ICCJ. Decizia nr. 1116/2015. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1116/2015
Dosar nr. 1148/1/2015
Şedinţa publică din 24 aprilie 2015
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Curtea de Apel Piteşti, prin încheierea din 22 ianuarie 2015, a calificat cererea formulată de petentul Municipiul Piteşti prin primar, cu sediul în Piteşti, judeţul Argeş, ca fiind cerere de lămurire a înţelesului dispozitivului deciziei civile nr. 127 din data de 24 octombrie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, în Dosarul nr. 827/46/2010*, în contradictoriu cu intimaţii D.I., domiciliat în Bucureşti, sector 1, D.L., D.S., D.C., D.R., R.M., J.I., C.A., D.Z., T.I.M., P.I.V., D.G., U.T.A., toţi cu domiciliul ales la D.I., în Bucureşti, sector 1 şi A.D.P. Piteşti, cu sediul în Piteşti, judeţul Argeş.
A admis cererea, a dispus lămurirea dispozitivului Deciziei civile nr. 127 din 24 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, în sensul că a dispus restituirea în natură a suprafeţei de teren de 8853 m.p., în loc de 9711 m.p., înlăturând menţiunea privind adăugarea suprafeţei aferente C4.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel a reţinut că:
Prin Decizia civilă nr. 127 din data de 24 octombrie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, în Dosarul nr. 827/46/2010*, a fost admis apelul declarat de reclamanţii D.I., D.L., D.S., D.C., D.R., R.M., J.I., C.A., D.Z., T.I.M., P.I.V., D.G., U.T.A., împotriva sentinţei civile nr. 31 din 8 februarie 2008 pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosarul nr. 1790/109/2006. A fost schimbată în parte sentinţa, în sensul că au fost obligaţi pârâţii Municipiul Piteşti prin primar şi A.D.P. Piteşti la restituirea în natură a suprafeţei de teren în suprafaţă de 9.711 mp situată în Piteşti, evidenţiată în varianta a II-a a raportului de expertiză întocmit de expertul tehnic judiciar O.D. (filele 222-230), care face parte integrantă din prezenta decizie, în sensul că s-a dispus restituirea în natură a suprafeţelor identificate la punctele A, B, C, D, E, F, la care se adaugă suprafaţa aferentă C4 şi suprafeţele ocupate de serele identificate cu simbolurile S4, S5, S7, S8, S9. A fost menţinută în rest sentinţa apelată.
Din analiza variantei a II-a a raportului de expertiză întocmit de expertul tehnic O.D., precum şi a schiţei de plan anexe, instanţa constată că suprafaţa de teren aferentă construcţiei C4, în suprafaţă de 858 mp este inclusă în suprafaţa de teren D, ocupând-o în totalitate, aceeaşi suprafaţă fiind însumată de două ori în totalul suprafeţei ce urmează a fi restituită, fiind vorba de o eroare de calcul, în înţelesul dispoziţiilor art. 2811 C. proc. civ.
Susţinerea intimaţilor privind faptul că, prin admiterea prezentei cereri ar fi afectată suprafaţa serelor S4, S5, S7, S8, S9 este nefondată, această suprafaţă de teren nefăcând obiectul cererii petentului şi, ca atare, nefiind afectată în vreun fel.
Prin încheierea din 05 februarie 2015 Curtea de Apel Ploieşti a calificat cererea formulată de petenţi ca fiind cerere de lămurire a înţelesului dispozitivului Deciziei civile nr. 127 din 24 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, a respins cererea formulată de petenţii D.I., D.L., D.S., D.C., D.R., R.M., J.I., C.A., D.Z., T.I.M., P.I.V., D.G., U.T.A., toţi cu domiciliul ales la D.I., în Bucureşti, sector 1, în contradictoriu cu intimaţii Municipiul Piteşti, prin primar, cu sediul în Pitești, judeţul Argeş şi A.D.P. Piteşti, cu sediul în Pitești, judeţul Argeş.
Curtea, a constatat în primul rând, că împotriva deciziei civile cu privire la care s-a formulat prezenta cerere au declarat recurs toate părţile, inclusiv petenţii, şi aceştia au criticat decizia sub aspectul suprafeţei de teren care le-a fost restituită, solicitând în recurs obligarea intimaţilor la restituirea terenului de 10.311 mp., recurs care le-a fost respins de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia civilă nr. 1546 din 22 mai 2014.
Ca atare, s-a reţinut de către aceeaşi instanţă de control judiciar că dezlegările instanţei de apel din cel de-al doilea ciclu procesual ca răspuns la criticile formulate în apel de reclamanţi potrivit cărora greşit s-a reţinut de către prima instanţă imposibilitatea restituirii în natură a întregii suprafeţe de teren în raport de prevederile art. 10 alin. (2) şi (3) şi ale art. 21 din Legea nr. 10/2001, au intrat în puterea lucrului judecat şi nu mai pot fi supuse controlului judiciar în căile de atac subsecvente, iar rejudecarea pricinii la instanţa de trimitere trebuia să se facă numai cu privire la suprafaţa de 8.270 mp.
Pe de altă parte, instanţa de control judiciar a menţinut soluţia cu privire la restituirea suprafeţei de 9.711 mp, avantajaţi fiind prin această soluţie recurenţii-reclamanţi, numai pentru considerentul că pârâţii nu au formulat critici privind înrăutăţirea situaţiei în propria cale de atac.
Pe de o parte, s-a constatat de către Curte că nu există nicio eroare materială sau o cerere prin care să se constate că dispozitivul deciziei civile nu poate fi pus în aplicare, întrucât ar cuprinde dispoziţii potrivnice, deoarece, în ceea ce priveşte calculul suprafeţelor serelor S4, S5, S7, S8, S9, acesta este determinat în mod corect prin omologarea raportului de expertiză, Curtea având în vedere numai suprafeţele din sere care se află pe terenul proprietatea petenţilor, nu şi diferenţele pentru care se solicită acum pe o cale ocolită, restituirea terenului în favoarea petenţilor, sau eventualele „suplimentări”.
Împotriva încheierii din 22 ianuarie 2015 şi a încheierii din 5 februarie 2015 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, au declarat recurs reclamanţii D.I., D.L., D.S., D.C., D.R., R.M., J.I., C.A., D.Z., T.I.M., P.I.V., D.G. şi U.T.A.
Prin motivele de recurs invocate de recurenţii D.I., D.L., D.S., D.C., D.R., J.I., C.A., T.I.M., P.I.V.G., U.T.A. împotriva încheierii din 22 ianuarie 2015 de lămurire a dispozitivului Deciziei civile nr. 127 din 24 octombrie 2013 a Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, se învederează faptul că dispozitivul deciziei instanţei de apel este afectat de o dublă eroare materială: pe de o parte, sunt omise din calculul aritmetic al suprafeţelor serelor restituite în natură conform dispozitivului (S4, S5, S7, S8 şi S9) şi suprafeţele complementare menţionate în varianta II a raportului de expertiză O.D. - omologat de instanţa prin hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă - comparativ cu suprafeţele parţiale ale aceloraşi sere evidenţiate în varianta I a aceluiaşi raport - în funcție de care instanţa a calculat global întinderea suprafeţei restituite.
Pe de altă parte, se arată că suprafaţa aferentă construcţiei C4 - 858 mp - este deja cuprinsă în suprafaţa menţionată la punctul D (care cuprinde suprafaţa aferentă acestei construcţii, suprafaţa aferentă şi căile de acces), așa încât această suprafaţă nu mai poate fi adăugată la suprafeţele deja evidenţiate ca fiind restituite în natură.
Se precizează că, deşi instanţa de apel a fost investită cu ambele cereri ale părţilor, formulate la date diferite, însă în aceeaşi pricină, instanţa a dispus, prin încheierea din 22 ianuarie 2015, în temeiul art. 99 alin. (5)2 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor de judecată aprobat prin Hotărârea C.S.M. nr. 387/2005, modificată prin Hotărârea C.S.M. nr. 1080/2013, judecarea separată a acestora, şi soluţionarea prin încheieri diferite, în compunere diferită a completului de judecată.
Cererea Municipiului Piteşti a fost calificată ca cerere de lămurire a dispozitivului şi admisă prin încheierea de la data de 22 ianuarie 2015, instanţa dispunând înlăturarea din dispozitiv a suprafeţei C4 şi reducerea suprafeţei supuse restituirii la 8.853 mp; prin aceeaşi încheiere instanţa ar fi refuzat să soluţioneze cererea reclamanţilor privind îndreptarea erorii materiale a dispozitivului în sensul adăugării la suprafaţa restituită a suprafeţelor complementare ale serelor indicate în varianta II a raportului de expertiză, cu motivarea ca, în conformitate cu dispoziţiile art. 99 alin. 52 din Regulamentul sus-menționat, cererea trebuia soluţionată distinct.
Se mai arată că soluţionarea separată a cererilor încalcă dispoziţiile art. 6 alin. (1) din C.E.D.O. Pe de altă parte, se constată că încheierea recurată împiedică executarea efectivă a hotărârii irevocabile şi contrazice lucrul judecat.
Se invocă incidenţa motivelor de nelegalitate reglementate de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., încheierea recurată cuprinzând unele dispoziţii contradictorii.
Se precizează că limitele rejudecării în cel de-al treilea ciclu procesual erau fixate prin decizia de casare din cel de-al doilea ciclu procesual la restituirea suprafeţei de 8.270 m, dispusă prin decizia instanţei de apel, însă cu toate acestea, prin decizia de casare din cel de-al treilea ciclu procesual, instanţa de recurs a menţinut soluţia instanţei de apel privind restituirea suprafeţei de 9.711 mp, „avantajaţi fiind prin această soluţie recurenții-reclamanți numai pentru considerentul ca pârâţii nu au formulat critici privind înrăutăţirea situaţiei în propria cale de atac."
Se susţine că reclamanţii nu au cerut restituirea în întregime a terenului în suprafaţa de 22.070 mp ce a făcut obiectul preluării abuzive în patrimoniul statului în perioada comunistă, nici repunerea în discuţie a legalităţii şi temeiniciei deciziei de apel în ce priveşte nevalabilitatea titlului statului asupra imobilului preluat abuziv şi refuzul de restituire a terenului aferent construcţiilor construite neautorizat sau provizoriu pe acest teren.
Această motivare nu-şi are locul în analiza cererii de refacere a calculului aritmetic a suprafeţelor de teren ce compun suprafaţa restituită în natura prin dispozitivul deciziei de apel, întrucât chestiunea invocării principiului neînrăutățirii situaţiei în propria cale de atac a pârâţilor, care ar fi putut eventual paraliza recursul în cel de-al treilea ciclu procesual, a fost definitiv şi irevocabil tranşată de instanţa de recurs şi nu a făcut obiectul discuţiei în cererea de lămurire a dispozitivului.
Ca şi în cuprinsul motivelor de recurs ce vizează încheierea din 22 ianuarie 2015, recurenţii arată că încheierea din 05 februarie 2015 împiedică executarea efectivă a hotărârii irevocabile şi contrazice lucrul judecat, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului fundamental prevăzut de art. 6 alin. (1) din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.
Prin urmare, la identificarea în teren, cu ocazia executării hotărârii, a suprafeţelor descrise în partea explicativă a dispozitivului (suprafeţele de teren „evidenţiate în varianta a II-a a raportului de expertiză întocmit de expertul tehnic judiciar O.D. (filele 222-230), care face parte integrantă din prezenta decizie, în sensul că dispune restituirea în natură a suprafeţelor identificate la pct. A, B, C, D, E, F, la care se adaugă şi suprafeţele ocupate de serele identificate cu simbolurile S4, S5, S7, S8, S9."), se va constata că aceste suprafeţe totalizează 10.311 mp, iar nu 8.853 mp, așa cum menționează partea „lămurită" a dispozitivului, ceea ce va împiedica restituirea efectiva în conformitate cu dreptul recunoscut pe calea judiciară prin soluţia dată.
Instanţa de apel a omologat varianta II a raportului de expertiză tocmai pentru că în această variantă se regăseşte în întregime terenul ce a aparţinut autorilor, preluat abuziv (22.070 mp), așa cum se recunoaște de altfel şi în dispoziţia primarului Municipiului Piteşti atacată cu contestaţia de faţă.
Respingerea cererii de lămurire a dispozitivului conduce la pronunţarea unei soluţii nelegale care ar înlătura de la restituire suprafaţa de 1.458 mp reprezentând suprafaţa complementară a serelor S4, S5, S7, S8, S9 astfel cum este determinată această suprafaţa în varianta II a raportului de expertiză (complementar faţă de varianta I a aceluiaşi raport).
Sub acest aspect, restituirea în proprietate a suprafeţelor determinate explicit, exhaustiv, prin dispozitivul deciziei de apel a intrat în putere de lucru judecat (integral „suprafeţele identificate la pct. A, B, C, D, E, F, la care se adaugă şi suprafeţele ocupate de serele identificate cu simbolurile S4, S5, S7, S8, S9.") așa încât determinarea globală a unei suprafeţe mai mici decât cea rezultată din cumulul aritmetic al suprafeţelor descrise în mod expres în dispozitiv reprezintă o ingerinţă în chiar substanţa dreptului de proprietate consacrat prin hotărârea irevocabilă (încălcarea art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia Europeana Pentru Apărarea Dreptului Omului şi Libertăţilor Fundamentale).
Se precizează că este incident art. 304 pct. 7 C. proc. civ. deoarece motivarea soluţiei de către instanţa de apel prin încheierea din 05 februarie 2015 este confuză şi incoerentă, fiind lipsită de legătură cu cererea şi lipsită de fundament legal deoarece.
Se concluzionează că cererea pârâtului de îndreptăţire nu putea fi primită deoarece eroarea de calcul învederată trebuie înlăturată nu prin reducerea suprafeţei globale a terenului restituit în natură, ci prin eliminarea din dispozitiv a suprafeţei aferente C4 ca suprafaţă componentă a suprafeţei totale de teren.
Analizând recursul declarat prin prisma dispoziţiilor legale incidente şi a motivelor de recurs invocate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce succed:
Prin încheierea din 22 ianuarie 2015 Curtea de Apel Piteşti a dispus admiterea cererii de lămurire a înţelesului dispozitivului Deciziei nr. 127 din 24 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, în sensul că a dispus restituirea în natură a suprafeţei de 8.853 mp, în loc de 9.711 mp, înlăturându-se menţiunea privind adăugarea suprafeţei aferente C4.
Prin încheierea din 05 februarie 2015 Curtea de Apel Piteşti a respins cererea formulată de reclamanţi, ce vizează lămurirea înţelesului dispozitivului Deciziei civile nr. 127 din 24 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti.
O primă critică învederată în cuprinsul cererii de recurs împotriva încheierii din 22 ianuarie 2015 şi a încheierii din 05 februarie 2015 vizează soluţionarea distinctă a celor două cereri, instanţa invocând dispoziţiile Regulamentului de ordine interioară a instanţelor (art. 99 alin. (5)2) aprobat prin Hotărârea C.S.M. nr. 387/2005.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că acest motiv nu se circumscrie niciunui motiv de nelegalitate reglementat de art. 304 C. proc. civ. deoarece soluţionarea distinctă a cererilor de îndreptare a erorii materiale, respectiv de lămurire dispozitiv, formulată de către Municipiul Piteşti şi a cererii de îndreptare a erorii materiale formulată de reclamanţi dispuse prin încheierea din 22 ianuarie 2015 de către Curtea de Apel Piteşti s-a întemeiat în mod just pe prevederile art. 99 alin. (5) 2 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor, aprobat de Hotărârea C.S.M. nr. 387/2005, ce vizează procedura de repartizare, pe cale administrativă a cererilor de îndreptare a erorii materiale sau de lămurire a dispozitivului unei hotărârii.
De altfel, cu ocazia soluţionării recursului declarat de reclamanți împotriva ambelor încheieri se analizează împreună criticile formulate, critici ce vizează, în mare parte, aceleaşi aspecte de nelegalitate a ambelor încheieri recurate de reclamanţi.
Se va reţine şi caracterul nefondat al motivului de recurs ce vizează încălcarea dispoziţiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prin aceea că, în opinia recurenţilor, cele două încheieri ar împiedica executarea efectivă a hotărârii irevocabile. Şi aceasta deoarece, tocmai în considerarea caracterului unei cereri de lămurire a înţelesului dispozitivului deciziei civile şi de îndreptare a unei erori materiale, nu se poate modifica dispozitivul unei decizii irevocabile prin care s-a statuat că reclamanţii sunt îndreptăţiţi la restituirea unui teren, într-o anumită suprafaţă, pe care, prin prezenta cerere, reclamanţii încearcă să o modifice, nefiind vorba în speţă de o eroare materială sau de o situaţie în care dispozitivul deciziei civile să nu poată fi pus în aplicare.
De altfel, în jurisprudenţa C.E.D.O. s-a statuat că dreptul la un proces echitabil reglementat şi garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului trebuie interpretat şi în lumina principiului securităţii raporturilor juridice care presupune că o soluţie definitivă a oricărui litigiu să nu fie rediscutată (Brumărescu c. României).
Prin motivele de recurs invocate de recurenţii reclamanţi împotriva încheierii din 05 februarie 2015 a Curţii de Apel Piteşti se consideră că dispozitivul deciziei instanţei de apel este afectat de o dublă eroare materială, fiind reluate practic criticile formulate împotriva încheierii din 22 ianuarie 2015.
Motivele de recurs formulate de recurenţii reclamanţi împotriva încheierilor recurate vizează, în esenţă, eronata restituire în natură a suprafeţei de 8853 mp, recurenţii considerându-se îndreptăţiţi la restituirea suprafeţei de teren de 10.311 mp situaţi în Piteşti, teren evidenţiat în raportul de expertiză întocmit în varianta a II-a (file 222-230).
Se invocă drept motiv de nelegalitate incidenţa motivului de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., considerându-se că instanţa a aplicat sau a interpretat în mod eronat dispoziţiile art. 2811 C. proc. civ..
Instanţa va reţine caracterul nefondat al motivului invocat deoarece aceste prevederi legale au fost interpretate în mod just de Curtea de Apel Piteşti prin încheierile pronunţate la data de 22 ianuarie 2015 şi 5 februarie 2015.
Conform prevederilor art. 2811 C. proc. civ., se poate apela la procedura lămurii dispozitivului unei hotărâri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii, când sunt necesare lămuriri, ori atunci când acesta cuprinde dispoziţii potrivnice.
Prin lămurirea dispozitivului hotărârii se clarifică măsurile dispuse de instanţă prin hotărâre atunci când, din culpa instanţei, dispozitivul hotărârii nu este suficient de clar şi poate genera dificultăţi la momentul punerii în executare.
Pe calea acestei proceduri nu poate fi modificat dispozitivul hotărârii şi nici nu pot fi invocate greşeli de judecată care să pună în discuţie o nouă judecată asupra fondului litigiului ce se putea realiza doar prin exerciţiul căii de atac.
În cauză s-au exercitat căile de atac - recursurile formulate de reclamanţii D.I., D.L., D.S., D.C., D.R., R.M., J.I., C.A., D.Z., T.I.M., P.I.V., D.G. şi U.T.A. şi pârâţii A.D.P. Piteşti şi Municipiul Piteşti, prin primar împotriva Deciziei nr. 127 din 24 octombrie 2013 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pronunţând în cauză Decizia civilă nr. 1546 din 22 mai 2014.
Instanţa de recurs a reţinut că în considerentele deciziei pronunţate prin recursul lor, reclamanţii recurenţi au formulat critici de nelegalitate împotriva deciziei pronunțate în apel în cel de-al treilea ciclu procesual, potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în sensul că decizia recurată ar fi dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2), ale art. 10 alin. (2) şi (3) şi ale art. 21 din Legea nr. 10/2001, ale art. 10.3 din H.G. nr. 250/2007, privind Normele Metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, precum şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la C.E.D.O.
S-a mai reţinut că acele critici formulate de reclamanți potrivit cărora decizia recurată a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 10/2001, republicată, cât și ale art. 10.3 din H.G. nr. 250/2007, cu motivarea că potrivit acestor dispoziţii legale reclamanţilor trebuia să li se restituie în natură întreaga suprafaţă de teren solicitată, apar ca nefondate, fiind respinse în consecință, câtă vreme a intrat în puterea lucrului judecat îndreptăţirea reclamanţilor la restituirea în natură numai a unei părţi din terenul în litigiu, în suprafaţa de 8.270 mp.
Motivele invocate de recurenţii reclamanţi privind întinderea suprafeţei de teren în litigiu în cuprinsul cererii de recurs ce vizează ambele încheieri nu pot fi primite, cererea de lămurire a dispozitivului deciziei fiind în mod just admisă de Curtea de Apel Piteşti care a înlăturat în mod corect menţiunea privind adăugarea suprafeţei aferente C4.
De altfel, recurenţii-reclamanţi şi-au exprimat poziţia consemnată şi în practicaua încheierii din 22 ianuarie 2015, în sensul că suprafaţa de 858 mp (aferentă C4) este inclusă în suprafaţa „D” deja restituită părţilor.
O altă critică vizează incidenţa motivului de modificare reglementat de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., considerându-se că ampla disertaţie pe chestiunea autorităţii de lucru judecat a problemelor dezlegate irevocabil prin încheierea instanţei de recurs din 5 februarie 2015 este nepertinentă, fără nicio legătură cu eroarea materială de calcul care afectează dispozitivul încheierii instanţei de apel.
Nici această susţinere nu poate conduce la reţinerea nelegalităţii încheierii recurate.
Pentru a fi incident acest motiv de nelegalitate este necesar ca hotărârea instanţei să nu cuprindă motivele de fapt şi de drept care au stat la baza convingerii instanţei sau să cuprindă motive contradictorii, ceea ce nu se verifică în speţă.
Invocarea unor motive contradictorii în încheierea recurată nu este justificată, în cuprinsul încheierii Curţii de Apel Piteşti se face analiza motivelor de fapt şi de drept ce au format convingerea instanţei, precum şi a celor pentru care s-au înlăturat susţinerile părţilor neexistând astfel de considerente care să poată fi catalogate drept „contradictorii”.
Includerea în considerentele încheierii a istoricului cauzei deduse judecăţii şi a reţinerii de către instanţa de control judiciar (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia civilă nr. 1456 din 22 mai 2014) a considerentelor care au stat la baza respingerii recursurilor declarate de reclamanţii D.I., D.L., D.S., D.C., D.R., R.M., J.I., C.A., D.Z., T.I.M., P.I.V., D.G. şi U.T.A. şi pârâţii A.D.P. Piteşti şi Municipiul Piteşti, prin primar împotriva Deciziei nr. 127 din 24 octombrie 2013 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, nu se subsumează noţiunii de considerente străine de natura pricinii sau contradictorii pentru a opera acest motiv de nelegalitate.
Cum în mod corect s-a apreciat că nu există nicio eroare materială sau o nelămurire cu privire la dispozitivul încheierilor civile recurate ce ar putea atrage imposibilitatea punerii în aplicare, întrucât ar cuprinde dispoziţii potrivnice, se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2811 C. proc. civ., motiv pentru care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge recursul declarat de reclamanţii D.I., D.L., D.S., D.C., D.R., R.M., J.I., C.A., D.Z., T.I.M., P.I.V., D.G. şi U.T.A. împotriva încheierii din 22 ianuarie 2015 şi 05 februarie 2015 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, pe care le va menţine, în baza art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanţii D.I., D.L., D.S., D.C., D.R., R.M., J.I., C.A., D.Z., T.I.M., P.I.V., D.G. şi U.T.A. împotriva Încheierii din 22 ianuarie 2015 şi a încheierii din 5 februarie 2015 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 aprilie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1115/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1117/2015. Civil → |
|---|
