Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 514/2013. Judecătoria ARAD
Comentarii |
|
Sentința nr. 514/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 23-01-2013 în dosarul nr. 11972/55/2010
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.514
Ședința publică din 23.01.2013
Președinte: C. H.
Grefier: A. P.
S-a luat în examinare acțiunea civilă în răspundere delictuală formulată și precizată de reclamantul S. G. în contradictoriu cu pârâtul T. M. și acțiune precizată în contradictoriu cu P. de M. Siguranță A. și M. A. C..
La apelul nominal se prezintă reclamantul, deținut în P. A., absenți fiind pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Reclamantul a fost scutit de plata taxei judiciare de timbru potrivit art.6 și 7 din O.U.G nr.51/2008.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reclamantul susține că Regulamentul pentru aplicarea Legii nr.275/2006 prevede că atunci când se aplică o sancțiune disciplinară persoana sancționată trebuie să fie audiată. În cazul său, sancțiunea a fost aplicată în timp ce se afla în spital. Solicită să fie citate persoanele implicate.
Instanța față de dispozițiile art.132 Cod procedură civilă, apreciază modificarea de acțiune ca fiind tardiv formulată.
Reclamantul solicită în probațiune încuviințarea audierii martorului Tima I., domiciliat în A., ..67, ., martor care a văzut că a fost legat cu mâna ruptă de pat.
Instanța față de dispozițiile sentinței penale nr.856 pronunțată la data de 30 martie 2012 în dosar nr._ * și față de momentul la care a fost modificată acțiunea, apreciază proba ca nefiind utilă soluționării cauzei, motiv pentru care o respinge.
Reclamantul susține că nu are alte cereri ori probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri ori probe de administrat instanța declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul solicită admiterea acțiunii cu motivarea că a fost victima unei agresiuni fizice, agresiuni care au fost deja constatate printr-o hotărâre judecătorească. Au existat contradicții, deoarece s-a dorit inducerea în eroare a organelor de cercetare penală, respectiv pârâtul T. a declarat la P. că reclamantul a căzut jos din senin, iar prin sentința depusă la dosar s-a stabilit contrariul.
INSTANȚA
Constată că prin că acțiunea civilă în răspundere delictuală înregistrată la Judecătoria A. la data de 04 aprilie 2012 și precizată ulterior, reclamantul S. G. a chemat în judecată pe pârâții L. D. și T. M., dolicitând despăgubiri în sumă de_ lei.
În motivarea acțiunii reclamantul arată că în data de 01.08.2007 i-a fost întocmit un raport de către numitul L. D., raport în care se menționează că l-ar fi lovit cu pumnul pe deținutul Honcilă C., iar acesta la rândul lui, l-a lovit cu piciorul pe reclamant. O declarație în același sens a fost dată și de către T. M., ambii fiind angajați ai Penitenciarului A..
Fiind audiați în calitate de martori în dosarul nr. 5318/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A., cei doi și-au schimbat declarațiile. Reclamantul apreciază ca nelegală revenirea asupra constatării din raportul de incident, dată fiind calitatea de funcționari publici a celor doi angajați ai Penitenciarului și caracterul de înscris oficial al raportului întocmit de ei.
Reclamantul susține că martorii prezenți au declarat că cei doi l-au lovit până și-a pierdut cunoștința după care au întocmit rapoarte de incident, atât lui, cât și deținutului Honcilă.
În urma agresiunilor exercitate asupra sa de către cei doi angajați ai Penitenciarului A., reclamantul a fost internat în spital, suferind leziuni care au necesitat 55 de zile de îngrijiri medicale.
Reclamantul solicită să se constate că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv existența faptei ilicite, a prejudiciului, culpa și legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu.
În drept, acțiunea este întemeiată pe dispozițiile art.998-999 din Codul civil din 1864.
La data de 23.10.2012, reclamantul a depus la dosar o cerere de renunțare la judecată față de pârâtul L. D., solicitând continuarea judecății numai în contradictoriu cu pârâtul T. M. ( f.35).
La data de 05.12.2012, reclamantul a formulat o precizare de acțiune, în sensul că a chemat în judecată și pârâții P. de M. Siguranță A. și M. A. C., motivat de faptul că după incidentul din 01.08.2007, i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară, fără a fi audiat, deși audierea era obligatorie potrivit legii. De asemenea, M. (fost Honcilă) A. C. nu și-a recunoscut fapta în fața ofițerului de disciplină, ci doar doar în dosarul penal nr._ al Judecătoriei A..
Pârâții T. M., P. de M. Siguranță A. și M. A. C. nu au formulat întâmpinare.
Din probele administrate în cauză, respectiv: Decizia penală nr.1, pronunțată la data de 12.01.2011, în dosar nr._ de către Tribunalul A. (f.15-17); Sentința penală nr.856 pronunțată la data de 30 martie 2012, în dosar nr._ * de către Judecătoria A. (f.22-23), instanța reține în fapt următoarele:
Circumstanțele producerii evenimentului din 01.08.2007, invocat de către reclamant, au fost descrise prin sentința penală nr.856/30.03.2012, pronunțată în dosar nr._ * a Judecătoriei A., rămasă definitivă prin decizia penală nr.331/R/24.10.2012 a Tribunalului A..
În considerentele sentinței anterior menționate se arată că în data de 01.08.2007, în jurul orelor 12,30, cu ocazia întoarcerii reclamantului S. G. și Honcilă A. C., de la Tribunal la locul de deținere, între cei doi a avut loc o altercație fizică, împrejurare în care Honcilă A. C. l-a lovit pe reclamant, acesta ripostând la rândul său. În urma loviturilor primite, reclamantul a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 55 de zile de îngrijiri medicale.
S-a mai reținut că, în faza cercetării judecătorești, Honcilă A. C. a recunoscut săvârșirea faptei. Pentru aceasta a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare și a fost obligat să plătească reclamantului despăgubiri în cuantumul echivalent a 200 Euro.
În drept, în conformitate cu art.22 alin. 1 Cod procedură penală ,,Hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile care judecă acțiunea civilă, cu privire la existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia’’.
În baza textului legal menționat instanța va reține că există autoritate de lucru judecat în cauză neputând reaprecia asupra faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acestuia.
Pe cale de consecință, acțiunea formulată de reclamantul S. G. în contradictoriu cu T. M. va fi respinsă.
Se constată că la termenul din 05.12.2012, reclamantul a depus o precizare de acțiune, în fapt o modificare a acesteia, întrucât s-a solicitat introducerea în cauză și a altor pârâți și, totodată, s-a modificat și temeiul de drept al acțiunii.
Potrivit art. 132 alin.1 teza 1 Cod procedură civilă ,,La prima zi de înfățișare instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii precum și pentru a propune noi dovezi’’.
Cum acest moment procesual s-a consumat la data de 04.10.2010, instanța va constata că precizarea de acțiune, este tardiv formulată și va fi respinsă ca atare.
La data de 23.10.2012, reclamantul a formulat o cerere de renunțare la judecată, cerere de care instanța, văzând și dispozițiile art.246 Cod procedură civilă în conformitate cu care ,, Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă’’, va lua act.
Reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de plata taxei judiciare de timbru în sumă de 711 lei potrivit art. 6 și 7 din O.U.G nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. În conformitate cu art.19 alin.1 din O.U.G nr.51/2008, dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenții, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia. Ca urmare, reclamantul nu va fi obligat la plata sumei de care a beneficiat cu titlu de ajutor public judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă în răspundere delictuală formulată de reclamantul S. G., fiul lui C. și E., născut la data de 08.09.1974 în ., în prezent în executarea unei pedepse privative de libertate în P. de M. Siguranță A., în contradictoriu cu pârâtul T. M., cu domiciliul procesual ales la locul de muncă, P. de M. Siguranță A., acțiune precizată în contradictoriu cu P. de M. Siguranță A. și M. A. C., fiul lui N. și E., născut la data de 18.08.1982, în prezent în executarea unei pedepse privative de libertate în P. de M. Siguranță A..
Ia act de renunțarea la judecată formulată de reclamantul S. G. în contradictoriu cu pârâtul L. D..
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 23.01.2013.
Președinte, Grefier,
C. H. A. P.
Red.CH/dact..
Ex.6/4 . comunică: - Reclamantului S. G. - P. de M. Siguranță A..
- Pârâților: - T. M., cu domiciliul procesual ales la locul de muncă, P. de M. Siguranță A.,
- P. de M. Siguranță A.,
- M. A. C.- P. A..
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3622/2013. Judecătoria... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
---|