Plângere contravenţională. Sentința nr. 3027/2013. Judecătoria ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3027/2013 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 25-09-2013 în dosarul nr. 4495/176/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3027/2013
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 25.09.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – B. L.
GREFIER – T. F. I.
Pe rol se află pronunțarea cauzei civile privind pe petentul P. R. în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Mersul dezbaterilor au fost consemnate în încheierea din data de 11.09.2013 când instanța a amânat pronunțarea cauzei la data de 18.09.2013 pentru deliberare, și ulterior la data de 25.09.2013 când a pronunțat prezenta sentință.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele :
Prin plângerea înregistrată la această instanță la data de 05.07.2012 sub dosar nr._ petentul P. R. a chemat în judecată pe Direcția G. a Finanțelor Public A. solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._/ 21.06.2012 și exonerarea de plata amenzii aplicate în sumă de 500 lei.
În motivarea plângerii s-a arătat, în esență, că activitatea de vânzare de imobile nu se încadrează în prevederile invocate de intimată și ca atare nici prevederile art.126 alin.1 din Legea nr.571/2003, prevederi care fac referire la activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, precum și la activitățile profesiilor libere sau asimilate acestora; că vânzarea de imobile nu intră în categoria activităților de exploatare de bunuri corporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate; că numai anumite transferuri ale dreptului de proprietate asupra imobilelor pot fi taxate, vânzarea de bunuri imobile neconstituind activitate economică în sensul prevederilor de art.127 alin.2 Cod fiscal și ca atare organele fiscale au procedat greșit la încadrarea petentului în categoria persoanelor impozabile.
Totodată s-a mai arătat că petentul a achiziționat imobilele numai de la persoane fizice neplătitoare de TVA, pe baza de contract, și era exclusă exercitarea dreptului de deducere a TVA-ului, ținându-se seama și de faptul că persoanele fizice care au vândut imobile petentului nu datorau TVA și nu puteau emite facturi care să cuprindă bază impozabilă și cota de impozitare (19% TVA); că anterior anului 2007 persoana fizică nu era considerată plătitoare de TVA în nici o situație, motiv pentru care nici o persoană fizică din România nu s-a înregistrat ca și plătitoare de TVA anterior acestui an; că operațiunea de vânzare de bunuri imobile este o operațiune civilă care cade sub incidența Codului civil Român, nefiind cuprinsă în enunțarea limitativă și nu exemplificativă a art.3 Cod Comercial Român.
În drept au fost invocate dispozițiile art.126 alin.1 din Legea nr.571/ 2003, art.127 alin.2 Cod fiscal, Norme Metodologice, art.4 Cod . probațiune petentul a depus la dosar, în copie: proces verbal de contravenție . nr._/21.06.2012 (fl.18), decizie de impunere (fl.30-31), acțiune în contencios administrativ fiscal (fl.32).
Intimata, legal citată, a formulat și depus la dosar întâmpinare (fl.20-24) prin care a solicitat respingerea plângerii formulate de petent ca nefondată și menținerea procesului verbal de contravenție ca fiind legal întocmit.
În susținerea întâmpinării s-a arătat, în esență, că, conținutul economic al tranzacțiilor efectuate de către petent, persoană fizică, rezidă din faptul că acesta a realizat de o manieră independentă, activități economice constând în livrări de bunuri imobile din patrimoniul personal, care nu au fost utilizate în scopuri personale, obținând astfel venituri cu caracter de continuitate, dobândind astfel calitate de persoană impozabilă; că, din punct de vedere fiscal operațiunile au caracter de continuitate atunci când nu pot fi considerate operațiuni ocazionale, precum și atunci când o persoană fizică realizează în cursul unul an calendaristic mai mult de o operațiune impozabilă constând în vânzări de terenuri și construcții, altele decât cele utilizate în scop personal.
Totodată s-a mai susținut că activitatea economică este definită de art.9 alin.1 par.II din Directiva nr.112/CE/2006; că petentul a depășit plafonul de scutire de TVA prev. la art.152 din Codul Fiscal în luna noiembrie 2007, fără a solicita organelor fiscale înregistrarea în scopuri de TVA în termen de 10 zile de la sfârșitul lunii în care a atins sau a depășit acest plafon, încălcând astfel dispozițiile art.153 alin.1 lit.b Cod fiscal.
La termenul din data de 26.09.2012 cauza a fost suspendată în temeiul art.244 pct.1 Cod.proc.civ., până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ al Tribunalului A., dat fiind faptul că Decizia de impunere nr.483/28.06.2012 a fost atacată în contencios administrativ (fl.33).
La data de 14.05.2013 petentul a depus la dosar cerere de repunere pe rol a cauzei, cu anexă extras de pe portalul instanțelor vizând dosarul nr._, cauza fiind repusă pe rol la termenul din data de 23.07.2013.
La același termen, 23.07.2013, petentul a depus la dosar sentința nr.1068/C./2013 și decizia nr.4551/2013 pronunțate de Tribunalul A., respectiv Curtea de Apel Alba Iulia în dos. nr._ (fl.42-51, 52-59).
La data de 10.09.2013 petentul a depus la dosar concluzii scrise, cu anexă chitanțe onorariu avocațial, (fl.61-62) prin care s-a arătat că instanța de recurs a reținut, în mod definitiv și irevocabil, cu putere de lucru judecat, că organele fiscale au procedat greșit la încadrarea petentului în categoria persoanelor impozabile.
La termenul din data de 11.09.2013 instanța a reținut cauza spre soluționare, pronunțarea fiind amânată pentru data de 18.09.2013, respectiv 25.09.2013 pentru a delibera.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ./2010 nr._/21.06.2012 petentul P. R. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 500 lei pentru că ar fi depășit în luna noiembrie 2007 plafonul de scutire de TVA prevăzut la art.152 alin.11 din Legea nr.571/2003 cu modificările și completările ulterioare și nu a solicitat înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent (în termen de 10 zile de la sfârșitul lunii în care a fost atins sau depășit plafonul de scutire), încălcând astfel prevederile de la art.153 alin.1 lit.b din Legea nr.571/2003 cu modificările și completările ulterioare. Fapta constituie contravenție potrivit dispozițiilor art.219 alin.1 lit.a din OG 92/2003 cu modificările și completările ulterioare și se sancționează conform prevederilor art.219 alin.2 lit.d din același act normativ.
Potrivit dispozițiilor art.34 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația legală de a analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și de a hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, se reține că acesta s-a încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Constatând că procesul verbal de contravenție întrunește exigențele edictate de prevederile OG nr.2/2001 ca o garanție a legalității acestuia, instanța va proceda la cercetarea temeiniciei procesului verbal atacat, sens în care reține următoarele:
Sub aspectul temeiniciei instanța reține că în conformitate cu art.1169 Cod civil, cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.
Petentul a fost sancționat pentru că ar fi depășit, în calitate de contribuabil, în luna noiembrie 2007 plafonul de scutire de TVA și pentru că nu a solicitat înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent, în termen de 10 zile de la sfârșitul lunii în care a fost atins acest plafon de scutire.
Petentul a arătat că el nu a dobândit calitatea de persoană fizică impozabilă din perspectiva TVA în perioada 2007-2008, neavând astfel obligații de plată în ceea ce privește TVA pentru tranzacțiile efectuate în această perioadă și neavând nici obligația de a se înregistra ca plătitor de TVA în perioada 2007 – 2008.
În sprijinul acestei apărări a arătat că a desfășurat în calitate de persoană fizică în perioada 2007 – 2008 tranzacții imobiliare după cum urmează:
- 1.contract nr.45/23.01.2007 - BNP B. C. E. - 27.037 lei
- 2.contract nr.1740/07.06.2007 - BNP D. A. D. – 50.700 lei
- 3.contract nr.2606/17.09.2007 - BNP T. E. – 403.104 lei
- 4.contract nr.1412/26.11.2007 - BNP C. G. – 405.563 lei
- 5.contract nr.105/25.02.2008 - BNP A.G. și L. – 77.129 lei
- 6.contract nr.335/14.03.2008 - BNP P. ramona G. – 409.200 lei
În urma inspecției fiscale efectuate de către organele abilitate ale intimatei începând cu data de 01.06.2012, s-a concluzionat că din cele 6 tranzacții efectuate în cursul anului 2007 – 2008 sunt scutite de TVA sunt scutite de la plata de TVA doar operațiunile de la punctele 1, 2, 3 și 6, apreciindu-se că cele de la numerele 4 și 5 sunt operațiuni taxabile impozabile.
Ca urmare s-a emis și Decizia de impunere (fl.30-31) privind taxa pe valoarea adăugată și alte contribuții fiscale stabilite de inspecția fiscală la persoane fizice care realizează venituri impozabile din activități economice nedeclarate organelor fiscale, conform OMF 2117/2011 și s-a dispus sancționarea contravențională a petentului cu 500 lei.
Împotriva acestei Decizii de impunere nr. 483/28.06.2012 petentul a acționat în contencios administrativ fiscal pe intimată (fl.32), formându-se dosarul nr._ .
Prin sentința administrativă nr.1068/C./06.02.2013 pronunțată de Tribunalul A. – Secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._, s-a admis acțiunea petentului, fiind anulată Decizia de soluționare a contestației nr.76/14.09.2012 emisă de GGFP A., Decizia de impunere nr.483/28.06.2012 și respectiv raportul de inspecție fiscală nr._/28.06.2012 emise de activitatea de inspecție fiscală din cadrul DGFP A., și în consecință, a exonerat petentul de la plata sumei de 33.346 lei reprezentând: 14.655 lei TVA, 16.493 lei dobânzi/majorări de întârziere, 2.198 lei penalități de întârziere. Această sentință a rămas irevocabilă prin respingerea recursului intimatei DGFP A..
În consecință, s-a reținut în mod irevocabil, cu putere de lucru judecat că petentul nu a desfășurat activități economice și care să-i confere caracterul de persoană impozabilă din punctul de vedere al TVA, în sensul prevederilor art.127 alin.1 și 2 din Codul fiscal, că nu se poate reține caracterul de continuitate al operațiunilor de vânzare-cumpărare realizate de petent. În motivarea deciziei Curții de Apel A. I. s-a reținut că de esența activității economice este obținerea de venituri pe o bază continuă, astfel că simpla dobândire și simpla vânzare a unui bun imobil nu constituie prin ea însăși o activitate economică. Din raportul de inspecție fiscală și din contractele de vânzare cumpărare nu reiese că petentul ar fi luat măsuri active de comercializare a acestora. Măsurile active ar fi putut fi realizarea, la inițiativa petentului și după achiziționarea prealabilă în acest scop a terenurilor, a unui PUZ în vederea realizării mai multor locuințe, sau realizarea unor elemente de infrastructură în acest scop (trasarea și realizarea racordurilor pentru utilități), urmate fie de vânzarea parcelelor de teren, fie de edificarea de construcții și vânzarea acestora în diverse stadii de finisare.
În consecință, stabilindu-se în mod irevocabil, cu putere de lucru judecat că petentul nu poate avea calitatea de persoană fizică impozabilă din perspectiva TVA pentru tranzacțiile operate în perioada 2007-2008, apare ca evidentă și concluzia că petentul nici nu avea obligația de plată în ceea ce privește TVA pentru tranzacțiile efectuate în perioada 2007 - 2008 și nici obligația de a se înregistra ca plătitor de TVA în perioada 2007 - 2008. Toate acestea erau condiții pentru a se putea constata o eventuală contravenție prevăzută de art.219 alin.1 lit.a din OG 92/2003 cu modificările și completările ulterioare, contravenție ce se sancționează conform prevederilor art.219 alin.2 lit.d din același act normativ, condiții care în speță nu sunt îndeplinite.
Ca urmare, instanța va admite plângerea contravențională formulată de petentul P. R. în contradictoriu cu intimata DGFP A. împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ./2010 nr._/21.06.2012, va anula procesul verbal antemenționat și va exonera petentul de la plata amenzii în cuantum de 500 lei aplicată prin procesul verbal atacat.
Având în vedere dispozițiile art.274 C.proc.civ., instanța va obliga intimata la plata în favoarea petentului a sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul de avocat (fl.63-64).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite acțiunea formulată de petentul P. R., domiciliat în A. I., . F, județul A., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A., cu sediul în A. I., ., județul A., și în consecință:
Anulează procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ./2010 nr._/21.06.2012 și exonerează petentul de la plata amenzii în cuantum de 500 lei aplicată prin procesul verbal atacat.
Obligă intimata la plata în favoarea petentului a sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 25.09.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. L. T. F. I.
Red. ..TIF
4 ex./07.02.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 247/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 792/2013. Judecătoria ALBA IULIA → |
|---|
