ICCJ. Decizia nr. 289/2014. Civil. Obligatia de a face. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 289/2014
Dosar nr. 2549/32/2004
Şedinţa publică de la 30 ianuarie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Curtea de Apel Bacău, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 9 din 5 februarie 2013, a admis sesizarea şi a constatat perimată cererea de apel formulată de pârâta SC B.C.R. SA - sucursala Tg. Neamţ, împotriva sentinţei civile nr. 373/ E din 02 martie 2004 pronunţată de Tribunalul Neamţ în Dosarul nr. 286/E/2004, în contradictoriu cu reclamanta SC . SA Târgu Neamţ şi pârâta SC M.L. SRL Târgu Neamţ prin lichidator Judiciar Fiscal Expert Business Sprl Piatra Neamţ.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa a reţinut următoarele:
Că pârâta SC B.C.R. SA - sucursala Tg. Neamţ prin cererea înregistrată în 2004 la Curtea de Apel Bacău, a declarat apel împotriva sentinţei civile nr. 373/ E din 02 martie 2004 pronunţată de Tribunalul Neamţ şi că la termenul din 24 iunie 2004, s-a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea irevocabilă a cauzei penale, urmărire penală P.N.A. - Dosar nr. 78/P/2003. Că, din adresa din 28 noiembrie 2012 a Ministerului Public -Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a rezultat că Dosarul penal nr. 27/P/2011 a fost soluţionat prin ordonanţa procurorului din 07 februarie 2011, rămasă irevocabilă.
Conform art. 250 C. proc. civ., cursul perimării este suspendat cât timp dăinuie suspendarea judecării, pronunţată de instanţă în cazurile prevăzute de art. 244 din acelaşi cod, precum şi în alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruinţă a părţilor în judecată.
Instanţa a reţinut că, din anul 2009, niciuna din părţi nu a stăruit în judecarea cauzei, adresa Parchetului fiind trimisă la dosar ca urmare a solicitării instanţei.
Împotriva Deciziei nr. 9 din 5 februarie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta SC B.C.R. SA Bucureşti, întemeiat în drept pe art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul constatării ca nefiind îndeplinită cerinţa perimării, urmând a fi repus pe rol dosarul şi continuată judecata cauzei.
Recursul pârâtei SC B.C.R. SA Bucureşti, este netimbrat.
Pentru termenul de astăzi, recurenta a fost citată cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei şi a timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei, conform dovezii de comunicare a citaţiei aflată la fila 8 dosar, obligaţie pe care aceasta în mod nejustificat nu şi-a îndeplinit-o.
Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 modificată, privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de către instanţă.
Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a Legii şi art. 9 din O.G. nr. 32/1995, modificate, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru şi timbru judiciar, cererea va fi anulată ca netimbrată.
Cum problema timbrajului se analizează prioritar oricăror cereri, excepţii, motive de recurs, constatând că cererea pârâtei nu a fost timbrată anticipat şi nici până la termenul stabilit de instanţă, 30 ianuarie 2014, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită şi că în cauză nu operează scutirea legală de la plata taxei de timbru, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) şi (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 modificată şi art. 9 din O.G. nr. 32/1995, să dispună anularea recursului declarat de pârâta SC B.C.R. SA Bucureşti împotriva Deciziei nr. 9 din 5 februarie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâta SC B.C.R. SA Bucureşti împotriva Deciziei nr. 9 din 5 februarie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 ianuarie 2014.
← ICCJ. Decizia nr. 288/2014. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 292/2014. Civil. Acţiune în constatare. Recurs → |
---|