ICCJ. Decizia nr. 1851/2015. Civil. Excepţie de neconstituţionalitate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1851/2015
Dosar nr. 8324/30/2013
Şedinţa publică din 24 septembrie 2015
Asupra cauzei constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 644/A/l din 1 octombrie 2013, pronunţată de Tribunalul Timiş în Dosarul nr. 8324/30/2013, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuenţi B.M. şi B.S.C. împotriva Deciziei civile nr. 478/A/I din 9 iunie 2013, pronunţată de Tribunalul Timiş, în Dosarul nr. 244/220/2007, în contradictoriu cu intimaţii S.E., S.D. şi P.F.M., a fost respinsă cererea revizuenţilor privind acordarea cheltuielilor de judecata, au fost obligaţi în solidar revizuenţii la plata sumei de 1.240 lei către intimatul S.D., cu titlu de cheltuieli de judecata.
Prin Decizia nr. 316 din data de 27 martie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a fost respins recursul formulat de recurenţii-revizuenţi B.M. şi B.S.C., în contradictoriu cu intimaţii S.D., P.F.M. şi S.E. împotriva Deciziei civile nr. 644/ A din 11 octombrie 2013 pronunţată de Tribunalul Timiş.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta B.M. înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 4 aprilie 2014.
La 15 mai 2014, Înalta Curte a suspendat judecata cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că în cauză nicio parte nu s-a prezentat la strigarea cauzei şi nu a fost cerută judecarea cauzei în lipsă.
Dosarul a fost repus pe rol la 2 iunie 2015, din oficiu, în vederea discutării perimării.
Constatându-se că, de la data suspendării cauzei, respectiv 15 mai 2014, niciuna dintre părţi nu a făcut demersuri pentru repunerea cauzei pe rol şi continuarea judecăţii, Înalta Curte a reţinut cauza spre soluţionare sub aspectul intervenirii perimării, în acord cu prevederile art. 252 alin. (1) C. proc. civ.
Înalta Curte constată aplicabile, în cauză, dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. care prevăd că orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an.
Din redactarea textului de lege menţionat, care sancţionează pasivitatea procedurală a părţilor, reiese caracterul imperativ al excepţiei invocate, instanţa, având îndrituirea şi corelativ obligaţia de a veghea asupra respectării dispoziţiilor de ordine publică care au drept efect stingerea, dintr-o împrejurare culpabilă părţii, a procesului civil.
Perimarea se înfăţişează însă nu numai ca o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, dar şi ca o prezumţie tacită de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei vreme îndelungată în judecată, având astfel un caracter mixt.
În speţă, dat fiind temeiul de drept al suspendării, respectiv art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pricina trebuia repusă pe rol în condiţiile art. 245 pct. 1 din cod, în sensul că judecata putea fi reîncepută prin cerere de redeschidere, făcută de una dintre părţi.
Dispoziţiile de procedură menţionate exclud ideea că actul de procedură urmează a fi îndeplinit din oficiu, câtă vreme redeschiderea judecăţii putea fi făcută doar la solicitarea părţilor.
Instanţa de recurs mai are în vedere că niciuna dintre părţi nu s-a preocupat, înăuntrul termenului de perimare, să solicite repunerea pe rol a cauzei.
Din acest punct de vedere, instanţa apreciază că părţile sunt în culpă procesuală, dată fiind pasivitatea în care au rămas pe perioada suspendării cauzei.
Ca atare, cum în cauză dosarul a rămas în nelucrare de la 15 mai 2014, data suspendării judecării cauzei şi până la 2 iunie 2015, data repunerii cauzei pe rol, perioadă în care, din vina părţilor, nu a fost întocmit niciun act de procedură în termenul legal prevăzut, prin aplicarea art. 248 alin. (1) C. proc. civ., se va constata perimat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de pârâta B.M. împotriva deciziei civile nr. 316 din 27 martie 2014 pronunţată de Curtea de Ape! Timişoara, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 septembrie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1853/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1850/2015. Civil → |
|---|
