ICCJ. Decizia nr. 636/2014. Civil. Despăgubire. Contestaţie în anulare - Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 636/2014
Dosar nr. 4713/1/2013
Şedinţa publică din 25 februarie 2014
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 1.176 din 06 martie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul D.N.C. împotriva Deciziei nr. 3.818 din 1 iunie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare contestatorul D.N.C., fără a invoca temeiul juridic pe care îşi întemeiază calea extraordinară de atac, limitându-se a face doar o expunere a situaţiei de fapt şi a solicita reformarea deciziei pronunţate în recurs.
Analizând contestaţia în anulare, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate prin dispoziţiile art. 317 C. proc. civ. (contestaţia în anulare obişnuită, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre irevocabilă) şi ale art. 318 C. proc. civ. (contestaţia în anulare specială, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre a instanţei de recurs).
Cazurile în care poate fi promovată contestaţia în anulare obişnuită sunt două: când procedura de chemare a părţii pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii şi când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă.
Contestaţia în anulare specială, la rândul său, poate fi promovată în două ipoteze: când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greşeli materiale şi când instanţa, respingând recursul ori admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
Prin urmare, pe calea contestaţiei în anulare nu pot fi valorificate decât nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea dată de instanţă fondului raportului juridic dedus judecăţii.
Admiţând că decizia împotriva căreia s-a formulat contestaţie în anulare este dată de o instanţă de recurs (recurs care a fost respins ca inadmisibil), Înalta Curte constată că cele arătate de contestator, prin motivele cererii sale, nu se încadrează în dispoziţiile art. 318 C. proc. civ., după cum nu sunt susceptibile de încadrare în niciuna din ipotezele art. 317 C. proc. civ., anterior enunţate, criticile formulate privind nemulţumirea sa legată de faptul că nu s-a judecat recursul pe fondul său, ci a fost respins ca inadmisibil.
Aşa fiind, contestaţia în anulare, urmează a se respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul D.N.C. împotriva Deciziei nr. 1.176 din 06 martie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 februarie 2014.
Procesat de GGC - AM
| ← ICCJ. Decizia nr. 576/2014. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 637/2014. Civil. Actiune in raspundere... → |
|---|
