ICCJ. Decizia nr. 5606/2013. Civil. Cauţiune. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 5606/2013
Dosar nr. 5045/2/2013
Şedinţa publică din 3 decembrie 2013
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Încheierea de şedinţă din 30 iulie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în Dosarul nr. 5045/2/2013 s-a respins cererea de restituire a cauţiunii, formulată de petentul P.V., ca prematur formulată.
În considerentele încheierii s-a reţinut că, potrivit art. 7231 alin. (3) C. proc. civ., trebuie îndeplinite două condiţii pentru restituirea cauţiunii şi anume, hotărârea de fond să fie irevocabilă şi partea interesată, în speţă intimatul, să nu fi formulat cerere pentru plata de despăgubiri din suma achitată cu titlu de cauţiune.
Instanţa a arătat că textul nu distinge cu privire la faptul că aceste condiţii nu se cer a fi îndeplinite dacă cererea de suspendare s-a respins şi că cerinţa este necesară doar dacă s-ar fi admis cererea de suspendare. De asemenea, s-a mai arătat că, din text, nu rezultă natura despăgubirilor, în sensul că ar fi vorba doar de despăgubiri rezultate în urma întârzierii executării titlului urmare admiterii cererii de suspendare, în practică, titulara titlului executoriu îndestulându-se chiar din executarea cauţiunii.
Şi aceasta, arată instanţa, cu atât mai mult cu cât din alin. (2) al art. 7231 (3) C. proc. civ. rezultă că se poate restitui de îndată cauţiunea doar dacă partea interesată declară în mod expres că nu urmăreşte obligarea părţii adverse la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate, fapt neaprobat în speţă.
Împotriva acestei încheieri de şedinţă a declarat recurs petentul P.V., invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi solicitând modificarea în tot a încheierii, în sensul admiterii cererii şi restituirii cauţiunii în cuantum de 1.200 RON, consemnată în Dosarul nr. 5045/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Înalta Curte, analizând cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepţia de necompetenţă materială a acestei instanţe, invocată din oficiu, constată următoarele:
Cererea de recurs formulată de petentul P.V. este îndreptată împotriva Încheierii de şedinţă din 30 iulie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 5045/2/2013, prin care s-a respins cererea de restituire a cauţiunii, formulată de petent, ca prematur formulată.
Încheierea din 30 iulie 2013 a fost pronunţată de preşedintele secţiei, fiind vorba de o măsură dispusă în procedura necontencioasă, supusă cenzurii instanţei, în condiţiile art. 339 C. proc. civ.
Din conţinutul art. 339 alin. (1) C. proc. civ. rezultă că procedura necontencioasă se aplică şi în cazurile în care legea dă în căderea preşedintelui instanţei luarea unor măsuri cu caracter necontencios, cum este cazul în speţa de faţă.
De la regula instituită de dispoziţiile art. 336 C. proc. civ. privind judecarea recursului împotriva încheierii date în materie necontencioasă de către instanţa ierarhic superioară, art. 339 alin. (3) C. proc. civ. prevede o derogare în sensul că, recursul declarat împotriva încheierii date de preşedintele tribunalului sau curţii de apel în materie necontencioasă se judecă de un complet al instanţei respective.
Or, în cauză Încheierea din 30 iulie 2013 prin care s-a respins cererea petentului P.V. de restituire a cauţiunii a fost pronunţată de preşedintele secţiei a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. Prin urmare, competenţa de soluţionare a recursului revine, potrivit art. art. 339 alin. (3) C. proc. civ., unui complet al Curţii de Apel Bucureşti şi nu instanţei ierarhic superioare, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În consecinţă, în raport de considerentele expuse, se va declina competenţa soluţionării recursului declarat de petentul P.V. împotriva Încheierii de şedinţă din 30 iulie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 5045/2/2013, în favoarea acestei instanţe.
ÎNALTA CURTE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină competenţa soluţionării recursului declarat de petentul P.V. împotriva Încheierii de şedinţă din 30 iulie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 5045/2/2013, în favoarea acestei instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 decembrie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 5605/2013. Civil. Revendicare imobiliară.... | ICCJ. Decizia nr. 5613/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
---|