ICCJ. Decizia nr. 2669/2015. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2669/2015
Dosar nr. 3393/90/2014/a1
Şedinţa din cameră de consiliu de la 25 noiembrie 2015
Asupra cauzei de ţaţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, secţia I civilă, la data de 18 septembrie 2014 sub nr. 3393/90/2014 reclamanta V.N.M. a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 1084, 1088 din vechiul C. civ., art. 2 din O.G. nr. 9/2000, rap. la art. 161 şi art. 166 alin. (4) C. muncii, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Alba lulia, obligarea acestora la plata de daune interese moratorii, respectiv, la alocarea sumelor necesare plăţii dobânzilor legale pentru sumele datorate (diferenţe salariale restante, devenite creanţe constatate prin titluri executorii-hotărâri judecătoreşti), de la data promovării acţiunii şi până la achitarea integrală a sumelor.
Prin sentinţa nr. 223 din 19 februarie 2015 Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, reţinând că, deşi în susţinerea excepţiei de necompetenţă reclamanta a invocat dispoziţiile art. 127 noul C. proc. civ., acest text legal nu este incident în cauză, deoarece reclamanta este judecătoare la Curtea de Apel Alba lulia, iar prezentul litigiu este un litigiu de muncă de competenţa tribunalului şi nu a curţii de apel. Rezultă că, în aplicarea dispoziţiilor art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – C. muncii şi art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social (potrivit cărora cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează instanţei judecătoreşti competente în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul) instanţa competentă în soluţionarea pricinii este Tribunalul Alba, ca instanţă de la sediul domiciliului procesual ales al reclamantei.
Prin sentinţa nr. 632 din 21 aprilie 2015 pronunţată în acelaşi dosar, Tribunalul Alba, secţia civilă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reţinând că noţiunea de "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea" în sensul dispoziţiilor art. 127 noul C. proc. civ. trebuie interpretată în sens larg, cu referire la toate ciclurile procesuale, deoarece finalitatea acestei dispoziţii legale este aceea de a înlătura cazurile de bănuială legitimă ce ar fi condus la formularea unei cereri de strămutare. În cauză, deşi reclamanta nu îşi desfăşoară activitatea la Tribunalul Alba - competent să soluţioneze litigiul în primă instanţă, ci la Curtea de Apel Alba lulia, calea de atac ce ar putea fi promovată împotriva sentinţei ar urma să se judece la această instanţă conform art. 214, 216 - Legea nr. 62/2011 rap. la art. 96 alin. (2) noul C. proc. civ., sens în care Tribunalul Vâlcea are competenţa de a soluţiona acest litigiu ca instanţă învestită iniţial de către reclamantă.
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, pentru argumentele ce succed:
Dispoziţiile art. 127 noul C. proc. civ. reglementează situaţia particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, raţiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluţionare părtinitoare a cauzei, din pricina calităţii părţii.
Textul de lege se aplică întocmai şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor şi vizează două situaţii, respectiv când una din aceste persoane are legitimare procesuală activă (este reclamant) - cazul în speţă şi când are legitimare procesuală pasivă (este pârât).
În cea dintâi situaţie, potrivit legii, reclamantul „va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea".
Pentru a opera prorogarea legală de competenţă teritorială specială în favoarea altei instanţe, de acelaşi grad, din circumscripţia unei curţi de apel învecinate, este necesar ca reclamantul să aibă calitatea de judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier la instanţa competentă, potrivit legii, să judece litigiul sau de procuror la parchetul care funcţionează pe lângă această instanţă.
Înalta Curte constată însă că, în cauză, nu esîe îndeplinită această condiţie, având în vedere că, din relaţiile aflate la dosar, rezultă că reclamanta nu funcţionează ca judecător în raza teritorială a instanţei de la care a operat declinarea de competenţă, respectiv Tribunalul Vâlcea, ci în cadrul Curţii de Apel Alba Iulia. Prin urmare, instanţa de la care a operat declinarea de competenţă nu reprezintă instanţa unde aceasta îşi „desfăşoară efectiv activitatea” potrivit dispoziţiilor art. 127 noul C. proc. civ., sens în care textul legal ce a stat la baza declinării de competenţă dispusă de Tribunalul Vâlcea în favoarea Tribunalului Alba nu este aplicabil şi nu poate justifica învestirea acestuia din urmă cu judecarea litigiului.
Textul legal care justifică însă competenţa de soluţionare a cauzei ca aparţinând Tribunalului Alba este reprezentat de dispoziţiile art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – C. muncii şi art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, potrivit cărora, cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă, se adresează instanţei judecătoreşti competente, în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau locul de muncă.
Chiar dacă reclamanta funcţionează ca judecător la Curtea de Apel Alba Iulia, prezentul litigiu nu este de competenţa acestei instanţe, ci se află în competenţa de soluţionare a tribunalului.
Prin urmare, având în vedere că domiciliul reclamantei se află în municipiul Alba lulia, localitate situată în raza teritorială a Tribunalului Alba, competenţa materială şi teritorială a cauzei aparţine acestei instanţe.
Pentru aceste considerente, competenţa de soluţionare a cauzei se va stabili în favoarea Tribunalului Alba.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 25 noiembrie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2654/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2670/2015. Civil → |
|---|
