Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 5/2013. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 24-09-2013 în dosarul nr. 6232/55/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ARADOperator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR. 6._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5.640
Ședința publică din 24.09.2013
Președinte: C. G.
Grefier: D. B.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta B. C. D. în contradictoriu cu pârâtele M. (fostă B.) C. D. și M. M. pentru sistarea comunității de bunuri și pretenții civile.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul reclamantului, av. I. B. din Baroul A., absente fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată depusă la dosar o cerere de amânare formulată de pârâta M. (fostă B.) C. D. care solicită amânarea cauzei în vederea angajării unui avocat.
Reprezentantul reclamantului solicită respingerea cererii de amânare având în vedere că în cursul fazei de regularizare pârâta a avut destul timp pentru a-și angaja un avocat.
Instanța respinge cererea de amânare formulată de pârâta M. (fostă B.) C. D. pentru motivele indicate de reprezentantul reclamantului.
Instanța pune în discuția reprezentantului reclamantului excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei A., invocată de cele două pârâte prin întâmpinarea depusă la dosar.
Reprezentantul reclamantului solicită respingerea excepției invocate pentru motivele indicate în răspunsul la întâmpinare depus la dosar de reclamant în faza de regularizare a cererii.
Instanța rămâne în pronunțare pe excepție.
JUDECATA
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 19.04.2013, reclamantul B. C. D. a chemat în judecată pârâtele M. (fostă B.) C. D. și M. M. solicitând să se constate că în timpul căsătoriei reclamantul și pârâta de ordinul 1 au dobândit bunurile comune ce fac parte din masa partajabilă cu o cotă de contribuție egală, de 50% fiecare, să se sisteze comunitatea de bunuri a foștilor soți atât în ce privește activul cât și în ce privește pasivul, să se constate că părțile au o datorie comună având ca izvor Contractul de credit nr. 328 din data de 27.02.2006, să fie admisă acțiunea în regres a reclamantului în contradictoriu cu pârâta de ordinul 1 pentru sumele pe care acesta le-a plătit peste cota – parte care îi revenea, obligarea pârâtului de ordinul 2 la achitarea către reclamant a sumei de 4.425 Euro, echivalentul sumei de 19.358 lei cu titlu de drept de creanță, urmare a investițiilor realizate de reclamant la imobilul situat în ., județul A., imobil aflat în proprietatea pârâtei de ordinul 2.
Arată că din masa bunurilor de împărțit fac parte următoarele elemente de activ: imobil situat în municipiul A., ., .. 1, județul A., în valoare de 34.997 lei; teren în suprafață de 0,50 ha situat în ., identificat în Registrul agricol sub nr. administrativ 341 iar la impozite și taxe locale la nr. rol_, în valoare de 5.249 lei; autoturism marca Renault Laguna, an de fabricație 2002, în valoare de 13.124 lei; autoturism marca Dacia Break, an de fabricație 1999, în valoare de 3.499 lei; mobilier dormitor, în valoare de 1.500 lei; colțar, în valoare de 1.500 lei; calculator Pentium, în valoare de 1.800 lei; mobilier second hand, în valoare de 1.000 lei; frigider, în valoare de 700 lei; cuptor electric, în valoare de 700 lei; chiuvetă, în valoare de 100 lei; mobilier living, în valoare de 250 lei; aparatură casnică, în valoare de 300 lei; aparat foto, în valoare de 100 lei. Valoarea totală a activului patrimonial este de 64.819 lei.
Din masa bunurilor de împărțit mai face parte următorul element de pasiv: credit ipotecar rezultat din Contractul de credit nr. 328 din data de 27.02.2006 încheiat între părți pe de o parte și banca Transilvania, de cealaltă parte.
Reclamantul solicită sistarea comunității de bunuri prin efectuarea a două loturi și atribuirea acestora, în natură, către părți și egalizarea valorică a loturilor prin stabilirea unei sulte.
Reclamantul arată că în timpul căsătoriei, foștii soți au efectuat lucrări de investiții la imobilul situat în ., județul A., imobil aflat în proprietatea pârâtei de ordinul 2, în valoare totală de 8.850 Euro. Având în vedere cotele egale de contribuție ale părților la dobândirea tuturor bunurilor comune, reclamantul solicită obligarea pârâtei de ordinul 2 la plata către reclamant a sumei de 4.425 Euro, echivalentul sumei de 19.358 lei.
În faza de regularizare a cererii, pârâta M. M., legal înștiințată, a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei A..
În motivare, pârâta a arătat că potrivit dispozițiilor art. 107 alin. 1 Cod procedură civilă, regula generală, în materia competenței teritoriale o constituie reglementarea potrivit căreia cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție își are domiciliul pârâtul. Cum reclamantul urmărește în contradictoriu cu pârâta de ordinul 2, realizarea unui drept de creanță, pârâta susține că în cauză competența de soluționare revine Judecătoriei L., respectiv instanța în circumscripția căreia își are domiciliul pârâta de ordinul 2.
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul solicită sistarea comunității de bunuri asupra a mai multor bunuri imobile, respectiv pretinsele îmbunătățiri efectuate la imobilul situat în ., județul A. susține incidența în cauză a dispozițiilor art. 117, alin. 2 Cod procedură civilă, text de lege potrivit căruia „când imobilul este situat în circumscripțiile mai multor instanțe, cererea se va face la instanța domiciliului sau reședinței pârâtului”.
În faza de regularizare a cererii, pârâta M. (fostă B.) C. D., legal înștiințată, a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei A..
În motivare, pârâta a arătat că potrivit dispozițiilor art. 107 alin. 1 Cod procedură civilă, regula generală, în materia competenței teritoriale o constituie reglementarea potrivit căreia cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție își are domiciliul pârâtul.
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul solicită sistarea comunității de bunuri asupra a mai multor bunuri imobile, dintre care doar unul se află în municipiul A. iar celelalte în . suprafață de 0,50 ha și pretinsele îmbunătățiri efectuate la imobilul situat în ., județul A. susține incidența în cauză a dispozițiilor art. 117, alin. 2 Cod procedură civilă, text de lege potrivit căruia „când imobilul este situat în circumscripțiile mai multor instanțe, cererea se va face la instanța domiciliului sau reședinței pârâtului”.
În faza de regularizare a cererii, reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției invocate de pârâte.
Arată că există o legătură indisolubilă între capătul de cerere principal formulat de reclamant și care se referă la sistarea comunității de bunuri a foștilor soți și capătul de cerere accesoriu, care se referă la pretenții civile. Astfel că regula care trebuie aplicată este regula „accesorium sequitur principale”.
Reclamantul apreciază că pârâtele încearcă cu orice preț declinarea cauzei la Judecătoria L., pe ideea că pârâta de ordinul 1 are anumite cunoștințe/relații în rândul magistraților și autorităților din acest oraș.
Arată că dispozițiile art. 107 alin. 2 Cod procedură civilă nu este aplicabilă în cauză deoarece se referă la o ipoteză expresă, limitativă, la situația în care un imobil se află în raza de competență a mai multor instanțe. În speța de față, imobilele nu se găsesc în raza de competență a mai multor instanțe. Fiecare din cele două imobile se găsește în circumscripția unei singure instanțe.
Reclamantul apreciază că faptul că fiecare imobil se găsește în circumscripția unei instanțe diferite conferă reclamantului posibilitatea de a alege instanța unde să introducă acțiunea civilă.
Instanța în deliberare asupra excepției de necompetență teritorială a Judecătoriei A., ridicată de pârâte, a avut în vedere dispozițiile art. 107, art. 117 alin. 2 Cod procedură civilă și lucrările dosarului, din care a reținut următoarele:
Reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtele M. (fostă B.) C. D. și M. M. sistarea comunității de bunuri a foștilor soți și obligarea pârâtei la plata sumei de 4.425 Euro, echivalentul sumei de 19.358 lei, izvorâtă din efectuarea de către foștii soți a unor lucrări de investiții la imobilul aflat în proprietatea pârâtei de ordinul 2.
Din masa partajabilă fac parte două imobile. Unul se găsește în municipiul A., respectiv imobilul situat în municipiul A., ., .. 1, județul A., în valoare de 34.997 lei și unul se găsește în . în suprafață de 0,50 ha situat în ..
Pârâtele își au domiciliul în ., județul A., comună ce se găsește în raza de competență a Judecătoriei L..
În Capitolul II al Codului de procedură civilă, sub titulatura „Competența teritorială - Regula generală” dispozițiile art. 107 arată următoarele:
„(1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Instanța rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul își schimbă domiciliul sau sediul.”
În materie de imobile regula este dată de dispozițiile art. 117 care, sub titulatura „Cererile privitoare la imobile”, arată următoarele:
„(1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul.
(2) Când imobilul este situat în circumscripțiile mai multor instanțe, cererea se va face la instanța domiciliului sau reședinței pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste circumscripții, iar în caz contrar, la oricare dintre instanțele în circumscripțiile cărora se află imobilul.(...)”
În speța de față imobilele se găsesc în circumscripțiile mai multor instanțe, unul în raza de competență a Judecătoriei A. și unul în raza de competență a Judecătoriei L.. Pârâtele domiciliază în . în raza de competență a Judecătoriei L..
Astfel fiind, devin aplicabile în cauză dispozițiile art. 117, alin. 2 Cod procedură civilă.
Pentru motivele arătate mai sus, instanța va admite excepția de necompetență teritorială ridicată de pârâtele M. (fostă B.) C. D. și M. M. și în consecință urmează să decline competența de soluționare a acțiunii civile formulată de reclamantul B. C. D. în contradictoriu cu pârâtele M. (fostă B.) C. D. și M. M. pentru sistarea comunității de bunuri și pretenții civile, în favoarea Judecătoriei L., jud. A., instanță competentă din punct de vedere teritorial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei A..
Declină competența de soluționare a acțiunii civile formulată de reclamantul B. C. D. CNP:_ cu domiciliul procesual ales în municipiul A., ., . în contradictoriu cu pârâtele M. (fostă B.) C. D. CNP:_ și M. M. CNP:_ domiciliată în ., județul A. având ca obiect sistarea comunității de bunuri și pretenții civile, în favoarea Judecătoriei L., județul A., instanță competentă din punct de vedere teritorial.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 24.09.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. C. B. D.
10.10.2013/5 ex/3 .: G.C. / Tehnored. B.D.
Se comunică cu:
Reclamantul: B. C. D. cu domiciliul procesual ales în municipiul A., ., .
Pârâtele: M. (fostă B.) C. D. și M. M. domiciliată în ., județul A.
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 2/2013. Judecătoria ARAD | Ordin de protecţie. Sentința nr. 7244/2013. Judecătoria ARAD → |
|---|
