Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 27-07-2015, Judecătoria ARAD
Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 27-07-2015 în dosarul nr. 3957/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
ORDONANȚA CIVILĂ NR. 3957
Ședința publică din 27 iulie 2015
Președinte: R. A.
Grefier: L. M.
S-a luat în examinare cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta B. I. în contradictoriu cu pârâta B. A. C..
La apelul nominal se prezintă reclamanta asistată de avocat D. A. M. din cadrul Baroului A. și reprezentantul pârâtei avocat K. D. G. din cadrul Baroului A., lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este timbrată cu 20 lei taxă judiciară de timbru conform art. 6 alin. 4 din OUG 80/2013.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul pârâtei depune împuternicire avocațială și acte medicale în probațiune. Arată că numele pârâtei este Cuș A. C. și solicită instanței îndreptarea erorii materiale.
Reprezentanta reclamantei îndreaptă eroarea materială din cuprinsul cererii de chemare în judecată privind numele pârâtei, numele acesteia fiind Cuș A. C.. De asemenea face precizarea că bunurile personale la care a făcut referire generică în cuprinsul acțiunii sunt bunurile de strictă necesitate și nu bunuri care ar putea face obiectul paratjului.
Având cuvântul pe cererea de probațiune, reprezentanta reclamantei solicită încuviințarea probei cu martorii M. Saveta și Z. M. pentru a arăta că reclamanta a fost scoasă în mod nelegal din imobil, precum și interogatoriul pârâtei.
Reprezentantul pârâtei nu contestă faptul că, în prezent, reclamantei nu i se permite accesul în locuință și că aceasta deține bunuri personale și documente în imobil.
Instanța, având în vedere că nu se contestă starea de fapt, existența bunurilor personale în imobil și lipsa accesului reclamantei, respinge probele ca nefiind utile cauzei.
Reclamanta învederează instanței că acum locuiește la o nepoată, nu are obiecte personale, nici obiecte de îmbrăcăminte adecvate și nu are acces în casă pentru a-și lua lucrurile. Medicul său de familie are cunoștință că nu are probleme psihice. Din anul 1973 a locuit în imobil, întreaga agoniseală investind-o în locuință. Subliniază că, la decesul soțului său, a renunțat la partea sa de moștenire în favoarea pârâtei.
Instanța prezintă reclamantei scrisoarea de amenințare expediată pârâtei, aceasta infirmând faptul că a expediat o astfel de scrisoare, la momentul respectiv aflându-se în localitatea C..
Pe baza actelor de la dosar, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea cererii, cu cheltuieli de judecată. Depune dovada onorariului avocațial. Solicită ca reclamantei să i se permită accesul în locuință pentru a-și putea lua bunurile, obiecte de uz personal, îmbrăcăminte, acte medicale, cardul de sănătate, vechiul act de identitate. Subliniază că este o încălcare a dreptului de proprietate și arată că pe rolul Judecătoriei A. între părți există un dosar de partaj. A încercat soluționarea litigiului pe cale amiabilă, fără rezultat însă. La data de 19.06.2015 a trimis fiicei sale o notificare prin care i-a pus în vedere faptul că la data de 26.06.2015 se va prezenta la imobil în vederea ridicării bunurilor sale personale. Arată că nu era necesară notificarea întrucât reclamanta are calitatea de proprietar. Întrucât pârâta nu i-a permis accesul în imobil, a fost încheiat un proces verbal semnat și de doi vecini, care au constatat personal faptul că nu are posibilitatea să intre în imobilul pe care îl deține în coproprietate cu pârâta. Subliniază că urgența în promovarea prezentei cereri rezultă tocmai din împrejurarea că în prezent reclamanta este în imposibilitate de a se îmbrăca și încălța corespunzător anotimpului întrucât nu are haine și nici venituri substanțiale pentru a-și cumpăra altele, nu are actele medicale pe care ar trebui să le prezinte la controalele periodice medicale, fiind lipsită de toate bunurile sale de uz personal.
Reprezentantul pârâtei solicită respingerea cererii, arătând că este de acord să-i transporte bunurile personale la locul indicat, cu o listă privind identificarea bunurilor. Între reclamantă și pârâtă sunt divergențe foarte mari, iar reclamanta a fost internată la un centru de bătrâni, având probleme psihice. Din scrisoarea de amenințare expediată pârâtei și actele medicale depuse rezultă starea psihică precară a acesteia. Notificarea n-a putut fi ridicată de la oficiul poștal din cauza indicării greșite a numelui. Nu i-a fost comunicată nicio listă cu bunurile personale solicitate. Nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Constată că prin cererea înregistrată la Judecătoria A. la data de 06.07.2015, reclamanta B. I. a solicitat pe calea ordonanței președințiale, până la soluționarea definitivă a acțiunii de partaj judiciar formulată în dosarul nr._ al Judecătoriei A., obligarea pârâtei Cuș A. C. să îi permită accesul în imobilul situat în A., ., jud. A. în vederea ridicării bunurilor personale care se află în incinta imobilului a cărui coproprietară este, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că, imobilul din A., ., jud. A. are ca proprietari pe cote părți, pe aceasta alături de fiica acesteia B. A. C..
În data de 20.12.2014, reclamanta învederează că a fost evacuată din locuință și internată, fără acordul său într-un centru pentru îngrijirea bătrânilor din municipiul A.. Ulterior, cu ajutorul nepoatei sale a plecat din centru pentru îngrijirea bătrânilor și a locuit o perioadă la domiciliul acesteia din loc. C., jud. A., iar la data de 01.04.2015 s-a mutat în A. într-un apartament care aparține fiicei nepoatei sale.
Reclamanta susține că a încercat să o contacteze pe fiica sa pentru a se întoarce din nou acasă, însă aceasta îi interzice accesul în casă și reține, împotriva voinței reclamantei, toate bunurile care îi aparțin. În acest sens, arată că la data de 19.06.2015 i-a trimis fiicei sale o notificare prin care i-a pus în vedere faptul că la data de 26.06.2015 se va prezenta la imobil în vederea ridicării tuturor bunurilor personale din incinta locuinței. Întrucât, pârâta nu i-a permis accesul în imobil a fost încheiat un proces verbal semnat de către reclamantă și de doi dintre vecini, care au constat personal faptul că nu a posibilitatea să intre în imobilul pe care îl dețin în coproprietate cu pârâta.
Arată reclamanta că în prezent nu are chei de la imobilul, neavând posibilitatea să se bucure de folosința dreptului său de proprietate și nici de bunurile pe care le are în imobil (îmbrăcăminte, încălțăminte, acte medicale, carte de identitate, card de sănătate ș.a). Apreciază că a fost evacuată în mod nelegal din locuință fără carte de identitate și fără niciun alt document medical. Singurele haine care i-au fost oferite de către pârâtă la internarea în centrul pentru îngrijirea bătrânilor (o geacă groasă, o pereche de ghete de iarnă și două bluze) sunt și singurele haine pe care le are și le folosește în prezent.
În ceea ce privește actul de identitate și cardul de sănătate, reclamanta învederează că acestea sunt în imobilul în care a locuit, însă pârâta nu îi permite accesul pentru a le recupera. Astfel, a fost nevoită să își reînnoiescă cartea de identitate, iar pentru achiziționarea medicamentelor folosește o adeverință eliberată de Casa de Sănătate
Prin urmare, apreciază că opoziția fără niciun motiv a pârâtei de a-i permite accesul în imobil în vederea ridicării tuturor bunurilor personale reprezintă un abuz de drept.
Dorința reclamantei de a avea acces în imobilul a cărui coproprietară este pentru a-și lua toate bunurile personale din incinta locuinței reprezintă un gest absolut firesc, iar pârâta nu are niciun argument rezonabil pentru care îi obstrucționează accesul în imobil, ci doar unul excesiv și șicanator.
Prin evacuarea sa și prin obstrucționarea în prezent a accesului reclamantei în imobil, pârâta își exercită în mod abuziv dreptul de proprietate asupra imobilului pe care îl dețin în coproprietate, iar prin acest abuz de drept se încalcă în mod flagrant dreptul de proprietate al reclamantei.
Reclamanta nu solicită reintegrarea sa în locuință, ci doar accesul în imobil pentru a putea să își ridice lucrurile personale. Motivul pentru care solicitarea sa este doar aceea de a avea acces la imobil pentru a-și ridica bunurile, este tocmai faptul că la data de 20.12.2015 doi bărbați au spart ușa camerei în care dormea, au urcat-o într-o mașină condusă de pârâtă și au internat-o într-un centru de îngrijire pentru bătrâni. Astfel, având o vârstă înaintată, reclamanta arată că nu are posibilitatea de a se apăra în fața unui asemenea comportament agresiv, iar în situația în care ar locui din nou cu pârâta, cel mai probabil aceasta va încerca din nou să o interneze într-o clinică pentru îngrijirea bătrânilor fără acordul său.
Urgența în promovarea prezentei cereri rezultă tocmai din împrejurarea că în prezent reclamanta este în imposibilitate de a se îmbrăca și încălța corespunzător anotimpului întrucât nu are haine și nici venituri substanțiale pentru a-și cumpăra altele, nu are actele medicale pe care ar trebui să le prezinte la controalele periodice medicale, fiind lipsită de toate bunurile sale de uz personal.
Prin prezenta cerere nu se prejudecă fondul cauzei din dosarul de partaj judiciar, iar hotărârea care urmează a se pronunța are un caracter vremelnic întrucât vizează încetarea unor acte abuzive ale pârâtei, iar potrivit doctrinei, o obligație de a face poate fi dispusă prin ordonanță președințială atunci când se tinde la încetarea unor acte abuzive, deoarece numai în felul acesta se păstrează caracterul vremelnic al măsurilor luate.
Față de cele menționate, reclamanta solicită admiterea cererii, cu cheltuieli de judecată.
În drept se invocă dispozițiile art. 14, 15, 636 cod civil și art. 996 Cod procedură civilă.
Din actele dosarului, respectiv: extras CF vechi nr. 33 A., notificare, notă de inventar, proces verbal încheiat la 26.06.2015, copia cărții de identitate al reclamantei, contract de comodat încheiat la 01.04.2015, acte medicale, instanța reține în fapt următoarele:
Părțile dețin în coproprietate, în cote egale, imobilul situat în A., ., identificat în CF nr._ A. cu nr. top 3979/a.1.a.2.a.1.b.5.c.1.b/57/1. În acest imobil reclamanta își are stabilit, în mod legal, domiciliul, aspect care rezultă din conținutul cărții sale de identitate.
În urmă cu câteva luni reclamanta a părăsit imobilul și, în prezent, pârata îl folosește în mod exclusiv împreună cu șotul și copii lor, fără a permite reclamantei să intre în locuință, unde deține majoritatea bunurilor sale personale. Având în vedere obiectul cauzei și obligația instanței de a se pronunța doar în limita acestui obiect, este irelevant în ce condiții reclamanta a părăsit imobilul, respectiv de bună voie ori a fost îndepărtată forțat, așa cum susține, de către pârâtă.
În prezent părțile au pe rolul Judecătoriei A. un proces care privește împărțirea imobilului comun.
Conform art. 997 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
În cauză, condițiile de admisibilitate impuse de textul de lege anterior menționat sunt îndeplinite, ceea ce determină instanța să admită prezenta cerere.
Astfel, în privința aparenței în drept, instanța constată că dreptul de proprietate al reclamantei asupra bunurilor personale și a actelor sale nu a fost contestat. De asemenea, dreptul de acces în locuință al reclamantei este o consecință firească a faptului că aceasta are o cotă parte din dreptul de proprietate asupra imobilului și că are domiciliul stabilit în acesta.
Referitor la scopul măsurii instanța constată că reclamanta, dată fiind vârsta sa înaintată și problemele de sănătate, poate suferi pagube iremediabile datorită faptului că nu are la dispoziție îmbrăcăminte corespunzătoare, obiectele de igienă personală și documentele sale.
Cât privește vremelnicia măsurii această condiție se va realiza prin aceea că accesul reclamantei în imobil va fi unul temporar, limitat la timpul necesar pentru a-și identifica și lua bunurile personale de strictă necesitate.
În temeiul art. 453 Cod procedură civilă, instanța va obliga pârâta, căzută î pretenții, la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă, respectiv suma de 520 lei reprezentând taxa judiciară de timbru și onorariul avocatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea reclamantei B. I., CNP_, cu domiciliul în A., ., jud. A. și domiciliul procesual ales în A., ., nr. 33-35, ., împotriva pârâtei Cuș A. C., cu domiciliul în A., ., jud. A. și, în consecință:
Obligă pârâta să permită accesul reclamantei în imobilul din A., ., înscris în CF nr._ A., nr. top 3979/a.1.a.2.a.1.b.5.c.1.b/57/1, în vederea ridicării bunurilor personale de strictă necesitate.
Obligă debitoarea să plătească creditoarei cheltuieli de judecată de 520 lei.
Executorie.
Cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare, prin depunerea cererii la Judecătoria A..
Pronunțată în ședință publică azi, 27 iulie 2015.
Președinte Grefier
R. A. L. M.
Red./dact/RA/AC;
29.07.2015. 4ex/2com:
Reclam. - B. I. –dom. procesual ales în A., ., nr. 33-35, . ( la C.. Av.Dorbeanu A.-M.)
Pârâta- Cuș A. C. - A., ., jud. A..
← Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3972/2015. Judecătoria... → |
---|