Contestaţie la executare. Sentința nr. 4004/2015. Judecătoria ARAD

Sentința nr. 4004/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 10-08-2015 în dosarul nr. 4004/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA A. Operator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4004

Ședința publică din 10.08.2015

Președinte: D. C.

Grefier: M. T.

S-a luat în examinare contestația la executare formulată de contestatorul G. Dezso O. în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.

La apelul nominal se prezintă reprezentantul contestatorului, av. C. E.-I. din cadrul Baroului A., lipsă fiind contestatorul și reprezentantul intimatei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cererea este legal timbrată cu suma de 20 lei taxă judiciară de timbru, în baza art. 10 din OUG nr. 80/2013.

S-a expus referatul cauzei, după care se constată transmisă prin fax, din partea contestatorului, precizare de acțiune.

Reprezentantul contestatorului depune la dosar precizarea de acțiune, în original, privind procesul verbal de contravenției care a stat la baza emiterii somației. Arată că nu are alte cereri de formulat.

Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul contestatorului solicită admiterea contestației, cu cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru. În ceea ce privește termenul de prescripție apreciază că acesta este depășit întrucât despăgubirea de 28 euro nu reprezintă o creanță bugetară, astfel că în trei ani se prescrie, iar procesul verbal nu a fost comunicat contestatorului prin poștă cu aviz de primire.

INSTANȚA

În deliberare asupra cererii civile de față, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată la această instanță sub nr._ /17.04.2015, contestatorul G. Dezso O. a solicitat, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara, anularea formelor de executare din dosar execuțional nr. 264/2014 al Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești C. C. și C. M., cu cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat că prin somația din data de 05.02.2015, comunicată la 25.02.2015, executorul judecătoresc i-a solicitat, ca în termen de o zi să se prezinte la biroul acestuia și să-i achite suma de 28 euro, la cursul BNR, pe care o datorează creditoarei C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, în baza titlului executoriu constituit prin procesul verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/19.12.2011, prin care s-a stabilit în sarcina sa, obligația de a achita suma de 28 euro, la cursul BNR, reprezentând tarif despăgubire potrivit art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002.

Titlul executoriu este netemeinic întrucât nu datorează suma de 28 euro, procesul verbal de contravenție ce constituie titlu executoriu este lovit de nulitate absolută. Actul juridic invocat, procesul verbal de contravenție, fiind lovit de nulitate absolută, conform Deciziei ÎCCJ a României nr. 6 din data de 16.02.2015, nu mai poate avea efecte juridice și nu mai poate fi pus în executare, în caz contrar ar exista o îmbogățire fără just temei al intimatei.

Executarea este tardivă, creanța prescrisă având în vedere că procesul verbal este întocmit la 21.11.2011 iar cererea de executare făcută la data de 02.12.2014, peste termenul de trei ani de prescripție.

Pe fond, a arătat că în anul 2011 i s-a întocmit de către intimată un număr de procese verbale de contravenție, dintre care două în data de 07.11.2011 și două în data de 21.11.2011. Cel din 07 noiembrie i-a fost comunicat primul și imediat ce l-a primit i s-a cerut să plătească tariful de despăgubire, potrivit art. 8 din OG nr. 15/2002 s-a conformat și l-a achitat potrivit ordinului de încasare nr. 3776/10.11.2011, întocmit de către BCR SA A..

În aceste condiții în care a achitat tariful de despăgubire, ce reprezintă contravaloarea rovinietei pentru autoturismul în cauză, pentru un an de zile, anul 2011 nu i se mai putea solicita să o plătească. Conform art. 1 din OG nr. 15/2002 și anexei 1 de la ordonanță, acest tarif se achită cel mult pe perioada a 12 luni, pentru un autoturism și doar o singură dată și este în cuantum fix de 28 euro.

Intimata, după ce a primit în cont în data de 10.11.2011, suma de bani ce reprezintă contravaloarea rovinietei, respectiv cei 28 euro - echivalent în lei la cursul BNR, pentru un an de zile, nu trebuia, după această dată, să mai solicite această contravaloare. Ca urmare, procesele verbale de contravenție încheiate după data de 10.11.2011, prin care i se solicită din nou, plata tarifului de despăgubire, sunt nelegale sub acest aspect.

Pentru aceste considerente titlu executoriu, pentru suma de 28 euro, nu mai poate să mai fie aplicat, nu este valabil, creanța fiind deja achitată, ca urmare, consideră cererea de executare formulată de intimată ca neîntemeiată și solicită admiterea contestației și să se dispună anularea formelor de executare.

În drept, a invocat art. 711 - 719 C.pr.civ.

Prin întâmpinare (f.20-21), intimata a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.

Pe cale de excepție, invocă inadmisibilitatea contestației la executare, raportat la art. 713 C.pr.civ. (republicat) care prevede că „în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui”, coroborat cu cele susținute în cadrul contestației, rezultă că excepția invocată este întemeiată și solicită să fie admisă.

Contestatorul nu invocă aspecte care nu țin de legalitatea/nelegalitatea procedurii de executare silită, ci aspecte legate de valabilitatea titlului executoriu. Se invocă în susținerea contestației, faptul că executarea tarifului este prescrisă, precum și incidența în speță a Deciziei nr. 6/2015 pronunțată de Î.C.C.J.

Procesul verbal de constatare a contravențiilor a fost comunicat contestatorului în termenul legal cu respectarea dispozițiilor legale privind comunicarea procesului verbal de contravenție.

Solicită a se avea în vedere că momentul la care a fost pronunțată Decizia nr. 6/2015 invocată de către contestator, aceasta are efecte pentru viitor, neputând retroactiva. La momentul pronunțării de către Î.C.C.J. deja procedase la demararea procedurii de executare silită a titlului executoriu, la momentul respectiv neexistând nici un fel de impediment vizavi de valabilitatea titlului.

Prin urmare, la momentul comunicării și respectiv a aducerii la îndeplinire a titlului executor, nu exista nici un fel de impediment, Î.C.C.J. nu se pronunțase încă prin Decizia nr. 6/2015 care să declare ca fiind lovite de nulitate aceste acte. Având în vedere momentul la care a întocmit titlul (anul 2012) și cel al pronunțării Î.C.C.J. (anul 2015), consideră că a procedat în mod corect, cele reținute prin decizia menționată nefiindu-le opozabile, aceasta neretroactivând.

Referitor la susținerea contestatorului că dacă a efectuat plata tarifului de despăgubire aferent altui proces verbal, a achitat contravaloarea rovinietei anului respectiv, a arătat faptul că, contestatorul se află în eroare, tariful de despăgubire aferent unui proces verbal nu acoperă contravaloarea rovinietei, cele două având regim juridic diferit.

În drept, a invocat disp. art. 205 C.pr.civ., art. 714 alin. 2 C.pr.civ., art. 27 din OG nr. 2/2001.

Prin răspunsul la întâmpinare (f.26-28), contestatorul a arătat că procesul verbal de constatare a contravenției nu constituie titlu executoriu, deoarece nu i-a fost comunicat de către creditoare decât odată cu somația din dosarul execuțional, astfel că nu a avut cunoștință despre creanța a cărei executare se solicită. Nefiindu-i comunicat procesul verbal de contravenție potrivit legii, rezultă că acesta nu poate constitui titlu executoriu.

Executarea sancțiunilor contravenționale este prescrisă, conform art. 14 alin. 1 din OG nr. 2/2001, deoarece procesul verbal de contravenție nu a fost comunicat în mod legal în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.

Titlul executoriu nu conține o creanță certă, lichidă și exigibilă, nefiind îndeplinite condițiile art. 662 și art. 665 alin. 5 pct. 4 C.pr.civ. Astfel, cuantumul tarifului de despăgubire este indicat doar în înștiințarea de plată, care însă nu reprezintă titlu executoriu.

Executarea silită a fost începută în mod injust, întrucât creditoarea nu mai are dreptul de a solicita plata tarifului de despăgubire, acesta fiind abrogat prin art. 1 pct. 2 din Legea nr. 144/2012. În materia contravențională se aplică normele legale mai favorabile, în temeiul art. 15 alin. 2 din Constituție. Apreciază că executarea silită a fost începută împotriva sa în mod abuziv, procesul verbal de constatare a contravenției nu poate fi pus în executare, întreaga executare silită din dosarul execuțional fiind nelegală, impunându-se a fi anulată pe baza art. 703 C.pr.civ.

Prin precizarea contestației la executare (f.32), contestatorul a arătat că procesul verbal contestat este cel cu . nr._/21.11.2011 și dintr-o eroare materială în exemplarul de acțiune depus la instanță, a fost inserat un alt nr. al procesului verbal deși în toate actele atașate contestației este indicat actul constatator pe care a dorit să-l conteste.

Termenul de prescripție a executării sancțiunii contravenționale este conform OG nr. 2/2001, de o lună, de la data aplicării contravenției, respectiv 21.11.2011. Din înscrisurile depuse în apărare nu s-a demonstrat faptul că i-a fost comunicat în termenul de o lună, prin poștă, cu aviz de primire, potrivit Deciziei nr. 10/2013 a ÎCCJ. Ca urmare la data depunerii cererii de încuviințare a executării silite, în data de 02.12.2014, la Judecătoria A., peste mai bine de 3 ani, acest termen de decădere, de o lună a fost depășit. De asemenea a fost depășit și termenul general de prescripție de trei ani, care începe să curgă de la data întocmirii procesului verbal, în care nu i-a fost comunicat legal, de atunci creditoarea pretinde că ar avea o datorie față de aceasta, constând în acea creanță de 28 euro, tarif de despăgubire. Dacă nu a achitat de bună voie datoria, din acel moment când s-a născut creanța, curge termenul de executare silită a creanței. Acest termen de 3 ani era prescris la data de 02.12.2014 când executorul a înregistrat cererea de încuviințare silită, la instanță.

În probațiune, se depun înscrisuri: somație nr. 1761/31.03.2015 (f.6), încheiere de stabilire a cheltuielilor de executare silită din data de 31.03.2015 (f.7), proces verbal de contravenție . nr._/21.11.2011 (f.8), încheierea nr._/03.12.2014 (f.9), proces verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare a procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 21.11.2011 (f.10), ordin de încasare nr._ din data de 10.11.2011 (f.11) și dovadă comunicare (f.12).

La dosarul instanței a fost atașat dosarul execuțional nr. 264/2014 al B.E.J. C. C.&C. M., conform art.717 alin 2 noul Cod procedură civilă.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:

Instanța constată că prin somația nr. 1761 din 31.03.2015, intimata a pornit, în cadrul dosarului execuțional nr. 264/ 2014 al B. C. C.&C. M., executarea silită împotriva contestatorului pentru recuperarea unei creanțe reprezentând echivalentul sumei de 28 euro, tarif de despăgubire stabilit prin procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 21.11.2011 și 206 lei cheltuieli de executare silită.

Potrivit prevederilor art. 248 alin. 1 Cod proc. civ., instanța va soluționa cu precădere excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, invocată de către contestator, și care face inutilă în tot, cercetarea în fond a cauzei.

Conform prev. art. 102 și 201 din Legea 71/2011, legea aplicabilă prezentului litigiu pentru analizarea executării și prescripției dreptului de a cere executarea silită, este cea în vigoare la data încheierii procesului verbal de contravenție ce constituie titlul executoriu în cauză, adică noul cod civil și legislația conexă acestuia.

Deasemenea, instanța reține că, potrivit art. 6 alin. 4 Noul Cod civ., „Prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.”.

Analizând excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, invocată de către contestator, instanța reține că, potrivit prev. art. 706 alin. 1 Cod de procedură civilă, dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel, iar conform alin. 2 din același articol, termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită.

Prin urmare, în speță, termenul de prescripție a executării silite a început să curgă de la data încheierii procesului verbal de contravenție ce constituie titlul executoriu în baza căruia s-a pornit executarea silită împotriva contestatorului debitor, respectiv procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat în data de 21.11.2011, așadar aceasta este data de la care începe să curgă prescripția executării silite, dată de la care creditoarea intimat era îndreptățită la recuperarea creanțelor sale.

Cererea de executare silită a fost depusă de către intimata creditoare la executorul judecătoresc în data de 29.09.2014 (fila 2 dosar execuțional atașat), astfel, reiese că la această dată pentru întreaga creanță executată silit nu era împlinit termenul de prescripție de 3 ani al executării silite, la data formulării cererii de executare silită de către creditoare, motiv pentru care instanța va respinge excepția prescripției invocată de contestator.

Contestatorul contestă obligarea sa la plata sumei susmenționate, dat fiind că, anterior, prin ordinul de încasare nr._ din data de 10.11.2011 a mai achitat un tarif de despăgubire stabilit printr-un alt proces verbal de contravenție.

După încheierea procesului verbal de contravenție ce constituie titlu executoriu în speță, OG nr. 15/2002, act normativ în baza căruia petentul a fost sancționat, a fost modificată prin Legea nr. 144/2012, în sensul că tarifele de despăgubire anterioare s-au anulat. Însă conform art. II din Legea nr. 144/2012, este vorba exclusiv de acele tarife de despăgubiri, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a acestei legi. Ori contestatorul nu a făcut dovada că a contestat tariful de despăgubire în condițiile OG nr. 2/2001, astfel că instanța constată că, în speță, tariful de despăgubire nu a fost anulat prin lege.

Contestatorul invocă și faptul că procesul verbal de contravenție ce constituie titlul executoriu în cauză, nefiind semnat olograf de agentul constatator, este lovit de nulitate absolută, potrivit Deciziei ÎCCJ în interesul legii nr. 6/16.02.2015. Conform prev. art. 713 alin. 2 Cod procedură civilă, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui. În speță, fiind vorba despre un proces verbal de contravenție, calea specifică de anulare a acestuia este plângerea contravențională prevăzută de art. 31 din OG nr. 2/2001, procedură pe care contestatorul nu a urmat-o.

Ca urmare, având în vedere starea de fapt și de drept expusă, instanța reține că este neîntemeiată cererea formulată de contestator, astfel că în temeiul prev. art. 720 Cod proc. civ., va respinge contestația la executare formulată.

Văzând că nu se pune problema cheltuielilor de judecată,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția prescripției.

Respinge contestația la executare formulată de contestatorul G. D. O., având CNP_, cu domiciliul în A., ., județ A., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin D.R.D.P. Timișoara, cu sediul în Timișoara, .. 18, jud. T., împotriva executării silite din dosar execuțional nr. 264/2014 al Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești C. C. și C. M..

Fără cheltuieli de judecată.

Executorie.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicarea prezentei, prin depunerea cererii de apel la Judecătoria A..

Pronunțată în ședința publică de astăzi, 10 august 2015.

Președinte,Grefier,

D. C. M. T.

Red./tehn./DC/MJ/13.08.2015

4 ex./2 . comunică cu:

G. D. O., cu domiciliul în A., ., județ A.

C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin D.R.D.P. Timișoara, cu sediul în Timișoara, .. 18, jud. T.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 4004/2015. Judecătoria ARAD