ICCJ. Decizia nr. 1255/2015. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1255/2015
Dosar nr. 14370/3/2014
Şedinţa din cameră de consiliu de la 13 mai 2015
Asupra cauzei de faţa, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, la data de 28 04 aprilie 2014 sub nr. 143701312014, reclamanţii P.R., B.R., B.G. au solicitat, în temeiul art. 35 din Legea nr. 165/2013, anularea deciziei de invalidare nr. 285 din 31 ianuarie 2014 emisă de C.N.C.I. şi acordarea despăgubirilor stabilite prin Hotărârea Comisiei Judeţene Constanţa nr. 553 din 15 septembrie 2006 (prin care a fost validată Anexa 23 a Comisiei Locale Siliştea) în dosarul nr. L392/ FFCC din 14 noiembrie 2006 având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru suprafaţa de 4,7069 ha teren arabii situat în extravilanul comunei Siliştea, judeţul Constanţa, rămas de pe urma defunctului B.N., ai cărui moştenitori sunt P.R. şi defunctul B.D.
Prin sentinţa nr. 1.529 din 17 noiembrie 2014, Tribunalul Bucureşti, secţia a lll a civilă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa reţinând că, întrucât dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 165/2013 nu tranşează cu claritate noţiunea de „entitate”, rezultă că aceste dispoziţii legale fac trimitere expresă la competenţa tribunalului ce a soluţionat pe fond cererea de restituire, în speţă, Tribunalul Constanţa,
Prin sentinţa nr. 576 din 16 martie 2015, Tribunalul Constanţa, secţia I civilă, a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza spre soluţionare a regulatorului de competenţă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a se pronunţa astfel, Tribunalul Constanţa a reţinut că, având în vedere că decizia a cărei anulare se solicită în prezenta cauză este emisă de C.N.C.I., autoritatea ce îşi are sediul în Bucureşti, aceasta este entitatea la care fac referire dispoziţiile art. 35 din legea nr. 165/2013, sens în care competenţa de soluţionare aparţine Tribunalului Bucureşti.
Înalta Curte, competenta sa soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la ari. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenta de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, pentru argumentele ce succed:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, la data de 28 aprilie 2014, reclamanţii P.R., B.R., B.G. au solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 35 din Legea nr. 165/2013, anularea deciziei de invalidare nr. 285131 ianuarie 2014 a C.N.C.I. şi obligarea pârâtei ia validarea măsurii de acordare a despăgubirilor în dosarul nr. 1392/ FFCC din 14 noiembrie 2006, astfel cum au fost stabilite prin Hotărârea Comisiei Judeţene Constanţa nr. 553 din 15 septembrie 2006 (prin care a fost validată Anexa nr. 23 a Comisiei Locale Siliştea) cu privire la terenul arabil de 4,7069 ba teren arabil situat în extravilanul comunei Siliştea, judeţul Constanţa, rămas de pe urma defunctului B.N., ai cărui moştenitori sunt P.R. şi defunctul B.D.
Potrivii art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, ce constituie temeiul juridic al cererii introductive de instanţă, „Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se afla sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării”.
Instanţele aflate în conflict analizează din perspective diferite noţiunea de „entitate” folosită de legiuitor în conţinutul textului legal anterior citat, însă, având în vedere că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie anularea deciziei de invalidare nr. 285 din 31 ianuarie 2014 emisă de C.N.C.I., rezultă cu evidenţă că, în cazul de faţă, entitatea ia care se referă dispoziţiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 nu poate fi alta decât cea care a avut şi calitatea de emitentă a deciziei a cărei anulare se solicita în prezenta procedură, motiv pentru care, în acord cu prevederile aceleiaşi norme legale, litigiul de faţă este de competenţa (teritorială şi materială) a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii emitente.
Cum sediul C.N.C.I. se află în Bucureşti, respectiv, în raza teritorială a Tribunalului Bucureşti, competenţa de soluţionare a cauzei va fi stabilită în favoarea acestei instanţe.
pentru aceste motive,
În numele legii,
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 mai 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1247/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1257/2015. Civil → |
|---|
