ICCJ. Decizia nr. 669/2015. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 669/2015
Dosar nr. 631/1/2015
Şedinţa publică din 11 martie 2015
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin contestaţia în anulare înregistrată la data de 13 februarie 2015 sub nr. 631/I/2015 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, secţia I civilă, contestatorul C.I. a solicitat anularea încheierii de şedinţă pronunţată la data de 29 ianuarie 2015 în Dosarul nr. 4447/1/2014 a! aceleiaşi instanţe, arătând că prin încheierea atacată s-a respins, în mod greşit, acţiunea acestuia.
Contestatorul a mai arătat ca, prin respingerea cererii formulate s-a comis o neîegalitate, eventualele probleme de clarificat ar fi impus acordarea unui nou termen de judecată, iar instanţa nu a ţinut cont de probele administrate în cauză.
Cererea nu a fost încadrată în drept.
Examinând contestaţia în anulare în raport de excepţia de inadmisibilitaie invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară raportai la aspectele de fond ale cererii, Înalta Curte constata următoarele;
Prealabil dezbaterii oricăror aspecte ale cererii, având în vedere că prezenta contestaţie nu este încadrată în drept şi este promovată împotriva unei hotărâri prin care s-a soluţionat o cerere de strămutare, care, conform dispoziţiilor art. 144 alin. (2) Noul C. proc. civ. „se dă fără motivare şi este definitivă", Înalta Curte constată, că dispoziţiile legale aplicabile în cauză sunt cele ale art. 503 alin. (1) Noul C. proc. civ. care reglementează contestaţia în anulare de drept comun.
Aceasta întrucât contestaţia în anulare de drept comun poate fi exercitată împotriva oricărei hotărâri judecătoreşti rămase definitive (cum este cazul încheierii nr. 334 din 29 ianuarie 2015 pronunţate în Dosar nr. 4447/1/2014 având ca obiect strămutare), spre deosebire de contestaţia în anulare specială, reglementată de dispoziţiile art. 503 alin. (2) Noul C. proc. civ., care poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor pronunţate în recurs şi contra celor pronunţate de instanţele de apel, dacă acestea din urmă, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.
Astfel, potrivit art. 503 alin. (1) Noul C. proc. civ. „Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal ci lat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata".
Rezultă că motivele contestaţiei obişnuite au caracter limitativ şi de strictă interpretare, vizând chestiuni strict procedurale, pe această cale neputând fi puse în discuţie probleme de fond ori săvârşirea unor greşeli de judecată, oricare ar fi natura lor.
Se constată că prin încheierea nr. 334 din 29 ianuarie 2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosar nr. 4447/1/2014 având ca obiect strămutare, încheiere atacată cu prezenta contestaţie, s-a respins cererea formulată de petentul C.I. privind strămutarea Dosarului nr. 6211/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti.
Prin cererea formulată, contestatorul se declară nemulţumit în general de soluţia adoptată prin respectiva încheiere, arătând că prin respingerea strămutării a fost nedreptăţit, iar soluţia este nelegală şi abuzivă.
De asemenea, contestatorul a mai arătat că în soluţionarea cererii de strămutare se impunea acordarea unui nou termen pentru administrarea de probatorii în susţinerea acesteia,
Înalta Curte constată că aspectele deduse judecăţii prin intermediul prezentei căi extraordinare de atac nu se circumscriu dispoziţiilor art 503 alin. (1) Noul C. proc. civ., respectiv, contestatorul nu invocă chestiuni de ordin procedural privind neregularitatea citării, ci probleme legate de soluţia pronunţată pe fondul cauzei despre care arată că este nelegală.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte va constata că cererea formulată este inadmisibilă şi o va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul C.I., domiciliat în Giurgiu, judeţul Giurgiu împotriva încheierii de şedinţă nr. 334 din 29 ianuarie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimatul Statul Român, prin M.F.P., cu sediul în Bucureşti
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 11 martie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 665/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 684/2015. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
