Contestaţie la executare. Sentința nr. 7155/2013. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7155/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 21-11-2013 în dosarul nr. 12203/55/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7155
Ședința publică din 21 noiembrie 2013
Președinte: A. N.
Grefier: C. M.
S-a luat în examinare contestația la executare formulată de contestatorul Statul Român – prin CNADNR – prin DRDP Timișoara, în contradictoriu cu intimata M. E..
La apelul nominal se prezintă reprezentanta intimatei, avocat în substituire Stanoiov L. din Baroul A., lipsă fiind contestatorul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul intimatei depune la dosar dovada calității de reprezentant în substituire, notificare adresată contestatoarei pentru plata despăgubirii și practică judiciară.
Instanța acordă cuvântul pentru a se formula alte cereri în cauză.
Reprezentanta intimatei arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea contestației la executare pentru motivele arătate pe larg în întâmpinare; depune concluzii scrise și arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Pe rolul acestei instanțe s-a înregistrat la data de 13.08.2013 contestația la executare formulată de contestatorul Statul Român – prin CNADNR – prin DRDP Timișoara, în contradictoriu cu intimata M. E., prin care s-a solicitat: suspendarea executării silite pornite în dosarul execuțional nr. 43/2013 al B. G. H. D.; anularea tuturor formelor de executare efectuate, iar în cazul în care executarea silită a fost finalizată, să se dispună întoarcerea executării silite.
În motivare, contestatorul a arătat că la data de 05.08.2013 a fost somat de executorul judecătoresc G. H. D. ca în termen de 1 zi să achite suma de 75.191 lei, din care: suma de 59.900 lei - reprezentând despăgubiri și cheltuieli de judecată, suma de 4441 lei reprezentând dobândă legală, suma de 2500 lei - onorariu de avocat pentru faza de executare și suma de 8350 lei - onorariu executor, în baza titlului executoriu constând în sent. civ. nr. 852/27.02.2012 pronunțată de Tribunalul A. în dos. nr._, irevocabilă prin dec. civ. nr. 899/19.06.2013 a Curții de Apel Timișoara.
Contestatorul a arătat că actele de executare silită sunt nelegale, întrucât potrivit art. 19 al. 11 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică și art. 622 al. 2 C.pr.civ., intimata ar fi trebuit să urmeze o procedură specială pentru realizarea dreptului său, nu să se adreseze direct organului de executare silită, atâta timp cât legea specială prevede o procedură obligatorie de urmat. Contestatoarea a mai arătat că ar fi procedat de bunăvoie la punerea în executare a hotărârii judecătorești, dacă intimata ar fi urmat procedura specială.
În drept, contestatorul a invocat disp. art. 711, 662 al. 2 C.pr.civ., art. 19 al. 11 din Legea nr. 225/2010.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca netemeinică și nelegală, pe motiv că prevederile legale invocate de contestator nu sunt incidente în cauză, având în vedere principiul caracterului just și prealabil al despăgubirilor în situația operării exproprierii pentru cauză de utilitate publică și al caracterului irevocabil al dispozițiilor pronunțate în sarcina contestatoarei prin titlul pus în executare, față de care contestatoarea nu a avut nicio manifestare care să ducă la concluzia că ar pune în executare titlul de bună voie.
Cât privește susținerea contestatorului că dispozițiile titlului pus în executare nu-i sunt opozabile câtă vreme nu a fost notificată privind obligația sa de a pune în executare aceste dispoziții, intimata a arătat că aceasta este excesivă, nefondată și reprezintă o modalitate de întârziere sine die a efectuării plății. Executarea silită a fost finalizată la data de 27.08.2013, dosarul execuțional fiind închis, iar executarea silită a respectat toate prevederile legale în materie, astfel că în cauză nu sunt incidente dispozițiile legale care ar putea să ducă la dispunerea întoarcerii executării silite.
Cât privește solicitarea de a fi diminuat onorariul de avocat a arătat că, în speță au fost respectate criteriile legale reprezentate de valoarea care face obiectul dosarului și munca depusă, care nu poate fi circumscrisă doar procedurii de obținere a hotărârii legalizate cu mențiunea definitivă și irevocabilă ci, cuprinde în egală măsură toate segmentele procedurii executării silite până la închiderea dosarului precum și susținerea apărării în situația contestației la executare de față, pe toate gradele de jurisdicție, nesolicitându-se pe cale separată cheltuieli de judecată. Totodată, față de suma executată –_ lei – onorariul avocațial nu poate fi perceput ca excesiv, iar raportat la cheltuielile de executare, el este rezonabil.
Contestatorul, prin neîndeplinirea de bunăvoie a obligațiilor ținute în sarcina sa prin titlul executoriu, și-a asumat incidența prevederilor legale care permit accesul la punerea în executare silită a obligației de plată, cu consecința antrenării unor cheltuieli suplimentare reprezentate de onorariul avocațial în discuție și onorariul pentru executor.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :
La 18.07.2013, împotriva contestatorului Statul Român – prin CNADNR – prin DRDP Timișoara s-a început executarea silită (dosar ex. nr. 43/2013 al B. G. H. D.) de către intimata M. E., în temeiul titlurilor executorii constând în sent. civ. nr. 852/27.02.2012 pronunțată de Tribunalul A. în dos. nr._ și dec. civ. nr. 899/19.06.2013 a Curții de Apel Timișoara, prin care contestatorul a fost obligat să plătească intimatei:
- suma de 56.500 lei – cu titlu de despăgubiri aferente terenului expropriat, plus dobânda legală aferentă și
- suma de 3400 lei – cu titlu de cheltuieli de judecată.
În speță este deci vorba despre executarea silită a unor sume de bani acordate cu titlu de despăgubiri în baza Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
Potrivit art. 622 al. 2 C.pr.civ., „În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispozițiilor prezentei cărți, dacă prin lege specială nu se prevede altfel”.
Așadar, în caz de neexecutare benevolă, îndeplinirea obligației debitorului are loc prin sesizarea directă a unui executor judecătoresc, doar dacă prin lege specială nu se prevede altfel.
Or, în speță legea specială (Legea nr. 255/2010 privind exproprierea) prevede altfel (la art. 19 al. 11) și anume: „În cazul în care titularul sau unul dintre titularii dreptului real, aflați în concurs, nu este de acord cu despăgubirea stabilită, suma reprezentând despăgubirea se consemnează pe numele titularului sau, după caz, al titularilor. Despăgubirea va fi eliberată în baza cererii formulate în acest sens, însoțită de acte autentice sau de hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă de stabilire a cuantumului despăgubirii ori, după caz, de declarația autentică de acceptare a cuantumului despăgubirii prevăzute în hotărârea de stabilire a despăgubirii”.
Potrivit legii speciale, pentru plata despăgubirilor stabilite pentru expropriere, intimata ar fi trebuit să formuleze mai întâi către contestatorul Statul Român – prin CNADNR o cerere însoțită de hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă de stabilire a cuantumului despăgubirii, după care, dacă contestatorul n-ar fi plătit într-un termen rezonabil, ar fi putut sesiza executorul judecătoresc.
Intimata n-a procedat însă astfel, n-a adresat Statului Român – prin CNADNR cererea la care să fi anexat hotărârea judecătorească, ci a apelat direct la executorul judecătoresc, solicitând astfel și cheltuieli de executare silită (2500 lei – onorariu de avocat pentru faza de executare și 8350 lei – onorariul executorului judecătoresc).
Notificarea de plată adresată contestatorului, depusă de intimată la termenul de azi nu are relevanță în cauză și nu schimbă cu nimic starea de fapt, aceasta fiind trimisă abia în luna octombrie 2013, adică la aproximativ 3 luni după ce intimata se adresase direct executorului judecătoresc pentru a efectua executarea, executare (incluzând cheltuielile de executare) care s-a și finalizat la 27 august 2013, deci practic este vorba doar de o notificare formală și lipsită de obiect, făcută de intimată în mod tardiv, în timpul procesului de față (după ce a văzut ce invocă contestatorul), în încercarea de a „salva” o executare nelegală, ceea ce nu mai este însă posibil.
Față de cele de mai sus, reținând că intimata a procedat în mod nelegal, instanța va admite contestația la executare, va anula toate actele de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 43/2013 al B. G. H. D., iar în baza art. 722 al. 1 C.pr.civ. (potrivit căruia „În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia. Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului”), va dispune întoarcerea executării silite prin restabilirea situației anterioare acesteia.
Cererea de suspendare a executării silite va fi respinsă ca rămasă fără obiect, având în vedere că între timp s-a efectuat executarea silită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de suspendare a executării silite.
Admite contestația la executare formulată de contestatorul Statul Român – prin CNADNR – prin DRDP Timișoara, J40/552/15.01.2004, CUI RO16054368, cu sediul în Timișoara, .. 18, jud. T., în contradictoriu cu intimata M. E., cu domiciliul ales în A., .. 5-7, ., jud. A. – la Cabinet de avocat M. E. R..
Anulează toate actele de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 43/2013 al B. G. H. D..
Dispune întoarcerea executării silite prin restabilirea situației anterioare acesteia.
Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședință publică, azi 21.11.2013.
Președinte Grefier
A. N. C. M.
Red./tehn. AN/CM/15.12.2013; se comunică părților.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 5888/2013. Judecătoria... | Partaj judiciar. Sentința nr. 7784/2013. Judecătoria ARAD → |
|---|
