ICCJ. Decizia nr. 550/2015. Civil
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE 0E CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 550/2015
Dosar nr. 236/1/2015
Şedinţa publică din 20 februarie 2015
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, la data de 21 martie 2014, reclamantul M.V.C. a chemat în judecată pe pârâta C.P.M. Bucureşti, solicitând recalcularea pensiei şi emiterea unei noi decizii prin care să se ţină cont de datele înscrise în adeverinţele nr. 85 din 20 aprilie 2012 şi nr. 786 din 20 aprilie 2012 emise de SC C. SA.
Prin sentinţa civilă nr. 6316 din 29 mai 2014, Tribunalul Bucureşti, secţia a VlII-a conflicte de manca şi asigurări sociale, a admis excepţia prematurității acţiunii şi a respins acţiunea ca prematur formulată.
Apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei sus-menţionate a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Împotriva acestei decizii, reclamantul a formulat cerere de revizuire, solicitând obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de recalculare a pensiei prin luarea în considerare a adeverinţelor nr. 785 şi 786 emise de SC C. SA la 20 aprilie 2012, nr. 80 emisă de SC A. SA la 27 martie 2014 şi nr. 61183 emisă de C.P.M. Bucureşti la 16 mai 2014.
La termenul din 20 februarie 2014, Înalta Curte, având în vedere că deşi revizuentul se raportează la dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., teza referitoare la hotărâri potrivnice, dar că prin motivele invocate acesta nu indică şi nu dezvoltă eventualele hotărâi care se contrazic, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea cererii de revizuire şi a rămas în pronunţare asupra acesteia.
Examinând cererea de revizuire în raport de excepţia de necompetenţă materială în soluţionarea cauzei, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în raport cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele;
Prin cererea formulată, revizuentul a solicitat revizuirea deciziei nr. 1797 din 18 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurai sociale, prin care a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de acesta împotriva sentinţei nr. 6316 din 29 mai 2014 a Tribunalului Bucureşti, invocând dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., teza referitoare la hotărâri potrivnice.
Potrivit art. 510 alin. (l) C. proc. civ., „cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere”, iar conform alin. (2) din aceiaşi articol „în cazul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre. Dacă una dintre instanţele de recurs la care se referă aceste dispoziţii este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cererea de revizuire se va judeca de această instanţă”.
În speţă, se constată că deşi revizuentul a invocat, ca temei de drept al cererii, dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., teza referitoare la hotărâri potrivnice, prin criticile formulate acesta nu a dezvoltat şi nu a indicat eventualele hotărâi care se contrazic.
În aceste condiţii, competenţa materială de soluţionare a cauzei revine Curţii de Apel Bucureşti, secţia a Vlll-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în conformitate cu art. 510 alin. (l) C. proc. civ., ca instanţă care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Cum dispoziţiile art. 510 alin. (l) C. proc. civ., cuprind norme de competenţă materială imperativă, de la care nu se poate deroga, urmează a se declina competenţa soluţionării cererii de revizuire formulată de revizuent, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, în aplicarea dispoziţiilor art.131 C. proc. civ.
pentru aceste motive,
În numele legii,
D E C I D E
Declină competenţa de soluţionare a cererii de revizuire a deciziei nr. 797 din 18 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a Vlll-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, formulată de revizuenta M.V.C., în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 februarie 2015,
← ICCJ. Decizia nr. 549/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 551/2015. Civil → |
---|