ICCJ. Decizia nr. 1676/2015. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1676/2015
Dosar nr. 13/46/2015
Şedinţa publică de la 18 iunie 2015
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 2150/216/2008 pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeş, reclamanta S.M. a chemat în judecată pe pârâţii C.I., T.E. şi D.F., solicitând partajul terenurilor înscrise în titlul de proprietate nr. 132853 din 8 iunie 2005 în suprafaţa de 2 ha 100 mp, stabilirea cotelor ce li se cuvin în calitate de copărtaşi şi lichidarea stării de indiviziune, prin individualizarea şi predarea efectivă a terenurilor.
Pârâtele D.F. şi T.E. au formulat cerere reconvenţională prin care au solicitat să se constate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 132853 din 8 iunie 2005, în ceea ce priveşte pe pârâţii S.M. şi C.I., care nu au calitate de persoane îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate [art. 111 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 169/1997].
Prin încheierea de şedinţă din 2 martie 2009, s-a disjuns cererea reconvenţională, formându-se Dosarul nr. 467/216/2009, cauza fiind suspendată în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
În cadrul dosarului nr. 467/216/2009, prin Sentinţa civilă nr. 471 din 21 aprilie 2010 Judecătoria Curtea de Argeş a respins acţiunea formulată de D.F. şi T.E., iar prin Decizia nr. 1.595 din 11 mai 2011, Tribunalul Argeş a respins recursul declarat împotriva acestei din urma sentinţe.
După repunerea pe rol, pârâtele T.E. şi D.F. au formulat o noua cerere reconvenţională, iar prin încheierea de şedinţă din 16 noiembrie 2011, instanţa a disjuns cererea reconvenţională formulată de reclamantele D.F. şi T.E., având ca obiect constatarea nulităţii absolute parţială a titlului de proprietate nr. 132853 din 08,06.2005, formându-se Dosarul nr. 3055/216/2011, cauza nr. 2150/216/2008 fiind suspendată în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
În cadrul dosarului nr. 3055/216/2011, prin Sentinţa civilă nr. 296 din 27 februarie 2012 a Judecătoriei Curtea de Argeş, a fost respinsă excepţia autorităţii de lucru judecat, a fost admisă acţiunea şi s-a constatat nulitatea absolută parţială a TP 132853 din 08 iunie 2005 emis de CJFF Argeş, în ce priveşte menţionarea ca titulari a pârâţilor S.M. şi C.I.
Prin Decizia civilă nr. 205 din 24 ianuarie 2013 a Tribunalului Argeş, a fost admis recursul declarat de către S.M. şi C.I., a fost modificată sentinţa în sensul respingerii acţiunii.
După repunerea pe rol a cauzei nr. 2150/216/2008, prin Sentinţa civilă nr. 1202 din 16 decembrie 2013, pronunţată de Judecătoria Curtea de Argeş, a fost respinsă acţiunea de partaj formulată de reclamanta S.M., prin procurator S.N., împotriva pârâţilor C.I., T.E. şi D.F. A fost admisă în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtele T.E. şi D.F. împotriva reclamantei S.M. şi pârâtului C.I.. S-a constatat că moştenitoare acceptantă a succesiunii defunctului C.C.I., decedat la data de 3 aprilie 1988, este N.E. în calitate de fiică, cu o cotă de 1/1 din succesiune (cotă ce ie revine prin retransmitere moştenitoarelor ei: D.F. şi T.E. în calitate de fiice). S-a mai constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului C.C.I. se compune din următoarele terenuri înscrise în titlul de proprietate nr. 132853 din 8 iunie 2005: terenul în suprafaţă de 13,653 mp situat în intravilan, comuna Ciofrângeni, judeţul Argeş, cu vecinii: N - O.I., B.G., moşt. C.I., E - drum judeţean, O.I., B.G., D.E., S - S.I., D.E., D.E.Z., V - D.I. (plan de situaţie nr. 1 - fila 242); terenul în suprafaţă de 4.200 mp situat în extravilan, comuna Ciofrângeni, judeţul Argeş, cu vecinii: N - B.F., E - drum exploatare, S - D.C., V - B.E. (plan de situaţie nr. 2); terenul în suprafaţă de 1.600 mp situat în extravilan, comuna Ciofrângeni, judeţul Argeş, cu vecinii: N - F.G., E - pădure, S - N.P., V - P.N. (plan de situaţie nr. 3); terenul în suprafaţă de 1.700 mp situat în extravilan, comuna Ciofrângeni, judeţul Argeş, cu vecinii: N - O.E., E - S.I., S - C.F.R., V - I.A. (plan de situaţie nr. 4); terenul în suprafaţă de 800 mp situat în extravilani, comuna Ciofrângeni, judeţul Argeş, cu vecinii: N - B.I., E - D.G., S - S.I., V - C.I. (plan de situaţie nr. 5); teren în suprafaţă de 600 mp situat în extravilan, comuna Ciofrângeni, judeţul Argeş, cu vecinii: N - drum exploatare, E - drum exploatare, S - C., V - B.N. (plan de situaţie nr. 6). A fost respinsă cererea privind constatarea că pârâtele D.F. şi T.E. au fiecare o cotă de 1/2 parte din moştenirea defunctei N.E.
Împotriva sentinţei şi încheierii de şedinţă din 07 martie 2013 au declarat recurs atât reclamanta S.M., cât şi pârâtul C.I., iar prin Decizia nr. 2834 din 18 decembrie 2014, Tribunalul Argeş a respins, ca nefondate, recursurile şi a obligat pe recurenţi la plata sumei de 1500 lei, cheltuieli de judecată către intimaţi.
Împotriva deciziei pronunţate în recurs, au formulat cereri de revizuire S.M. şi C.I., prin care, în temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., au arătat că este contrară deciziilor civile având nr. 1595 din 11 mai 2011 şi nr. 205 din 24 ianuarie 2013, pronunţate de Tribunalul Argeş, în dosarele nr. 467/216/2009 şi 3055/216/2013. Prin Decizia nr. 40 din 22 aprilie 2015 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, cererile de revizuire au fost respinse.
Această ultimă decizie a fost atacată cu recurs de către revizuenta S.M., înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la 28 aprilie 2015.
Înalta Curte constată că acesta nu este admisibil, urmând a fi respins ca atare în considerarea argumentelor ce succed.
Prin dispoziţiile art. 129 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina persoanelor interesate exercitarea drepturilor procesuale în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau judecător.
Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiecţii de drept aflaţi în situaţii identice.
Aceleaşi exigenţe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.
Or, în speţă, hotărârea împotriva căreia s-a exercitat calea de atac a recursului este Decizia nr. 40 din 22 aprilie 2015 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, prin care s-au respins cererile de revizuire formulate de S.M. şi C.I.
Conform art. 328 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
Alin. (2) arată că dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul, cu excepţia cazului în care instanţa de revizuire este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a cărei hotărâre este irevocabilă.
Alin. (2) trebuie interpretat prin corelare cu alin. (1), astfel încât recursul este admisibil numai dacă hotărârea atacată cu revizuire, era susceptibilă de apel sau de recurs.
Prin urmare, nu în toate cazurile hotărârea ce se dă asupra revizuirii exercitate potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ. este susceptibilă de recurs, ci, atunci când temeiul revizuirii îl reprezintă contrarietatea de hotărâri, chiar dacă hotărârea a cărei anulare se cere ar fi susceptibilă de apel, voinţa legiuitorului a fost de a suprima această cale de atac, singura cale de atac de reformare ce poate fi exercitată fiind recursul Textul nu poate fi interpretat nici în sensul că, în toate cazurile hotărârea dată în revizuirea întemeiată pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ. este susceptibilă de recurs, legiuitorul neurmărind să se recunoască prin art. 328 alin. (2) C. proc. civ. dreptul de recurs la recurs.
Dacă hotărârea prin care s-a nesocotit autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri anterioare este cea dată în recurs, în aplicarea regulii din art. 328 alin. (I) C. proc. civ., hotărârea asupra revizuirii hotărârii din recurs este irevocabilă în sensul art. 377 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ.
În speţă, hotărârea a cărei anulare s-a urmărit prin efectul revizuirii a fost dată în recurs, de către Tribunalul Argeş, care în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., a pronunţat Decizia nr. 2834 din 18 decembrie 2014, ca instanţă de recurs.
Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Astfel fiind, recursul declarat de revizuentă se priveşte ca inadmisibil şi va fi respins în consecinţă.
ÎNALTA CURTE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentă S.M. împotriva Deciziei nr. 40 din 22 aprilie 2015 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 iunie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1674/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1678/2015. Civil → |
|---|
