Obligaţie de a face. Sentința nr. 1399/2015. Judecătoria ARAD

Sentința nr. 1399/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 20771/55/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA A. Operator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1399

Ședința publică din 17 martie 2015

Președinte: S. S.

Grefier: A. S. B.

S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta C. D. – L., în contradictoriu cu pârâții S.C. T. S.A. și V. T. D., având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

La a doua strigare a cauzei, efectuată în conformitate cu prevederile art.104 al.13 din Hotărârea nr.387/2005 a CSM, lipsesc părțile.

Acțiunea este timbrată cu suma de 20 lei taxă judiciară de timbru, în temeiul art. 27 din OUG nr. 80/2013.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța, din oficiu, conform dispozițiilor art. 131 Cod procedură civilă verifică competența generală, materială și teritorială de soluționare a cauzei, iar în temeiul art. 94 pct. 1 lit. j și art.107 Cod procedură civilă, constată că este competentă să judece prezenta cauză.

Instanța invocă din oficiu excepția lipsei de interes, raportat la faptul că există un titlu executoriu pentru plata pensiei de întreținere, respectiv sentința civilă nr._/31.05.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._/325/2012 și rămâne în pronunțare cu privire la excepția invocată.

INSTANȚA

Constată că prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria A. la data de 17.12.2014 sub nr._, reclamanta C. D. – L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții S.C. T. S.A. și V. T. D., obligarea pârâtei S.C. T. S.A la declararea, reținerea și plătirea pensiei de întreținere din mijloacele pârâtului V. T. D., respectiv din veniturile din muncă reale cu caracter periodic și continuu și alte sume care se plătesc în temeiul raporturilor de muncă, cu caracter de continuitate, pentru minora V. A., născută la data de 2 ianuarie 2011, începând cu data introducerii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat că din relația de concubinaj dintre reclamantă și pârâtul V. T. D. a rezultat minora V. A., născuta la data de 2 ianuarie 2011. La data de 26.04.2012 reclamanta a promovat acțiune împotriva pârâtului, pentru obligarea acestuia la plata pensiei de întreținere în favoarea minorei, în cuantum de ¼ din venitul net lunar al pârâtului, precizând că în acea perioadă pârâtul era salariat al ., ulterior schimbându-și locul de muncă, angajându-se la ., ca șofer de TIR. A învederat că odată cu schimbarea locului de muncă, a scăzut dramatic și pensia de întreținere, minora primind în prezent o pensie în valoare 195 lei, în condițiile în care de la celălalt loc de muncă pensia de întreținere era cu mult mai mare, începând cu suma de 380 lei pe lună. A evidențiat faptul că este bine de știu că un șofer de TIR, ce efectuează transporturi internaționale, nu beneficiază doar de un salariu minim pe economie, astfel că pârâtul realizează venituri cu mult mai mari decât cele înregistrate de către firmă.

În drept, a invocat dispozițiile art. 1528, art. 499 alin. 1, art. 529 alin. 1 și art. 527 Cod civil, iar în probațiune a depus, în copie, sentința civilă nr._/31.05.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._/325/2012, carte de identitate părți, certificat naștere minoră și extrase de cont.

În cadrul procedurii prealabile pârâții au formulat întâmpinare.

Pârâtul V. T. D. a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât societatea la care este angajat este o firmă cu vechime și cu o bună reputație, care a reținut și virat în contul reclamantei sumele reprezentând pensie de întreținere conform legii și potrivit sentinței civile, astfel că a apreciat tendențioase și jignitoare susținerile reclamantei în sensul că „pârâtul realizează venituri cu mult mai mari decât cele înregistrate de către firmă” și că „netul real sunt venituri pe care pârâții le ascund, nefiind înregistrate”.

A învederat că faptul că reclamanta anterior primea o pensie de întreținere mai mare nu prezintă nici o relevanță, din moment ce la ambele locuri de muncă s-a pus în executare aceeași sentință civilă.

A solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâta S.C. T. S.A a precizat faptul că numitul V. T. D. este angajat al societății T. S.A din data de 04.04.2014, în funcția de conducător auto de mare tonaj, având un salariu de încadrare de 1050 lei, menționând totodată că a dispus reținerea în cuantum de ¼ din venitul net lunar al angajatului, potrivit sentinței civile nr._.

Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 03.02.2015, reclamanta a arătat că din punct de vedere legal, societatea T. S.A trebuie să rețină ¼ din veniturile realizate și nu din salariu, solicitând ca angajatorul să depună la dosar adeverință cu venitul brut realizat în ultimele 6 luni, în care să evidențieze separat sumele permanente și ocazionale. A solicitat admiterea probei cu martorul S. I. A., în eventualitatea în care instanța o consideră pertinentă și utilă soluționării cauzei.

Analizând cu prioritate excepția lipsei de interes invocată, instanța reține că prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat obligarea pârâtei S.C. T. S.A la declararea, reținerea și plătirea pensiei de întreținere din mijloacele pârâtului V. T. D., respectiv din veniturile din muncă reale cu caracter periodic și continuu și alte sume care se plătesc în temeiul raporturilor de muncă, cu caracter de continuitate, pentru minora V. A..

Prin sentința civilă nr._/31.05.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._/325/2012 (f.10-11), pârâtul a fost obligat să plătească lunar reclamantei, pentru minora V. A., născută la data de 02.01.2011, o cotă de ¼ din venitul net lunar al pârâtului, cu titlu de pensie de întreținere, începând de la data introducerii acțiunii, 26.04.2012 și până la majoratul minorei ori până la schimbarea împrejurărilor avute în vedere de instanță la pronunțarea sentinței.

Art.32 Cod procedură civilă reglementează condițiile de exercitare a acțiunii civile. Astfel, “orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală, în condițiile legii;b) are calitate procesuală; c) formulează o pretenție; d) justifică un interes.”

Art.33 din codul de procedură civilă definește interesul – condiție a acțiunii civile: “interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual”.

Astfel, pentru a stabili dacă reclamanta are interes în exercitarea acțiunii civile, instanța este chemată să prefigureze folosul efectiv pe care acesta l-ar putea obține în ipoteza admiterii cererii.

În cauză, reclamanta are deja un titlu executoriu împotriva pârâtului V. T. D. pentru plăta pensiei de întreținere pe seama minorei V. A.. Nemulțumirile legate de modul de punere în executare a sentinței civile nr._/31.05.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._/325/2012, de către pârâta S.C. T. S.A., în calitate de angajator al pârâtului V. T. D., pot fi valorificate exclusiv în cadrul executării silite, conform art.781-782, art.786, art.789 Cod procedură civilă.

Pentru considerentele menționate, instanța constată că promovarea prezentei acțiuni apare ca fiind lipsită de interes, sens în care va admite excepția lipsei de interes, cu consecința respingerii acțiunii civile formulată de reclamanta C. D. – L., în contradictoriu cu pârâții S.C. T. S.A. și V. T. D..

În temeiul art.453 al.1 Cod procedură civilă va lua act că pârâții nu au cerut obligarea reclamantei, căzută în pretenții, la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei de interes.

Respinge ca lipsită de interes acțiunea civilă formulată de reclamanta C. D. – L., cu domiciliul în Caransebeș, ., jud. C.-S., având CNP_, în contradictoriu cu pârâții S.C. T. S.A., cu sediul în A., .. 1, jud. A., înregistrată la ORC sub nr. J_, având CUI RO11168477 și V. T. D., cu domiciliul în Timișoara, ., ., ., având CNP_ și domiciliul procesual ales în Târgu-J., .. 55, ., ., având ca obiect pretenții.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria A..

Pronunțată în ședința publică din 17 martie 2015.

Președinte, Grefier,

S. S. A. S. B.

Red./Tehnored./SS/ASB/14.04.2015/5 ex./3 . comunică cu:

- reclamanta C. D. – L., cu domiciliul în Caransebeș, Aleea Liliacului, ., .-S.;

- pârâta S.C. T. S.A., cu sediul în A., .. 1, jud. A.;

- pârâtul V. T. D., cu domiciliul procesual ales în Târgu-J., .. 55, ., ..

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 1399/2015. Judecătoria ARAD