ICCJ. Decizia nr. 744/2015. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA a II-a CIVILĂ
Decizia nr. 744/2015
Dosar nr. 2887/1/2014/a1
Şedinţa publică de la 5 martie 2015
Asupra cererii de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 7183 din 20 noiembrie 2012, Tribunalul Maramureş a respins excepţia nulităţii şi excepţia inadmisibilităţii, excepţii invocate de pârâta SC A. SA; a admis în parte acţiunea promovată de reclamantul B.l., în contradictoriu cu pârâta SC A. SA şi în consecinţă, a fost obligată pârâta să plătească reclamantului echivalentul în RON, la data plăţii, a sumei de 60.000 euro, reprezentând regularizare pentru anii 2007, 2008 şi 2009, conform pct. 11 alin. (4) al contractului intitulat „Acord" încheiat la data de 04 iulie 2007, cu dobânda legală de la scadenţă şi până la plata efectivă; a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 14.543,20 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Cluj, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin decizia civilă nr. 208/2014 din 27 mai 2014 a admis excepţia de perimare a apelului invocată din oficiu de către instanţă şi în consecinţă a constatat perimat apelul declarat de către SC A. SA Tăuţii Măgherăuş fiind menţinută în întregime sentinţa apelată; a fost obligată apelanta la plata sumei de 2000 RON cheltuieli de judecată.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a ll-a civilă, prin decizia nr. 3982 din 11 decembrie 2014 a respins ca nefondat recursul declarat de pârâta SC A. SA împotriva deciziei civile nr. 208/2014 din 27 mai 2014 a Curţii de Apel Cluj, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Prin cererea înregistrată la data de 17 decembrie 2014 petentul B.L. a solicitat instanţei, completarea dispozitivului deciziei nr. 3982 din 11 aprilie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a ll-a civilă, în Dosar nr. 2887/1/2014 în sensul obligării recurentei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.000 RON, reprezentând onorariu avocaţial.
În motivare, petentul a susţinut, în esenţă, că instanţa, deşi a respins cererea de recurs nu s-a pronunţat asupra cheltuielilor de judecată, astfel cum au fost solicitate de către apărătorul ales al părţii.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 2812 C. proc. civ.
Cererea este întemeiată.
Înalta Curte constată că petentul a solicitat instanţei completarea dispozitivului deciziei pronunţate în recurs în sensul obligării recurentei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.000 RON.
Potrivit dispoziţiilor art. 2812 C. proc. civ. „dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii (...)".
Analizând cererea petentului B.L., raportat la solicitarea acestuia vizând acordarea cheltuielilor de judecată în calea de atac a recursului, ţinând cont şi de înscrisurile depuse în dovedirea cheltuielilor de judecată efectuate, Înalta Curte constată că, în cauză, nu au fost acordate cheltuielile de judecată, reprezentând onorariu avocat, aspect ce atrage incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 2812 C. proc. civ.
În raport de această împrejurare, Înalta Curte va da eficienţă prevederilor art. 2812 C. proc. civ., în sensul că va admite cererea formulată de petentul B.L. şi va dispune completarea dispozitivului deciziei nr. 3982 din 11 decembrie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a ll-a civilă, obligând recurenta SC A. SA Tautii Magheruş la plata sumei de 2.000 RON cheltuieli de judecată către intimatului B.L.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admiterea cererea formulată de petentul B.l.
Dispune completarea dispozitivului deciziei nr. 3982 din 11 decembrie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a ll-a civilă, în sensul că obligă recurenta SC A. SA la plata sumei de 2000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea intimatului B.l.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 martie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 740/2015. Civil. Nulitate act juridic.... | ICCJ. Decizia nr. 750/2015. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
