Contestaţie la executare. Sentința nr. 5002/2013. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5002/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 04-09-2013 în dosarul nr. 4510/55/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5002
Ședința publică din 04 septembrie 2013
Președinte: C. H.
Grefier: P. S.
S-a luat în examinare contestația la executare formulată de contestatorii A. H. I., A. Ștean și B. M. D. în contradictoriu cu intimata ..
La apelul nominal se prezintă reprezentanta contestatorilor, avocat T. O. din Baroul A. și reprezentanta intimatei, consilier juridic D. Persa, absenți fiind contestatorii.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Contestația este timbrată cu 194 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Atât reprezentanta contestatorilor, cât și reprezentanta intimatei arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri ori probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta contestatorilor depune la dosar adresa nr.3548/24.07.2013; solicită menținerea suspendării și admiterea contestației formulate.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea contestației ca neîntemeiată și nefondată, pentru motivele arătate pe larg prin întâmpinare și notele de ședință depuse. Fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Constată că prin contestația la executare înregistrată la Judecătoria A. la data de 19.03.2013, contestatorii A. H. I., A. Ș. si B. M. D. au solicitat în contradictoriu cu intimata R. B. SA anularea actului de executare SOMAȚIE din dosar ex.118/2013 Birou Ex. Jud. C. G. și anularea titlului executoriu constând în contractul de credit nr. RF_/15.07.2008 și contractul de ipotecă autentificat sub nr.1051/15.07.2008 de B.N.P Farcuțiu și anularea notarii somației din CF._-C 1- U 4 cu nr. cad. Top. 2031-2048/6/I A., suspendarea executării.
În motivarea contestației se arată că dispozițiile Codului de procedură civilă protejează drepturile debitorului sub sancțiunea anulării actelor de executare silită sau chiar a întregii executări. În opinia contestatorilor actul de executare “SOMAȚIE”/28.01.2013 comunicat la data de 04.03.2013, emis ca urmare a cererii creditoarei, pentru întârziere în plata creditului cu 123 zile este lovită de nulitate și prin urmare trebuie anulată pentru că nu au fost comunicate copii certificate de pe titlul executoriu, un proces verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, un proces verbal de actualizare a creanței, de stabilire a dobânzilor și penalităților.
Cu toate că, datorită unei imposibilități temporare și de scurtă durată, au existat unele întârzieri în plata creditului și s-au purtat discuții cu creditoarea în vederea unei înțelegeri pe cale amiabilă a situației, creditoarea, reținând culpa contestatoarei, a declarat scadența anticipată a creditului, abuziv, întrucât contestatoarea se afla încă în negocieri.
În prezent, creanța nu mai este certă, lichidă și exigibilă, motiv pentru care contestatoarea a solicitat anularea titlului executoriu, executarea silită fiind considerată de către contestatoare ca fiind prematură.
În drept, contestatoarea invocă dispozițiile art.379 alin.3, art.372,387 alin.1, art.399, și art.401 Cod Procedură Civilă.
Prin întâmpinare, intimata R. B. SA a solicitat respingerea contestației, motivând că debitorilor le-au fost comunicate împreună cu somația de începere a executării atât titlurile exercitării reprezentate de contractul de credit și contractul de ipotecă, cât și procesul-verbal de cheltuieli (care reprezintă titlu executoriu conform art.371 Cod Procedură Civilă), după cum rezultă din însăși dovada de comunicare a somației în care este menționat la rubrica “denumire act: somație, titlu, inch.”. Or, aceste acte au fost ridicate conform semnăturii de pe dovada de îndeplinire a procedurii de către reclamanta B. M. D. care are calitatea de debitoare și totodată este fiica celorlalți doi debitori-reclamanții de față.
Totodată, chiar dacă aceste acte nu ar fi fost comunicate, acest aspect nu poate conduce la anularea titlurilor executorii care sunt reprezentate de contractul de credit și cel de ipotecă încheiate cu respectarea prevederilor legale în materie, o astfel de solicitare de anulare a acestora fiind cel puțin absurdă.
Aprecierea întârzierii la plata de 123 zile ca fiind “scurtă” nici nu poate fi calificată în condițiile în care reprezintă o perioadă de aproximativ 4 luni. De fapt, întârzierile la plată au fost de 145 de zile în luna ianuarie, scadența anticipată fiind declarată în acea acea lună.
Cu privire la negocierile invocate, se face cunoscut faptul că, așa cum rezultă din adresa intimatei nr.1239/05.03.2013, acestea au fost inițiate de reclamanta A. după declararea scadenței anticipate și anume la data de 25.01.2013, iar scadența anticipată a fost declarată la data de 18.01.2013. Din aceeași adresă, rezultă faptul că reclamanta s-a angajat de 4 ori că va face o plată a debitului, aceste angajamente nefiind respectate.
Potrivit art.969 cod civil “Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante”, prin urmare contractul de credit produce efecte juridice depline între părți, acesta nefiind desființat.
Potrivit art.6 lit. c) din contractul de credit, împrumutatul și codebitorul (în speță reclamanții) s-au obligat față de bancă să asigure în contul curent sumele necesare acoperirii obligațiilor de plată scadente (credit, dobânzi, comisioane și orice alte sume datorate).
Încă din luna decembrie a anului 2011, deci cu mai mult de un an înainte de declararea scadenței anticipate, reclamanții au fost notificați despre iminența declarării scadenței anticipate. În urma refuzului de a răspunde la notificarea băncii și de a achita suma restantă, banca a considerat că debitorii nu sunt interesați în rezolvarea pe cale amiabilă a situației respective, drept pentru care a fost declarată scadența anticipată a creditului, conform prevederilor contractului de credit sus menționat, acest fapt fiindu-le notificat reclamanților prin Notificările intimatei nr.2724, nr.2725 și nr.2726 din data de 18.01.2013.
Creanța intimatei este una certă, lichidă și exigibilă, întrucât, ca urmare a nerespectării condițiilor contractuale în sensul achitării la termen a debitelor, subscrisa a declarat scadența anticipată conform art.8 din contractul agreat de părți, iar potrivit pct.8.1 de la data declarării scadenței anticipate se pierde beneficiul rambursării creditului în rate, întreaga sumă devenind exigibilă. Totodată, sumele datorate sunt consfințite de contractul de credit ce constituie titlu executoriu conform art.120 din OUG nr.99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.
În contractul de ipotecă reprezentând titlu executoriu ce stă la baza executării de față, este specificat la art.2 alin. ultim că ipoteca se constituie în scopul garantării împrumutului împreună cu dobânzi, comisioane, majorări și orice alte sume datorate în baza contractului de credit, de a căror clauze reclamanții au declarat că au cunoștință, iar contractul de credit specifică modul de calcul al accesoriilor. Pe de altă parte, astfel cum prevăd textele de lege antecitate, titlurile executorii cuprind suficiente elemente pentru ca organul de executare să calculeze debitul datorat și orice susținere contrară trebuie răsturnată prin probe nu prin simple afirmații.
În ceea ce privește cererea de suspendare, intimata arată că cererea de suspendare este nemotivată și totodată neîntemeiată.
Având în vedere dispozițiile art.403 alin.1 care instituie nu obligația, ci posibilitatea pentru instanță de a suspenda executarea silită, intimata cere instanței să observe că în contextul prezentat nu rezultă încălcări ale drepturilor contestatorilor care să le fi cauzat vreo vătămare, astfel că nu se impune suspendarea executării silite.
Printr-un înscris depus la dosar în ședința publică din data de 29.05.2013, calificat de instanță ca răspuns la întâmpinare, contestatoarea A. Hortenzia arată că solicită suspendarea cauzei pentru soluționarea acesteia pe cale amiabilă.
Totodată, reclamanta mai depune la dosar cererea adresată către R. B. de a valorifica imobilul pe cale amiabilă, iar după valorificarea acestuia să plătească băncii suma datorată. Cererea mai sus-menționată a depus-o cu întârziere către Reiffesin B., deoarece a omis-o involuntar crezând că, contractul de mediere este suficient pentru a rezolva pe cale amiabilă litigiul dintre aceasta și bancă.
Solicită să se constate că cele declarate de R. B. în întâmpinarea depusă la dosar sunt neadevărate și anume R. B. spune că scadența anticipată a fost declarată în data de 18.01.2013 și că aceasta a luat legătura cu banca în data de 25.01.2013.
Pentru a susține că este total neadevărat acest lucru și anume scadența anticipată a fost declarată la data de 07.02.2013, după ce reclamanta s-a prezentat la bancă și a făcut o cerere de reeșalonare a datoriei, depune la dosar extrase de cont pentru cont curent și pentru cont credit din care rezultă data la care a fost declarată scadența anticipată.
De asemenea, depune la dosar și somația trimisă de R. B. Departamentul Colectare Persoane Fizice somație trimisă la data de 07.02.2013 din București și ajunsă la adresa reclamantei la data de 12.02.2013, în care i se aduce la cunoștință acesteia suma restantă și somația de a achita suma respectivă în termen de trei zile de la primirea prezentei sau dacă nu poate să achite integral suma restantă să sune urgent la_.
Reclamanta se întreabă de ce R. B. îi trimite somație în care i se dă posibilitatea să ajungă la o înțelegere în data de 07.02.2013, dacă scadența anticipată a fost declarată in data de 18.01.2013 așa cum se arată în întâmpinare?
Totodată solicită R. B. să-i pună la dispoziție convorbirile telefonice dintre aceasta și reprezentanții băncii pe care i-a contactat telefonic în data de 07.02.2013 precum și după această dată și cu care a stabilit o înțelegere de plată a restanței și anume până la data de 15.02.2013 să plătească suma de 275 franci elvețieni, iar până la data de 28.02.2013 să mai plătească încă 275 franci elvețieni după care vor stabili o altă înțelegere de plată. Reclamanta a achitat până la data de 15.02.2013 suma de 275 franci elvețieni conform înțelegerii telefonice și anexează la dosar chitanțele, dar cu toate acestea creditul era deja declarat scadent anticipat.
Prin “Notele de ședință” depuse la dosar pentru termenul din data de 22.07._ intimata arată că la data de 18.01.2013 a fost notificată declararea scadenței anticipate a întregului credit contractat de numita A. Hortenzia, conform dispozițiilor art.8 coroborat cu art.7 din Contractul de credit nr.RFI_/2008, iar după transmiterea notificării prealabile arătate mai sus, astfel cum specifica art.8.1. teza 1 și în urma lipsei de reacție a debitorilor, la data de 07.02.2013 s-a operat declararea scadenței anticipate în evidențele subscrisei. De asemenea, la data de 14.02.2013 s-a cerut executarea silită prin cererea nr.2658/08.02.2013 a subscrisei, încuviințată de Judecătoria A. prin încheierea nr.846/20.02.2013 și ulterior declarării scadenței anticipate și începerii procedurilor de executare silită, titulara creditului a contactat telefonic banca astfel cum reiese și din adresa nr.1239/05.03.2013 a băncii.
Creditorul urmăritor are posibilitatea să își dea acordul pentru temporizarea procedurilor execuționale sau chiar, dacă apreciază oportun, pentru reeșalonarea datoriei restante sau o repunere în grafic a unui credit deja integral restant.
Nu există nicio obligație legală de a negocia cu un debitor urmărit recuperarea amiabilă a unei datorii, cum în mod eronat constată intimata R. B. că a înțeles contestatoarea A. Hortenzia.
Faptul că a semnat cu un mediator un contract de mediere și că l-a depus și la bancă nu are nici o relevanță juridică întrucât contractul de mediere s-ar fi încheiat valabil numai dacă și banca ar fi acceptat și semnat contractul și procedura de mediere ceea ce în niciun caz nu s-ar fi întâmplat. De asemenea, chiar dacă s-ar încerca o soluționare prin mediere nu există obligația de a încheia un acord în sensul dorit de contestatoare.
Învederează că prin adresa nr.1239/05.03.2013 (depusă la dosarul cauzei) s-a răspuns la reclamația numitei A. Hortenzia și cererea de repunere în grafic a creditului cu doua variante propuse de bancă pentru recuperarea amiabilă a creditului și anume plata întregii creanțe și a onorariului și cheltuielilor de executare, din orice sursă ar fi dorit contestatorii – fonduri proprii sau credit de refinanțare și a doua variantă valorificarea de bună voie de către proprietarul imobilului ipotecat pentru garantarea creanței a apartamentului, pe piața liberă, cu achitarea de asemenea a întregii creanțe, a onorariului și cheltuielilor de executare.
Prin respectiva adresă s-a învederat reclamantei că dacă va opta pentru una din variante trebuie să se prezinte la bancă pentru a semna un acord în acest sens.
Aceasta nu s-a prezentat la bancă, deci nu a acceptat niciuna din cele două variante, astfel că executarea silită a continuat.
Împrejurarea că după trecerea integrală la restanță a creditului s-au mai efectuat plăți de către debitoare și garanți, are ca unică urmare faptul că datoriile acestora scad corelativ cu sumele achitate, neexistând niciun temei legal care să califice plățile parțiale efectuate prin depunere în contul bancar drept acceptare a unei reeșalonări.
Pe de altă parte, plățile efectuate sunt infime față de restanța înregistrată, iar potrivit adresei intimatei și potrivit discuțiilor telefonice s-a stabilit o promisiune de plată a întregii sume restante, debitoarea nerespectând această promisiune.
Nu poate fi acceptată opinia reclamantei că nu se putea ca intimata să declare scadența anticipată și în același timp să încaseze ratele creditului întrucât pe de o parte intimata nu putea refuza încasarea unei sume în contul curent, acest cont neavând ca destinație unica plată a creditului, iar pe de altă parte, în calitate de creditor, nu putea refuza o plată voluntară care se face în contul curent și care diminuează soldul debitului.
De altfel, contractul de credit specifică la art. 8.2 din contractul de credit că, ulterior declarării scadenței anticipate, banca are dreptul, dat nu și obligația de a reține sumele de bani din contul curent în contul debitului.
Plățile făcute ulterior declarării scadenței anticipate nu mai pot influența decât mărimea debitului și stoparea curgerii penalităților pentru capitalul restant achitat întrucât potrivit art.8 pct.8.1 teza finală din contractul de credit semnat cu reclamanta “De la data scadenței anticipate, se pierde beneficiul rambursării creditului în rate, soldul creditului, dobânzile și comisioanele calculate și neachitate devenind “sumă restantă”….”
Intimata subliniază faptul că orice negocieri au avut loc după trecerea la executarea silită au avut drept unic scop să temporizeze executarea silită pentru a permite unui debitor de bună credință să își execute obligația din alte surse decât vânzarea imobilului, dacă reușește să găsească această posibilitate.
În baza titlului executoriu constituit prin contractul de credit nr.RFI_/15.07.2008 și a contractului de ipotecă, autentificat sub nr.1051/15.08.2008 la Biroul Notarial Public „F.” din A., intimata creditoare R. B. SA a pornit executarea silită împotriva contestatorilor debitori A. Hortenzia-I., în calitate de împrumutat, B. M.-D. și A. Ș., în calitate de debitori, pentru recuperarea sumei de 18.770,64 CHF.
Executarea silită face obiectul dosarului execuțional nr.118/2013 al Biroului executor Judecătoresc ,,G. C.’’.
Întrucât cererea de executare silită a fost depusă la executorul judecătoresc la data de 14.02.2013, prezentei proceduri i se aplică dispoziții Codului de procedură civilă 1865.
Prin încheierea dată în ședința publică din 26.06.2013 s-a dispus suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.
Din înscrisurile depuse la dosar se reține că intimata a notificat contestatoarei rezilierea contractului de credit la data de 18.01.2013, iar la data de 07.02.2013 a operat în evidențele sale declararea scadenței anticipate, urmată de declanșarea procedurii de executare silită la data de 14.02.2013.
Între momentul notificării și cel al demarării procedurii de executare silită, între contestatoarea A. și reprezentanții băncii au avut loc mai multe discuții telefonice, în scopul rambursării creditului de o manieră care să evite executarea silită. În considerarea acestui fapt, contestatoarea a efectuat plăți după declararea scadenței anticipate a creditului. Intimata a acceptat aceste plăți, în baza clauzei contractuale stipulată la art.8.2. din contractul de credit, în conformitate cu care ,,începând cu data scadenței anticipate, Banca are dreptul, dar nu și obligația de a reține din conturile împrumutatului, fără a fi necesar acordul prealabil al acestuia, toate sumele datorate în virtutea prezentului Contract, cu prioritate față de alte datorii ale Împrumutatului, cu respectarea excepțiilor prevăzute de lege’’.
Ca urmare, intimata, având calitatea de creditor în raportul juridic obligațional apărut în urma încheierii contractului de credit, contract cu executare succesivă, nu se poate prevala de efectele pactului comisoriu expres (de gradul IV) inserat în contract, deoarece prin conduita adoptată după notificarea rezilierii este evident că a renunțat la acestea.
În legătură cu rezilierea contractelor cu executare succesivă, din a căror categorie face parte și cel de credit încheiat între părți (cel puțin în privința debitorului), aceasta nu determină o desființare propriu-zisă a contractului, ci marchează încetarea prestațiilor reciproce dintre părți, astfel încât momentul în care intervine rezilierea, ca sancțiune a neexecutării obligațiilor asumate sau executării defectuoase a acestora, este identic cu cel în care încetează contractul în limitele anterior arătate.
În prezenta contestație la executare, verificând existența titlului executoriu conform art.399 alin.3 Cod procedură civilă, se constată că nu se poate considera că între părți contractul de credit a încetat, dimpotrivă s-a derulat prin îndeplinirea obligațiilor reciproce asumate de părți, și anume plata de către contestatoare a ratelor în schimbul păstrării imobilului adus ca și garanție.
Apărarea formulată de intimată, în sensul că ,,nu putea refuza încasarea unei sume în contul curent, acest cont neavând ca destinație unica plată a creditului, iar pe de altă parte, în calitate de creditor, nu putea refuza o plată voluntară care se face în contul curent și care diminuează soldul debitului’’ nu poate fi primită. Procedând astfel, în contextul în care purta discuții cu contestatoarea, stabilind o promisiune de plată (fila 5), și potrivit art.8.1. beneficiul rambursării creditului în rate există atâta timp cât scadența anticipată a creditului nu a fost declarată, a creat contestatoarei convingerea că acest lucru nu s-a întâmplat.
Pentru considerentele mai sus expuse, instanța apreciază că creanța pentru care s-a pornit executarea nu întrunește condițiile de admisibilitate a acestei proceduri, prevăzute cumulativ la art.379 alin.1 Cod procedură civilă, respectiv de a fi certă, lichidă și exigibilă.
D. urmare, în temeiul art. 399 alin.2 și 404 Cod procedură civilă, contestația la executare va fi admisă, cu consecința anulării actelor de executare efectuate în dosarul nr.118/2013 al Biroului executorului judecătoresc G. C..
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația la executare formulată de contestatorii A. Hortenzia-I., CNP_, cu domiciliul în A., ., ., B. M.-D., CNP_, cu domiciliul în A., ., . și A. Ș., CNP_, cu domiciliul în A., nr.102, . în contradictoriu cu intimata R. B. SA, cu sediul în București, Clădirea Sky Tower, Calea Floreasca, nr.246, sector 1 și, pe cale de consecință:
Anulează actele de executare efectuate în dosarul de executare nr.118/2013 al Biroului executorului judecătoresc G. C..
Fără cheltuieli de judecată
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 04.09.2013.
Președinte, Grefier,
C. H. P. S.
Red/dact/CH/PS
6 ex/4 .
Se comunică: - contestatorilor ¤ A. Hortenzia-I. și B. M.-D. - în A., ., . ș
¤ A. Ș. - în A., nr.102, .
- intimatei R. B. SA, cu sediul în București, Clădirea Sky Tower, Calea Floreasca, nr.246, sector 1
În temeiul art.719 alin.4 din noul Cod de procedură civilă, după rămânerea definitivă, hotărârea va fi comunicată Biroului Executorului Judecătoresc ,,G. C.’’
| ← Rectificare carte funciară. Sentința nr. 5316/2013.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 5724/2013. Judecătoria ARAD → |
|---|
