta Curte va proceda la examinarea cu prioritate a celor dintâi.
În acest sens, se reţine ca, în acord cu prevederile art. 13 alin. (2) C. proc. civ., „În recurs, cererile şi concluziile părţilor nu pot fi formulate şi susţinute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic (...)”.
Cu un conţinut similar, dispoziţiile art. 83 alin. (3) C. proc. civ. menţionează că „La redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi în exercitarea şi susţinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate şi, după caz, reprezentate, sub sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 1.3 alin. (2).
De aceea, potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii în favoarea căreia se exercită recursul, numele, prenumele, sau domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi numele şi prenumele consilierului juridic care întocmeşte cererea.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde „semnătura (...), a avocatului sau, după caz, a consilieailui juridic”, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol „Ia cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum şi împuternicirea avocaţială sau, după caz, delegaţia consilierului juridic”.
Lipsa menţiunilor prevăzute Ia alin. (1) lit. a) şi lit. e), precum şi neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de alin. (2) sunt sancţionate, potrivit alin. (3) al art. 486, cu nulitatea.
Având în vedere dispoziţiile alin. (5) al art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte constată că, astfel cum a fost relevat şi prin raportul întocmit conform art. 493 alin. (3) din cod, cererea de recurs nu îndeplineşte condiţiile formale ale declarării acestei căi de atac, respectiv, cea privitoare la redactarea sa printr-un avocat, care să fi făcut dovada calităţii de reprezentant convenţional al recurentului.
Faţă de cele arătate, criticile deduse judecăţii prin intermediul motivelor de recurs nu se mai impun a fi analizate, pentru considerentele menţionate, Înalta Curte urmând să anuleze recursul declarat de revizuenlul R.P. împotriva deciziei nr. 149/AP din 11 martie 2014 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de revizuentul R.P., împotriva deciziei nr. 149/AP din 11 martie 2014 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimata SC B.F. SA Satu-Mare.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 11 iunie 2014.
← ICCJ. Decizia nr. 1841/2014. Civil. Recalculare pensie.... | ICCJ. Decizia nr. 1843/2014. Civil → |
---|