ICCJ. Decizia nr. 704/2015. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 704/2015
Dosar nr. 74/64/2015*
Şedinţa din camera de consiliu de la 12 martie 2015
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
La data de 13 iunie 2014, reclamanta T.I. a chemat în judecată pe pârâţii C.A.S. Covasna şi C.N.C.D. solicitând să se constate că este supusă unui tratament discriminatoriu ca urmare a refuzului de a i se acorda spor pentru munca desfăşurată în condiţii vătămătoare, conform O.G. nr. 137/2000, acordarea sporului şi actualizarea sumelor, astfel datorate, cu indicele de inflaţie.
Prin sentinţa civilă nr. 2260 din 28 octombrie 2014 Judecătoria Sfântu Gheorghe a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată de pârâta C.A.S. Covasna, prin întâmpinare, şi a declinat, în favoarea Tribunalului Covasna, competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamantă, reţinând că litigiul dedus judecăţii nu se circumscrie ariei de competenţă materială a judecătoriei, datorită faptului că obiectul cererii îl reprezintă pretenţii ale unui funcţionar public, pentru care materia juridică este de contencios administrativ.
Prin sentinţa civilă nr. 46 din 23 ianuarie 2015 Tribunalul Covasna, în complet specializat de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe.
În această situaţie cauza a fost trimisă Curţii de Apel Braşov, pentru regulator de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că prin raportare la dispoziţiile art. 27 din O.G. nr. 137/2000, acţiunile având ca obiect plata de despăgubiri pentru prejudiciul rezultat din discriminare sunt în primă instanţă de competenţa instanţei de drept comun, adică a instanţei civile, soluţionarea acţiunii nevizând analiza raportului de serviciu al funcţionarului public, ci instanţa având a stabili dacă este incidentă răspunderea pârâtei ca urmare a supunerii reclamantei unui tratament diferit în raport cu alte persoane aflate într-o situaţie identică, considerente faţă de care în speţă competenţa materială de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei Sfântu Gheorghe şi nu Tribunalului Covasna.
Dosarul cauzei a fost înaintat Curţii de Apel Braşov pentru regulator de competenţă şi înregistrat pe rolul secţiei de contencios administrativ şi fiscal.
Astfel învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea din 19 februarie 2015 a declinat competenţa de soluţionare a conflictului negativ de competenţă în favoarea secţiei civile, apreciind că litigiul dedus judecăţii este un litigiu de drept comun, fapt ce rezultă şi din temeiul de drept invocat în acţiune (art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000), precum şi din aceea că petitul principal al acţiunii vizează constatarea unei discriminări, iar petitul privind acordarea sporului de antenă este accesoriu, soluţia care se va da asupra acestui petit fiind dependentă de cea pe care o va primi petitul principal.
Verificându-şi propria competenţă, secţia civilă, a Curţii de Apel Braşov, prin încheierea din 26 februarie 2015 a admis excepţia necompetenţei în soluţionarea conflictului negativ de competenţă, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei (regulatorului de competenţă) în favoarea secţiei de contencios administrativ şi fiscal, şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă între cele două secţii a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport de dispoziţiile art. 136 alin. (2) C. proc. civ.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţii la secţia I civilă, şi a fost repartizat aleatoriu Completului 4 primit termen de judecată la data de 12 martie 2015.
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost sesizată în baza art. 135 alin. (1) şi art. 136 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 136 alin. (1) C. proc. civ. dispoziţiile secţiunii privitoare la excepţia de necompetenţă şi la conflictul de competenţă se aplică prin asemănare şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti, care se pronunţă prin încheiere, iar alin. (2) prevede că va soluţiona conflictul secţia instanţei stabilite potrivit art. 135 corespunzătoare secţiei înaintea căreia s-a ivit conflictul.
Dispoziţiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că dacă conflictul s-a ivit între două instanţe judecătoreşti se va soluţiona de instanţa imediat superioară şi comună instanţelor aflate în conflict.
În speţă, conflictul negativ de competenţă s-a ivit la Tribunalul Covasna-CC2 - complet specializat de drept administrativ şi fiscal, care a înaintat Curţii de Apel Braşov dosarul cauzei în vederea stabilirii regulatorului de competenţă, Curtea fiind, astfel, învestită întrucât este instanţa superioară şi comună instanţelor aflate în conflict, conform dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor alin. (4) al art. 136 C. proc. civ., anterior citat, dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul completelor specializate.
Prin urmare, în determinarea instanţei competente să se pronunţe asupra regulatorului de competenţă, nu prezintă relevanţă dezlegarea naturii juridice a pretenţiilor deduse judecăţii după materie (chestiune asupra căreia se va pronunţa instanţa competentă să soluţioneze conflictul de competenţă) atât timp cât legiuitorul a reglementat expres, prin art. 136 alin. (2) şi (4), raportat la art. 135 C. proc. civ., regula de competenţă în raport de instanţa unde s-a ivit conflictul negativ, iar aceste norme sunt imperative.
În consecinţă, având în vedere că s-a ivit conflictul negativ de competenţă la un complet specializat de contencios administrativ, completul CC2 al Tribunalului Covasna, conform art. 135 alin. (1), raportat la art. 136 alin. (2) şi (4) C. proc. civ., acesta urmează a fi soluţionat de secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Braşov, instanţa superioară comună corespunzătoare secţiei înaintea căreia s-a ivit conflictul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 martie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 702/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 706/2015. Civil → |
|---|
