ICCJ. Decizia nr. 739/2015. Civil. Anulare act. Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA a II-a CIVILĂ
Decizia nr. 739/2015
Dosar nr. 4133/1/2014
Şedinţa publică de la 5 martie 2015
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 1086/R din 30 mai 2012, Curtea de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins contestaţia în anulare formulată de contestatorii P.L., S.P., T.S. şi S.M., împotriva deciziei civile nr. 281/2011, pronunţată de Curtea de Apel Braşov şi a obligat contestatorii la plata către intimata T.A.M., a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.000 RON.
Împotriva deciziei nr. 1086/R din 30 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, au formulat cerere de revizuire P.L., S.P., T.S. şi S.M., întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. prin care a solicitat anularea acesteia ca fiind contrară deciziei nr. 281/2011 din 8 martie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Braşov.
Prin decizia nr. 1526 din 9 aprilie 2013 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a ll-a civilă, a anulat ca insuficient timbrată cererea de revizuire formulată de revizuenţii P.L., S.P., T.S. şi S.M. împotriva deciziei nr. 1086/R din 30 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale; a obligat revizuenţii la plata sumei de 1.000 RON cheltuieli de judecată către intimaţii T.A.M. şi C.T.
Împotriva acestei decizii au formulat contestaţie în anulare P.L. şi S.P., înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 24 noiembrie 2014.
Prin intermediul cererii de faţă, contestatorii au formulat critici în ce priveşte decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a ll-a civilă, nr. 1526 din 9 aprilie 2013, în Dosarul nr. 4825/1/2012, în ceea ce priveşte cheltuielile de judecată la care au fost obligaţi în favoarea intimaţilor T.A.M. şi C.T.
De asemenea, prin intermediul aceleiaşi cereri, contestatorii au formulat contestaţie la executare împotriva actelor de executare silită întocmite în dosarul de executare silită nr. 171/2014 al BEJ S.S., cerere disjunsă de către instanţă, fiind format Dosarul nr. 924/1/2015, unde urmează a fi discutată excepţia de necompetenţă a Înaltei Curţi cu privire la contestaţia la executare.
Contestaţia în anulare nu a fost întemeiată în drept.
În dovedirea susţinerilor, contestatorii au depus înscrisuri la dosarul cauzei.
În cauză s-a dispus ataşarea Dosarului nr. 4825/1/2012 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Intimaţii C.T. şi T.A.M. în combaterea cererii au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea contestaţiei în anulare ca nefondată.
Examinând contestaţia în anulare de faţă, Înalta Curte constată următoarele:
La termenul de judecată din data de 5 martie 2015, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia de tardivitate a formulării contestaţiei în anulare şi o constatat-o întemeiată pentru următoarele considerente:
Dispoziţiile art. 319 alin. (2) C. proc. civ., stabilesc că împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, hotărâre în categoria cărora se încadrează şi decizia nr. 1526 din 9 aprilie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a ll-a civilă, contestaţia poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.
Prin urmare, pornind de la faptul că hotărârile irevocabile nu se comunică, legiuitorul a instituit două termene pentru formularea contestaţiei în anulare, termenul de 15 zile, un termen subiectiv, care începe să curgă de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre şi termenul de un an, termen obiectiv, prin raportare la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
În cauză, contestaţia în anulare a fost formulată la data de 24 noiembrie 2015, fără respectarea termenului obiectiv de un an, în raport de data pronunţării deciziei atacată, respectiv 9 aprilie 2013.
În raport de aceste considerente, în temeiul art. 319 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă contestaţia în anulare ca tardiv formulată.
Având în vedere cererea formulată de intimaţii T.A.M. şi C.T. privind acordarea cheltuielilor de judecată, Înalta Curte urmează să o admită în temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia tardivităţii.
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorii P.L. şi S.P. împotriva deciziei nr. 1526 din 9 aprilie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a ll-a civilă, ca tardiv formulată.
Obligă contestatorii P.L. şi S.P. la plata sumei de 1000 RON reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea intimaţilor T.A.M. şi C.T.
Dispune disjungerea cererii privind contestaţia la executare formulată de P.L. şi S.P., urmând a se forma un dosar separat.
Acordă termen de judecată în ceea ce priveşte cererea disjunsă la data de 2 aprilie 2015.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 martie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 738/2015. Civil. Rezoluţiune contract.... | ICCJ. Decizia nr. 740/2015. Civil. Nulitate act juridic.... → |
|---|
