Partaj judiciar. Sentința nr. 7784/2013. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7784/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 17-12-2013 în dosarul nr. 18232/55/2011
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7784
Ședința publică din 17 decembrie 2013R. 2892
Președinte: A. O.
Grefier: N. B.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, acțiunea civilă formulată de reclamanta H. E. M. L., în contradictoriu cu pârâtul H. T., având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei.
Acțiunea este legal timbrată cu 10.269 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar.
Se constată depuse, prin serviciul registratură, în data de 13.12.2013 și în data de 16.12.2013, concluzii scrise formulate de pârât, iar în data de 16.12.2013, concluzii scrise, formulate de reclamantă.
Reținând că au fost puse concluzii în ședința publică din 10 decembrie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, instanța procedează la judecarea în fond a cauzei.
JUDECĂTORIA
În deliberare asupra cauzei, constată următoarele.
Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 17.11.2011, sub nr._, reclamanta H. E. M. L. l-a chemat în judecată pe pârâtul H. T., solicitând instanței ca prin sentința pe care o va pronunța, să dispună:
- ieșirea din indiviziune, în natură, asupra imobilului situat în A., .: a) – apartamentul nr. 1, înscris în CF nr._-C1-U1 top 272/b/4-5/3/1; b) – apartamentul nr. 2 înscris în CF nr._-C1-U2, top 272/b/4-5/3/II, prin atribuirea apartamentului nr. 1 către reclamantă iar a apartamentului nr. 2, către pârât;
- ieșirea din indiviziune asupra următoarelor parcele de teren:
- suprafața de 1 ha 8500 mp teren agricol, situat în extravilanul satului Măderat, oraș Pâncota, structurată și amplasată astfel: ./18, învecinată la Nord cu A 1458/19, la Est cu PDT 1497, la sud cu A 1458/17, la Vest cu DE 1502, în suprafață de 9200 mp teren arabil și ./1, învecinată la Nord cu DE 1283, la Est cu DE 1285, la Sud cu DE 1284/2, la Vest cu VN 1274/2, în suprafață de 9300 mp vii, conform Titlului de proprietate nr._/22.11.2002;
- teren agricol de 1 ha și 2800 mp, conform Titlului de proprietate nr._/1995, situată în extravilanul satului Măderat, oraș Pâncota, structurat și amplasat astfel: . 151 A.1216/6/24/2 învecinată la Nord cu 151 A. 1216/6/24/1, la Est cu DE 1261/5, la Sud cu A 1216/6/25, la Vest cu DE 1216/9, în suprafață de 4350 mp teren arabil; tarlaua 105, . cadastral 855/5/15, învecinată la Nord cu A 855/5/14, la Est cu De 855/4, la Sud cu a 855/5/16, la Vest cu HPR 839, în suprafață de 0,43 ha teren arabil; tarlaua 143, . cadastral 1140/8/5, învecinată la Nord cu De 1140/9, la Est cu VN 1140/8/6, la Sud cu DE 1140/4, la Vest cu VN 1140/8/4, în suprafață de 0,14 ha vii; tarlaua 143, . cadastral 1140/12/6, învecinată la Nord cu De 1140/13, la Est cu VN_/12/5, la Sud cu De 1140/11, la Vest cu VN 1140/12/7, în suprafață de 0,13 ha vii; tarlaua 143, . cadastral 1140/14/6, învecinată la Nord cu De 1140/15, la Est cu VN 1140/14/5, la Sud cu De 1140/13, la Vest cu VN 1140/14/17, în suprafață de 0,13 ha vii, prin formarea a două loturi egale și cu stabilirea unei eventuale sulte;
- îndrumarea OCPI A. la efectuarea cuvenitelor mențiuni; cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că H. T. senior, în timpul vieții, prin actul de apartamentare, autentificat sub nr. 1115/28.01.1972 a împărțit pe apartamente imobilul din A., ., după cum urmează: apartamentul nr. 1 cu nr. top 272/b/4-5/3/1, în suprafață de 129 mp și apartamentul nr. 2 cu nr. top 272/b/4-5/3/II, în suprafață de 157 mp.
Prin contractul de donațiune autentificat la notariatul de Stat Județean A. la data de 30.05.1992, H. T. senior a donat reclamantei și fratelui său, pârâtul H. T. junior, în părți egale, apartamentul nr. 1, situat în ., înscris în CF_ A., cu nr. top 272/b/4-5/3/1 de sub B1, în suprafață de 129 mp.
Prin certificatul de moștenitor nr. 1105/04.05.1995 s-a dezbătut moștenirea după defuncții H. M., decedată la data de 03.01.1985 și H. T., decedat la data de 31.07.1994. S-a stabilit că moștenitori sunt H. T. jr., în calitate de fiu, cu cota de ½ și reclamanta, în calitate de fiică, cu cota de ½ din masa succesorală, care era compusă din imobilul situat în A., ., . de 157 mp, cu teren aferent de 217 mp, înscris în CF_ A. (nr. nou CF_-C1-U2). Urmare a acestor operațiuni juridice, părțile au devenit coproprietari în cote părți egale, pe ambele apartamente și pe terenul aferent.
Reclamanta arată că, după dezbaterea succesiunii, pârâtul a efectuat modificări scriptice la apartamentul nr. 2, în sensul că a inclus în acel apartament o spălătorie, care în fapt se află la parter, la apartamentul nr. 1.
Cu privire la punctul 2 al cererii de chemare în judecată, se relevă că, prin certificatul de moștenitor nr. 1105/1995 s-a dezbătut moștenirea după defuncții H. M. și H. T., doar cu privire la imobilul situat în A., . certificatului suplimentar de moștenitor nr. 461/31.08.2004 s-a stabilit că de pe urma ambilor părinți, în afară de imobilul descris la punctul 1, din masa succesorală mai fac parte și terenurile agricole, descrise la punctul 2 din petit. Terenurile au fost dobândite de reclamantă și pârât, în cote egale, prin moștenire și partaj ulterior cu o terță persoană.
În drept se invocă dispozițiile art. 670, art. 676, art. 669 Cod civil, art. 673 Cod procedură civilă.
Pârâtul formulează întâmpinare, prin care arată că este de acord cu ieșirea din indiviziune asupra imobilelor menționate în acțiune, însă în modalitatea stabilită prin bună învoială, respectiv printr-un partaj voluntar, pe care l-au realizat părțile. Astfel, se arată că reclamanta și pârâtul au stabilit ca întregul imobilul din A., ., cu terenul aferent să-i revină pârâtului, iar reclamantei să-i rămână casa situată în București, Calea Floreasca, nr. 102, care a fost cumpărată de părinții defuncți ai părților, aceștia plătind în întregime prețul casei. În ceea ce privește terenurile agricole, acestea au fost împărțite, în sensul că pârâtului i-a revenit terenul din titlul de proprietate nr._/2002, în suprafață de 1,85 ha, din care în fapt folosește doar 0,93 ha, iar reclamantei i-a revenit suprafața de 1,28 ha, din titlul de proprietate nr._/1995, ca urmare a înțelegerii pe care au avut-o cu verișorul H. L. H. D., căruia i-a revenit cealaltă jumătate de 1,28 ha din același titlu de proprietate.
Pârâtul susține că înțelegerile părților au fost consemnate în mai multe înscrisuri, respectiv un act de ieșire din indiviziune, un înscris intitulat „declarație”, precum și un act semnat de reclamantă, din care rezultă că acesteia îi rămâne casa din București și suprafața de 1,28 ha teren agricol și că cele 2 apartamente din A. și terenul din titlul de proprietate nr._/2002 îi rămân pârâtului. În urma unor certuri dintre părți, reclamanta l-a amenințat pe pârât că va cere în instanță cotele de proprietate pe care le deține din cele două apartamente din A.. Înainte de a porni procesul, când a fost în vizită la pârât, reclamanta a sustras toate actele notariale în original, cu privire la imobilele care fac obiectul prezentului proces, precum și acel înscris, care constată înțelegerea părților, privind partajarea bunurilor moștenite.
Pârâtul învederează că părțile au mai convenit că atunci când reclamanta vine în România în vizită, poate să locuiască în casa din A., reclamanta stabilindu-se cu mulți ani în urmă în SUA. Pârâtul arată că deși înscrisul care constată partajul succesoral voluntar intervenit între părți a fost sustras de reclamantă și un partaj prin bună învoială în formă verbală, produce toate efectele juridice, această înțelegere între părți urmând a fi dovedită cu martori.
Se mai arată că apartamentul nr. 2 a avut de la început în compunerea sa spălătoria de la demisol, astfel că nu se justifică sistarea apartamentării și reapartamentarea.
În drept se invocă dispozițiile art. 115 C. pr. civ..
Reclamanta, prin notele de ședință depuse la dosar în data de 27.03.2012, solicită respingerea apărărilor pârâtului, arătând că între părți nu a existat nicio înțelegere privind partajarea bunurilor indivize. Apartamentul din București, Calea Floreasca, nr. 102 a fost cumpărat de reclamantă, cât timp părinții părților erau în viață. O parte din bani, aceasta i-a primit de la părinți, diferența fiind achitată de reclamantă. La fel, pârâtul a primit de la părinți un autoturism Dacia 1301, cu nr. de înmatriculare 1-AR-627, care echivala cu suma de 100.000 lei vechi. Aceste bunuri însă, nu fac parte din masa succesorală.
Se relevă că pârâtul susține greșit că ar fi existat între părți o înțelegere verbală sau scrisă, pentru partajarea bunurilor imobile. De altfel, o astfel de înțelegere, privind imobilele poate fi făcută doar în fața notarului sau a instanței de judecată.
De asemenea, reclamanta susține că în mod eronat pârâtul a arătat că spălătoria de la demisol ar fi fost de la început în componența apartamentului nr. 2, din cartea funciară rezultând că este vorba de două apartamente distincte, cu dependințe proprii.
La termenul de judecată din 19.02.2013 pârâtul a depus la dosar cerere reconvențională, prin care solicită, în contradictoriu cu pârâta reclamanta reconvențional H. E. M. L., să se constate că face parte din masa partajabilă a bunurilor rămase după părinții părților H. M., decedată la data de 03.01.1985 și H. T., decedat la data de 31.07.1994, echivalentul valoric al cotei de ½ parte din valoarea apartamentului situat în București, Calea Floreasca nr. 102, sector 1, compus din 5 camere, hol, baie, culoare, bucătărie, cămară, debara, WC de serviciu la parter, precum și camera de serviciu, spălătorie și două pivnițe la subsol, acesta fiind dobândit exclusiv prin contribuția părinților părților; să se dispună partajarea în natură, prin atribuirea către pârât a casei și terenului aferent, casa compusă din cele două apartamente, situată în A., .. 2, precum și terenul agricol în suprafață de 1,85 ha, iar pârâtei reconvenționale să i se atribuie echivalentul valoric al cotei de ½ parte din valoarea apartamentului situat în București, Calea Floreasca, nr. 102, sector 1, precum și terenul agricol în suprafață de 1,28 ha, cu plata unei sulte ce va rezulta.
În motivare se arată că între părți a intervenit o înțelegere cu privire la modalitatea de partajare a bunurilor dobândite prin moștenire după părinții părților. Reclamanta, prin răspunsul la interogatoriu, a recunoscut că părinții acestora au avut o contribuție de 50% din suma de bani, cu care a fost dobândit în proprietate apartamentul din București. Deși contribuția părinților a fost de 100%, pârâtul este de acord ca în cadrul acestui proces să facă obiectul partajului doar echivalentul valoric a jumătate din valoarea actuală a imobilului dobândit în proprietate de reclamantă.
În drept se invocă dispozițiile art. 119, art. 673 ind. 7 Cod procedură civilă.
Reclamanta – pârâtă reconvențional, prin notele de ședință depuse în data de 19.02.2013, relevă că cererea de raport a donațiilor făcute de părinții părților este prescrisă încă din anul 1997, acțiunea de raport a donațiilor fiind o acțiune patrimonială, care se prescrie în termen de 3 ani de la data deschiderii moștenirii.
În subsidiar, reclamanta – pârâtă reconvențional învederează că raportul donațiilor având ca obiect sume de bani, se face „luând mai puțin din numerarul succesiunii”. Reclamanta – pârâtă reconvențional susține că părinții părților au donat niște sume de bani, din care pârâtul și-a achiziționat o mașină, iar reclamanta (după ce a mai completat cu o sumă egală cu cea primită) și-a achiziționat un apartament în București. Astfel, nu se poate discuta despre o donație de bunuri, deoarece aceste bunuri nu au figurat niciodată pe numele părinților celor două părți, deci nu aveau cum să fie donate de către aceștia, copiilor lor.
Reclamanta – pârâtă reconvențional, prin notele de ședință depuse la data de 05.03.2013, invocă excepția tardivității cererii reconvenționale, relevând că aceasta a fost depusă la al 14-lea termen de judecată, prima zi de înfățișare fiind în anul 2011. Totodată, reclamanta reiterează poziția sa din notele de ședință depuse anterior, cu privire la excepția prescripției cererii de raport a donațiilor.
Pârâtul – reclamant reconvențional, prin notele de ședință depuse în data de 26.03.2013 solicită respingerea excepției prescripției, invocată de reclamantă, relevând că potrivit art. 673 ind. 7 C. pr. civ., pe tot parcursul procesului, înainte de pronunțarea hotărârii de împărțeală, dacă se constată că au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse împărțelii, instanța va putea, la cererea părții interesate, să introducă în masa partajabilă bunurile care fuseseră omise de la împărțeală. Totodată, pârâtul – reclamant reconvențional susține că în cauză nu este vorba de un raport al donațiilor, deoarece pârâtul nu a invocat un contract de donație, ci o contribuție de 50% a părinților la dobândirea de către reclamantă a apartamentului din București.
Prin încheierea de ședință din data de 26.03.2013 a fost respinsă excepția tardivității cererii reconvenționale și a fost admisă excepția prescripției cererii de raport a donațiilor, formulată de pârât (f. 212).
Prin cererea depusă la dosar în data de 26.09.2013, pârâtul a solicitat să se constate dobândirea de către acesta a dreptului de proprietate asupra imobilului din A., .. 2, . uzucapiunii de 30 de ani, cu cheltuieli de judecată. Această cerere a fost calificată ca fiind una în apărare față de petitul acțiunii principale (f. 318).
În probațiune se depun înscrisuri certificate pentru conformitate cu originalul. A fost administrată proba cu martorii Lațcov M. G., H. P., Ș. I., N. M. M.. A fost administrată proba cu interogatoriul reclamantei, conform art. 223 C. pr. civ.. A fost efectuată o expertiză în specialitatea topografie, de către doamna expert A. G. și o expertiză în specialitatea construcții civile de către doamna expert K. M..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele.
Părțile sunt coproprietari, în cotă de ½ fiecare, ai imobilul situat în A., .. 1, ., înscris în CF nr._ – C1 – U1 A.; ai imobilul situat în A., .. 1, ., înscris în CF nr._ – C1 – U2 A.; a terenurilor extravilane situate în satul Măderat, ., înscrise în titlul de proprietate nr._/2002 și titlu de proprietate nr._/1995 (f. 19. 21). Dreptul de proprietate a intrat în patrimoniul acestora cu titlu de donație și cu titlu de moștenire (f. 18, 19, 21).
Față de apărarea pârâtului se va sublinia, în primul rând, că cauză nu există vreun temei probatoriu spre a se reține aceea că între coproprietari a intervenit o convenție de partaj.
Este adevărat aceea că, față de prescripțiile art. 730 C. civ. 1864 (incident în cauză în baza art. 102 și art. 91 din L. nr. 71/2011), partajul amiabil nu este supus vreunei condiții de validitate de formă, iar dovada împărțelii urmează dreptul comun; așa fiind, văzându-se art. 1191 C. civ. 1864, se reține că raporturile dintre părți (frați, ce s-au aflat mult timp în relații amiabile) justifică aplicarea excepției de la acest text legal, anume posibilitatea de valorificare a declarațiilor de martor spre a se proba partajul convențional, excepție permisă de art. 1198 C. civ. 1864.
Din cele relavate de către martorii audiați (f. 66, 67, 77, 78) nu se poate însă concluziona că între părți a existat o înțelegere verbală ca pârâtului să-i revină ambele apartamente situate în A., precum și întreg terenul înscris în TP nr._/2002.
Dimpotrivă, se remarcă că între cei doi frați a subzistat, o lungă perioadă de timp, o situație incertă, în care fie nu a fost abordat subiectul împărțirii bunurilor succesorale, fie s-au propus și s-au avut în vedere variante; de altfel ipoteza renunțării reclamantei la dreptul de coproprietate asupra bunurilor succesorale este contrazisă chiar de împrejurarea că în anii 1995 și 2004 aceasta, deși locuia în SUA, a înțeles să inițieze ori, cel puțin, să participe la proceduri notariale menite să consacre, printre altele, cota sa parte din bunurile succesorale (f. 19 – 25).
Apoi, nu există argumente spre a fi reținute ca făcând parte din masa de împărțit imobilul situat în București, Calea Floreasca, nr. 102, precum și un autoturism înmatriculat în 1977. Aceste bunuri nu au făcut niciodată parte din patrimoniul autorilor părților, ci au intrat în proprietatea reclamantei (f. 159), respectiv a pârâtului (f. 85); eventuala remitere a unor sume de bani de către aceiași autori comuni spre a fi cumpărate aceste bunuri se circumscrie instituției donației, respectiv raportului donațiilor, această din urmă operațiune juridică fiind supusă, în virtutea art. 751 C. civ. 1864 coroborat cu art. 3 și art. 7 din D. nr. 167/ 1958, prescripției, după cum s-a arătat.
Imobilul situat în A., .. 1, ., înscris în CF nr._ – C1 – U1 A., nu a fost dobândit de pârât prin uzucapiune. Posesia ce fundamentează prescsripția achizitivă, indiferent dacă ea operează în sistemul Codului civil 1864 ori în cel al D.-L. nr. 115/1938, trebuie să fie caracterizată, potrivit art. 1847 C. civ. 1864, de continuitate, netulburare, publicitate și neechivocitate; or, posesia exercitată de către unul dintre coproprietari este echivocă.
Cu privire la masa partajabilă și față de susținerile reclamantei se va observa aceea că încăperea denumită „spălătorie” din condominiul situat în A., .. 2, a făcut parte din apartamentul nr. 2 încă din momentul apartamentării (f. 17).
Față de toate acestea, văzându-se și rapoartele de expertiză efectuate de experții K. M. și A. G., cu completările acestora (f. 90 – 132, 270 – 290, 324 – 329), precum și art. 673 ind. 9 C. pr. civ., raportat la starea de fapt și opțiunile exprimate de către fiecare dintre părți cu privire la bunurile ce compun masa partajabilă, în baza art. 728 C. civ. 1864, se va atribui reclamantei, în proprietate exclusivă, imobilul situat în A., .. 1, ., înscris în CF nr._ – C1 – U1 A.; se va atribui reclamantei, în proprietate exclusivă, lotul 2 din terenurile extravilane situate în satul Măderat, ., înscrise în titlul de proprietate nr._/2002 și titlu de proprietate nr._/1995, în suprafață totală de 15 000 mp., așa cum este acesta individualizat în raportul de expertiză întocmit de expertul A. G.; se va atribui pârâtului, în proprietate exclusivă, imobilul situat în A., .. 1, ., înscris în CF nr._ – C1 – U2 A.; se va atribuie pârâtului, în proprietate exclusivă, lotul 1 din terenurile extravilane situate în satul Măderat, ., înscrise în titlul de proprietate nr._/2002 și titlu de proprietate nr._/1995, în suprafață totală de 16 150 mp., așa cum este acesta individualizat în raportul de expertiză întocmit de expertul A. G..
Față de cele relevate în completarea la raportul de expertiză în construcții și la raportul de expertiză topografică se va arăta aceea că nu este posibilă partajarea în natură a părților comune constând în teren, poartă principală, utilități fără o scădere importantă atât a posibilității de folosirea a acestora, cât și a valorii celor două imobile astfel create, așa încât vor rămâne în indiviziune forțată..
În baza art. 742 C. civ. 1864, văzându-se valoarea loturilor atribuite părților și cotele egale de proprietate, va fi obligată reclamanta să plătească pârâtului echivalentul în lei la cursul BNR la data plății a sumei de 142 de euro, cu titlu de sultă; va fi obligat pârâtul să plătească reclamantei echivalentul în lei la cursul BNR la data plății a sumei de 12 400 de euro, cu titlu de sultă.
În baza art. 673 ind. 14 C. pr. civ., văzându-se cuantumul cheltuielilor judiciare avansate de reclamantă, constând în taxă de timbru, timbru judiciar și onorariul experților, în valoarea totală de 15 146 lei, va fi obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 7 573 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
În baza art. 276 C. pr. civ., va rămâne în sarcina fiecărei părți onorariul avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta H. E. M. L., cu domiciliul în U.S.A., 1285 C. Drive, Campbell, California, cu domiciliul procesual ales în A., .. 13, ., la C.. av. Asoc. „K. J. I. și K. J. I.”, în contradictoriu cu pârâtul H. T., cu domiciliul în A., .. 2, cu domiciliul procesual ales în A., .. 25-27, ..
Atribuie reclamantei, în proprietate exclusivă, imobilul situat în A., .. 1, ., înscris în CF nr._ – C1 – U1 A..
Atribuie reclamantei, în proprietate exclusivă, lotul 2 din terenurile extravilane situate în satul Măderat, ., înscrise în titlul de proprietate nr._/2002 și titlu de proprietate nr._/1995, în suprafață totală de 15 000 mp., așa cum este acesta individualizat în raportul de expertiză întocmit de expertul A. G..
Atribuie pârâtului, în proprietate exclusivă, imobilul situat în A., .. 1, ., înscris în CF nr._ – C1 – U2 A..
Atribuie pârâtului, în proprietate exclusivă, lotul 1 din terenurile extravilane situate în satul Măderat, ., înscrise în titlul de proprietate nr._/2002 și titlu de proprietate nr._/1995, în suprafață totală de 16 150 mp., așa cum este acesta individualizat în raportul de expertiză întocmit de expertul A. G..
Obligă reclamanta să plătească pârâtului echivalentul în lei la cursul BNR la data plății a sumei de 142 de euro, cu titlu de sultă.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei echivalentul în lei la cursul BNR la data plății a sumei de 12 400 de euro, cu titlu de sultă.
Respinge cererile în rest, ca nefondate.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâtul H. T. în contradictoriu cu reclamanta H. E. M. L., ca fiind prescrisă.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 7 573 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.12.2013.
Președinte, Grefier,
A. O. N. B.
Red./tehn./AO/NB/28.01 2014
4 ex./2 . comunică cu:
- reclamanta H. E. M. L., cu domiciliul procesual ales în A., .. 13, ., la C.. av. Asoc. „K. J. I. și K. J. I.”
- pârâtul H. T., cu domiciliul procesual ales în A., .. 25-27, .
- OCPI A., după ce hotărârea rămâne irevocabilă
- AFP A., după ce hotărârea rămâne irevocabilă.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7155/2013. Judecătoria... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 7793/2013. Judecătoria ARAD → |
|---|
