Pretenţii. Sentința nr. 3882/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3882/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 07-07-2015 în dosarul nr. 3882/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3882
Ședința publică din 07 iulie 2015
Președinte: H. B.
Grefier: A. Craițar
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, acțiunea civilă formulată de reclamanta . Group SA în contradictoriu cu pârâții U. A. Teritorială a Județului A. și C. Județean A., având ca obiect pretenții, precum și cererile de chemare în garanție formulate de pârâți împotriva chematei în garanție ..
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea principală este legal timbrată cu 1.014,87 lei taxă judiciară de timbru, iar cererea de chemare în garanție este scutită de plata taxei de timbru, conform art. 30 alin. 2 din OUG 80/2013.
S-a făcut referatul cauzei, după care văzând că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 30.06.2015, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, și că s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria A., la data de 04.08.2014, reclamanta . Group SA a solicitat instanței obligarea pârâților U. A. Teritorială a Județului A. și C. Județean A. la plata sumei de 18.197,37 lei, reprezentând:
- suma de 16.726,59 lei cu titlu de indemnizație de asigurare achitată în dosarul de daună AVA/AR/_/11;
- suma de 1.470,78 lei cu titlu de dobândă legală, calculată de la data de 14.09.2012 (data plății indemnizației de asigurare) și până la data de 25.07.2014 (momentul sesizării instanței);
- obligarea pârâților la plata dobânzii legale, datorată și calculată în baza dispozițiilor O.G. nr. 13/2011, de la momentul sesizării instanței și până la data achitării efective a debitului datorat;
- cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că urmare a evenimentului rutier din data de 29.12.2011 a rezultat avarierea autoturismului cu nr. de înmatriculare_, aflat în proprietatea Eurocar Trading SRL.
Conform declarației conducătorului auto, dată potrivit dispozițiilor Ordinului CSA nr. 12/2008, autoturismul a fost avariat ca urmare a impactului acestuia cu o groapă din carosabil, nesemnalizată, pe DJ 682, din direcția Zădăreni către Municipiul A., în dreptul bornei kilometrice 102.
Persoana păgubită având încheiată cu societatea reclamantă asigurarea facultativă a autovehiculelor, conform poliței AVA_, a avizat-o despre producerea riscului asigurat, în urma căreia a fost deschis și instrumentat dosarul de daună AVA/AR/_/11, finalizat cu plata despăgubirii în cuantum de 16.726,59 lei la data de 14.09.2012.
În baza prevederilor art. 2210 Cod civil, în limitele indemnizației plătite în asigurările de bunuri și de răspundere civilă, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului său sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei.
Consideră că pârâților le incumbă responsabilitatea acestui litigiu față de dispozițiile art. 5 alin. 6 din OUG 195/2002.
De asemenea, arată că, potrivit prevederilor art. 22 din O.G. 43/1997, administrarea drumurilor județene se asigură de către consiliile județene, iar a drumurilor de interes local, de către consiliile locale pe raza administrativ-teritorială a acestora.
Întrucât potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare, prin autoritate deliberativă se înțelege consiliul local, consiliul județean, C. General al Municipiului București, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, apreciază că acest pârât urmează să răspundă în solidar cu pârâta U. A. Teritorială a Județului A., prin reprezentantul său legal – președintele Consiliului Județean.
Învederează că, potrivit dispozițiilor art. 20-21 din același act normativ comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ teritoriale, sunt persoane juridice de drept public, titulare de drepturi și obligații, în justiție, acestea fiind reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.
Totodată, consideră că toate aceste dispoziții legale trebuie coroborate cu prevederile art. 1376 și art. 1357 Cod civil.
În speță, fiind vorba despre răspundere civilă delictuală, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă, fără a fi necesară punerea debitorului în întârziere, din chiar momentul săvârșirii faptei, reclamanta solicită dobânda legală, calculată și datorată în baza prevederilor O.G. 13/2011.
Pentru motivele arătate, reclamanta solicită admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În drept se invocă dispozițiile art. 22 din Legea 136/1995, art. 1357 și urm. din Codul civil, dispozițiile O.G. 13/2011.
Prin întâmpinare, pârâtul C. Județean A., a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive, pârâtul a arătat că această calitate presupune justificarea dreptului sau obligației unei persoane de a participa, ca parte, în procesul civil, precum și existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul dedus judecății și, pe de altă parte între persoana pârâtului și cel obligat în același raport. Atât calitatea procesuală activă, cât și cea pasivă trebuie justificate de către reclamant prin indicarea motivelor de fapt și de drept și a obiectului pretenției sale, iar instanța este obligată să le verifice, fie înainte de începerea dezbaterilor, dacă este posibil, fie în cadrul dezbaterilor asupra fondului dreptului.
Pârâtul invocă prevederile art. 5 alin. 6 din OUG 195/2002 și art. 7 din O.G. 43/1997.
Menționează că pârâtul, prin Serviciul de Administrare Drumuri și Poduri din cadrul aparatului său de specialitate, în conformitate cu Regulamentul de Organizare și Funcționare, asigură activitățile necesare pentru administrarea, întreținerea și repararea drumurilor exclusiv prin atribuirea de contracte de achiziție publică de servicii, bunuri și lucrări.
Astfel, la data de 29.12.2011, data producerii evenimentului rutier, întreținerea drumului județean DJ 682 (A.-Felnac) făcea obiectul contractului nr. 222, contract încheiat la data de 15.12.2011, cu termen de finalizare a lucrărilor la data de 31.12.2011, între C. Județean A. și ..
Contractul a avut ca obiect execuția de lucrări de întreținere drumuri asfaltate-sector A., inclusiv pe DJ A.-Felnac, acestea fiind recepționate în perioada 05.03._13, conform procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 2804/07.03.2013.
Prin Situația de lucrări nr. 2133/23.12.2011 întocmită de ., pentru luna decembrie 2011 și vizată de dirigintele de șantier, din partea Consiliului Județean A., se face dovada execuției lucrărilor contractate, la valoarea prevăzută în contract, respectiv 2.154.816,26 lei (1.737.755,06 lei + TVA în cuantum de 417.061,21).
Executantul . a emis factura nr. 19.021/23.12.2011, pentru suma de 2.154.816,27 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor executate conform anexei la Contractul nr. 222/15.12.2011 și a Situației de lucrări nr. 2133/23.12.2011, inclusiv pe drumul județean pe care s-a produs evenimentul rutier, sumă achitată în totalitate de achizitor cu ordinul de plată nr. 2402 și nr. 2403/29.12.2011.
Chiar dacă C. Județean A. este administratorul drumului județean DJ 682, pe care a avut loc evenimentul rutier, întrucât la data de 29.12.2011 – data producerii evenimentului rutier, întreținerea drumului făcea obiectul acordului contractual antemenționat, conform atât a prevederilor legale cât și a celor contractuale, obligația privind menținerea drumului în stare de siguranță a revenit executantului lucrărilor, ., aceasta fiind persoana responsabilă pentru producerea prejudiciului.
Față de cele menționate, pârâtul solicită respingerea acțiunii față de acesta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Pe fond, arată că pentru a fi angajată răspunderea pentru fapta proprie, trebuie să se facă dovada îndeplinirii următoarelor condiții cumulative, sarcina probei, în aplicarea art. 1349, 1357 și urm. Cod civil, revenindu-i reclamantei: pârâtul să fi săvârșit o faptă ilicită, constând în nerespectarea obligației de menținere a drumurilor în stare tehnică corespunzătoare; reclamantei să-i fi cauzat un prejudiciu; avariile constatate la autoturism, a căror contravaloare a fost suportată de reclamantă, să se fi produs tocmai ca urmare a nerespectării de către pârât a obligației legale menționate, ceea ce se transpune în existența unei legături de cauzalitate; vinovăția pârâtului.
Apreciază că din înscrisurile depuse de reclamantă rezultă doar existența unui prejudiciu, fără a proba și faptul că drumul nu a fost semnalizat corespunzător și fără a proba legătura de cauzalitate între producerea accidentului și culpa Consiliului Județean A..
Înscrisurile depuse de reclamantă reprezintă documente întocmite doar pe baza declarației persoanei asigurate, făcută prin reprezentant, și nu conțin constatări proprii ale unor autorități sau persoane cu privire la împrejurările producerii evenimentului rutier.
Declarația conducătorului auto este subiectivă, dată fiind poziția sa de autor al reclamantei, aceasta dobândind dreptul dedus judecății prin subrogare legală în drepturile conducătorului auto. Acesta are interesul să declare faptul că accidentul s-a produs din cauze care nu îi sunt imputabile, pentru a beneficia de avantajele încheierii asigurării facultative, fără a reține vreun accident produs din culpa sa, precum și pentru a evita eventualele sancțiuni contravenționale.
Cu privire la lămurirea împrejurărilor producerii accidentului rutier, pârâtul apreciază că se impune efectuarea unei expertize de specialitate.
În drept se invocă dispozițiile art. 1349, 1357 și urm. Cod civil, art. 2210 Cod civil, art. 5 alin. 6 din OUG 195/2002, art. 7, art. 22, art. 40 din O.G. 43/1997, O.G. 13/2011.
Prin întâmpinare, U. A. - Teritorială Județul A. a invocat de asemenea excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond respingerea ca netemeinică și nelegală a acțiunii.
A invocat aceleași motive ca și pârâtul C. Județean A..
Pârâții UAT Județul A. și C. Județean A. au formulat cereri de chemare în garanție a ., solicitând ca în cazul admiterii acțiunii chemata în garanție să fie obligată să plătească pretențiile reclamantei și cheltuielile de judecată.
În fapt, s-a arătat că între C. Județean A., în calitate de achizitor și ., în calitate de executant, s-a încheiat la data de 15.12.2011, contractul nr. 222, având ca obiect executarea de lucrări de „întreținere drumuri asfaltate sector A.”, cu termen de finalizare 31.12.2011.
Prin Situația de lucrări nr. 2133/23.12.2011 întocmită de ., pentru luna decembrie 2011 și vizată de dirigintele de șantier, din partea Consiliului Județean A., se face dovada execuției lucrărilor contractate, la valoarea prevăzută în contract, respectiv 2.154.816,26 lei (1.737.755,06 lei+TVA în cuantum de 417.061,21).
Urmare a executării lucrărilor, executantul . a emis factura nr. 19.021/23.12.2011, pentru suma de 2.154.816,27 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor executate conform anexei la Contractul nr. 222/15.12.2011 și a Situației de lucrări nr. 2133/23.12.2011, inclusiv pe drumul județean pe care s-a produs evenimentul rutier, sumă achitată în totalitate de achizitor cu ordinul de plată nr. 2402 și nr. 2403/29.12.2011.
Recepția lucrărilor executate a fost efectuată în perioada 05.03._13, conform procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 2804/07.03.2013.
Conform Anexei la procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 2804/07.03.2013, semnat de Comisia de recepție, lucrările de reparații au fost efectuate pe tronsonul de drum de la km 100+080 (ieșire din municipiul A.) la km 117+800 (localitatea Felnac), tronson care include și sectorul de drum indicat de reclamantă, pe care a avut loc evenimentul rutier, respectiv A.-Zădăreni.
Pârâții invocă dispozițiile art. 5 alin. 6 din OUG 195/2002 și art. 40 alin. 1 din O.G. 43/1997.
Arată că, potrivit clauzei 11.12 din contractul nr. 222/15.12.2011, responsabilitatea pentru eventualele prejudicii aduse participanților la traficul rutier, pe timpul execuției lucrărilor, revine în totalitate executantului lucrărilor.
Totodată, prin raportare la prevederile art. 1, 28 și 30 coroborat cu prevederile art. 22 din HG 273/1994 privind Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, numai începând cu data acceptării recepției lucrărilor, prin încheierea de către comisia de recepție a lucrărilor a procesului verbal de recepție a lucrărilor, investitorul preia lucrarea, până la acea dată executantul fiind responsabil pentru lipsurile lucrărilor executate.
Întrucât la data producerii evenimentului rutier, 29.12.2011, întreținerea drumului județean DJ 682, conform prevederilor legale și contractuale, obligațiile privind menținerea în stare de siguranță a drumului și plata despăgubirilor solicitate de reclamantă, ca urmare a producerii evenimentului rutier invocat, revine executantului lucrărilor, ..
Față de cele menționate, pârâta solicită admiterea cererii de chemare în garanție.
În drept se invocă dispozițiile art. 72 Cod procedură civilă.
Prin răspunsul la întâmpinările pârâților, reclamanta a solicitat respingerea apărărilor acestora.
Solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților, raportat la dispozițiile Legii 215/2001, 213/1998 și O.G. 43/1997.
Mai mult, din fotografiile atașate cererii de chemare în judecată, se poate observa că sectorul de drum respectiv nu făcea obiectul unor lucrări de reabilitate, starea acestuia fiind cauza producerii accidentului.
Consideră că prejudiciul este clar determinat, iar documentele depuse sunt în măsură să arate legătura de cauzalitate între îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de către pârâți și dauna produsă asiguratului.
Prin întâmpinare se susține, fără a fi probat, că drumul respectiv se afla în reabilitare. Prin contractul de lucrări depus, pârâții nu fac dovada că la data respectivă drumul s-ar fi aflat în reparație, cu atât mai mult semnalizat. Chiar și în condițiile în care aceste obligații ar fi fost respectate, pârâții au oricând dreptul de a regresa împotriva executantului pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale.
Reclamanta arată că societatea de asigurare este abilitată să constate daunele produse la autovehiculele asigurate CASCO, fără a mai fi nevoie de emiterea autorizației de reparație de către Poliție.
Mai mult, deși declarația conducătorului auto este suficientă, reclamanta a efectuat demersuri suplimentare în raport de dispozițiile art. 4 din Ordinul CSA 12/2008.
Față de cele menționate, reclamanta solicită respingerea apărărilor pârâților și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
Prin întâmpinarea la cererea de chemare în garanție, reclamanta arată că, dat fiind faptul că pârâții au depus un contract de lucrări, prin care fac delegarea unor responsabilități ce le incumbă, lasă la aprecierea instanței să aprecieze asupra temeiniciei cererii de chemare în garanție.
Prin răspunsul la întâmpinarea cererii de chemare în garanție, pârâții arată că aceasta este întemeiată, întrucât au făcut dovada, în baza documentelor justificative, că la data producerii evenimentului rutier (29.12.2011), sectorul de drum DJ 682 (A.-Zădăreni-Felnac) făcea obiectul unui contract de lucrări de întreținere.
Prin întâmpinarea formulată de chemata în garanție ., aceasta a solicitat atât respingerea cererii de chemare în garanție cât și a acțiunii principale.
Arată că între aceasta și C. Județean A. s-a încheiat contractul de lucrări nr. 222/15.12.2011 având ca obiect executarea de lucrări de întreținere drumuri asfaltate – lot I, sector A. cod CPV:_-9, lucrări de întreținere a drumurilor, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini, listei de cantități de lucrări, ale ofertei tehnice, ale ofertei financiare și cu obligațiile asumate în prezentul contract. Achizitorul se obligă să plătească executantului prețul convenit pentru execuția lucrării.
Contractul încheiat cu administratorul drumului C. Județean A. prevedea lucrări de reparații izolate și nu acopereau toată suprafața sectorului de drum, ci numai gropi izolate, individualizate și stabilite de beneficiar. Lucrările de întreținere presupun intervenții punctuale pe zone izolate și nu o intervenție pe toată suprafața sectorului de drum. Cantitățile de lucrări sunt stabilite de beneficiar în funcție de necesități și de alocații financiare.
Executantul răspunde pe perioada lucrărilor, conform legii, de sectorul de drum unde se efectuează lucrări de întreținere. De la data terminării lucrărilor și finalizarea contractului executantul lucrării răspunde doar de lucrările executate.
Cererea de chemare în garanție este neîntemeiată, sens în care solicită respingerea acesteia.
Arată că la data producerii evenimentului rutier, 29.12.2011 în sectorul de drum Zădăreni-A. nu se executau lucrări de întreținere, astfel că orice răspundere revine proprietarului sau administratorului drumului.
Arată că pârâtul C. Județean A., face o eroare de interpretare a contractului de lucrări încheiat cu .. Acesta consideră că este vorba de un contract întreținere drumuri asfaltate sector A.. În realitate obiectul contractului încheiat este acela de executare lucrări de întreținere drumuri asfaltate.
Diferența dintre cele două noțiuni este foarte mare. Întreținerea drumului asfaltat revine proprietarului sau administratorului drumului. Executarea de lucrări de întreținere drumuri asfaltate presupune lucrări de reparații izolate, individualizate și stabilite de beneficiarul lucrării. Semnalizarea drumului se realizează de administratorul drumului. Executantul lucrării semnalizează punctul de lucru în momentul executării lucrărilor de reparații.
Potrivit art. 5 alin. 6 din OUG 195/2002, în cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau semnalizării necorespunzătoare a acestuia, precum și a obstacolelor ori lucrărilor care se execută, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor răspunde după caz administrativ, contravențional sau civil în condițiile legii.
Așa cum a menționat, arată că semnalizarea și amenajările rutiere necesare pe drumurile publice se asigură de administratorul drumului, iar obligația de semnalizare a lucrărilor care se execută pe drumul public revine executantului lucrării. Pentru ca lucrarea de întreținere să înceapă, pe lângă ordinul de începere a lucrării, achizitorul trebuie să întocmească listele de cantități de lucrări, devizul de lucrări, graficul de execuție, documente strict necesare pentru deschiderea punctului de lucru și semnalizarea acestuia.
Conform anexei nr. 1 la contractul de lucrări nr. 222/2011 sunt menționate sectoarele de drum județean pe care urmează să fie executate lucrări de întreținere în perioada 15.12._11. Beneficiarul este cel care întocmește listele de cantități de lucrări și graficul de execuție.
Reclamanta, în mod greșit susține în cererea de chemare în judecată, faptul că, la data producerii avariei, denivelările părții carosabile ale drumului nu erau semnalizate cu indicatoare de avertizare. Comisia tehnică din cadrul Consiliului Județean A. poate certifica faptul că pe sectorul de drum Zădăreni-A. sunt indicatoare de avertizare drum cu denivelări. În această situație, conducătorul autoturismului avea obligația de a adapta viteza de deplasare a autoturismului la limita legală conform indicatorului de avertizare pentru a evita orice eveniment rutier.
În răspunsul la întâmpinare, reclamanta arată că în zona unde a avut loc accidentul nu se executau lucrări de întreținere a drumului.
Apreciază că cererea reclamantei este neîntemeiată, întrucât conducătorul auto a nesocotit dispozițiile art. 79 din OUG 195/2002, nu s-a prezentat la unitatea de poliție pentru a anunța accidentul și pentru a se întocmi proces verbal de constatare în care să fie înscrise motivele care au dus la avarierea autoturismului.
Răspunderea pentru avaria produsă autoturismului aparține în exclusivitate conducătorului auto care a circulat cu viteză, fără să respecte indicatoarele de avertizare drum cu denivelări.
Apreciază că avaria produsă autoturismului s-a datorat conducătorului auto, implicat în evenimentul rutier, acesta nu a adaptat viteza autoturismului la condițiile concrete de trafic, a condus autoturismul cu viteză excesivă pe un sector de drum unde erau montate indicatoare de avertizare – drum cu denivelări, însă reclamanta nu a menționat locul evenimentului, nu a fost chemat la eveniment administratorul drumului sau martori neutri pentru a redacta un document cu situația concretă în care a avut loc evenimentul, nu s-a verificat dacă conducătorul auto a consumat sau nu alcool, nu a fost întocmit un proces verbal de constatare a avariilor autoturismului în prezența administratorului drumului.
Pentru motivele arătate, chemata în garanție solicită respingerea acțiunii principale și a cererii de chemare în garanție.
Prin răspunsul la întâmpinarea formulată de chemata în garanție, pârâții arată că argumentul reținut de chemata în garanție, referitor la contractul nr. 222/2011 și anume că acesta prevedea lucrări de reparații izolate, individualizate și stabilite de beneficiar, nu poate fi reținut, întrucât ar fi lipsită de rațiune atribuirea de lucrări de reparații doar pentru o parte a degradărilor existente pe respectivul sector de drum al drumului județean, iar pentru alte degradări nu.
Este lipsită de temei afirmația societății chemate în garanție potrivit căreia alocarea unei suprafețe de 7.520 mp nu acoperă toate degradările care trebuiau reparate pe DJ 682, ci doar anumite degradări menționate de investitor, în condițiile în care încheierea contractului nr. 222/2011 a avut ca scop asigurarea întreținerii corespunzătoare a întregului sector de drum menționat.
Ori, așa cum rezultă din declarația asiguratului, avaria autoturismului marca Daewoo Matiz cu nr. de înmatriculare_, produsă la data de 29.12.2011 s-a datorat intrării într-o groapă, pe care a lovit-o cu roata din față dreapta, mergând din direcția Zădăreni spre A. la intrare în vale, deteriorare a carosabilului a cărei reparație a intrat în responsabilitatea acesteia conform angajamentului legal asumat.
Susținerea societății chemate în garanție, potrivit căreia, la data de 29.12.2011, aceasta nu era răspunzătoare pentru starea tehnică a drumului, este neîntemeiată, întrucât în conformitate cu prevederile art. 1 din Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat prin HG 473/1994, preluarea lucrării de către investitor se realizează doar după efectuarea recepției. De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 3 și 8 din același act normativ, recepția se efectuează, într-o primă fază, la terminarea lucrărilor, investitorul având obligația de a organiza începerea recepției în termen de maxim 15 zile de la notificarea terminării lucrărilor.
Chemata în garanție a informat investitorul cu privire la terminarea lucrărilor, la o dată ulterioară producerii evenimentului auto, respectiv la data de 21.02.2013, prin Notificarea nr. 254, înregistrată la C. Județean A. sub nr. 2168/26.02.2013.
Pe fond, arată că cererea este nedovedită, din înscrisurile depuse există doar existența unui prejudiciu, fără a proba că drumul nu a fost semnalizat corespunzător, respectiv legătura de cauzalitate între producea accidentului și culpa pârâților.
Prin răspunsul la întâmpinarea cererii de chemarea în garanție, reclamanta solicită respingerea apărărilor formulate de chemata în garanție și admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
Din actele dosarului, respectiv: copia dosarului de daună (f. 11-28), contract de lucrări nr. 222/15.12.2011 (f. 48-55), proces verbal de recepție nr. 2804/07.03.2013, acte, facturi (f. 56-65), liste privind cantitățile de lucrări, devize, notificarea nr. 254/2013, adresa Consiliului Județean A. nr. 2168/27.03.2013 (f. 185-203), declarația martorului N. G. (f. 225), raport de expertiză tehnică auto efectuat de expert tehnic ing. P. I. (f 243-266), instanța reține în fapt următoarele:
În data de 29.12.2011, în jurul orelor 07,00, pe DJ 682, Zădăreni – A., în dreptul bornei kilometrice 102, s-a produs un eveniment rutier, numitul N. G., conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare_, aflat în proprietatea Eurocar Trading SRL, a intrat cu roata dreapta față într-o groapă din carosabil, după care autoturismul a fost proiectat pe acostament într-o buturugă de lemn, oprindu-se într-un copac.
În urma accidentului, autoturismul a suferit avarii, iar proprietarul autoturismului, având încheiată cu reclamanta o asigurare facultativă a autovehiculelor tip Casco, conform poliței AVA_, s-a adresat acesteia – avizând producerea riscului asigurat.
Reclamanta a instrumentat dosarul de daună, pe care l-a finalizat cu plata despăgubirii în cuantum de 16.726,59 lei, conform ordinului de plată nr. FIN-12/5-4621 din data de 14.09.2012, iar în baza prevederilor art. 2210 Cod civil, conform cărora în limitele indemnizației plătite în asigurările de bunuri și de răspundere civilă, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului său sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei, a formulat prezenta acțiune împotriva pârâților, considerându-i responsabili – în calitate de administratori ai drumului – pentru prejudiciul produs ca urmare a stării necorespunzătoare a acestuia.
Cu privire la calitatea procesuală pasivă:
În speță, ambii pârâți – atât Județul A. cât și C. Județean A. – au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, cu referire pe de o parte la calitatea de administrator/proprietar al drumului județean, iar pe de altă parte la existența contractului de execuție a lucrărilor de întreținere încheiat cu chemata în garanție ..
Instanța constată că, potrivit art. 40 al. 1 din OG 43/1997: Drumurile trebuie să fie semnalizate și menținute în stare tehnică corespunzătoare desfășurării traficului în condiții de siguranță de către administratorul drumului.
De asemenea, responsabilitatea administratorului drumului derivă și din prevederile art. 5 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, conform căruia administratorul drumului public este obligat să instaleze indicatoare și să semnalizeze corespunzător, cât mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabilă, care stânjenește sau pune în pericol siguranța circulației, și să ia toate măsurile de înlăturare a acestuia, putând fi asimilată groapa existentă cu sintagma „orice obstacol” aflat pe partea carosabilă, iar art. 5 al. 6 din OUG nr. 195/2002 prevede expres răspunderea civilă a administratorul drumului public în cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau a semnalizării necorespunzătoare a acestuia, precum și a obstacolelor ori lucrărilor care se execută pe acesta.
În acest context, instanța reține că, în principiu, calitatea de administrator a drumurilor județene aparține, conform art. 7 și 22 din OG nr. 43/1997, consiliilor județene.
În consecință, C. Județean A. este administratorul DJ 682, justificând astfel calitatea sa procesuală pasivă.
Pe de altă parte, conform prevederilor art. 21 din Legea nr. 215/2001 - Legea administrației publice locale: Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
Prin urmare, Județul A. este persoana juridică titulară a drepturilor și obligațiilor decurgând din administrarea drumurilor județene, este subiect de drept fiscal, titulară de patrimoniu propriu, inclusiv conturi bancare sau de trezorerie, astfel că eventuala despăgubire ce se va stabili în cauză ar fi achitată de acest pârât.
Astfel și pârâtul Județul A. își justifică în acest fel calitatea sa procesuală pasivă.
În ce privește contractul de execuție a lucrărilor de întreținere încheiat cu chemata în garanție ., instanța constată că, într-adevăr, conform art. 40 al. 1 teza a doua din OG nr. 43/1997: În perioadele în care pe sectoarele de drum se desfășoară lucrări de întreținere, reparații, modernizare, reabilitare sau consolidare, această responsabilitate revine executantului lucrării.
Totuși, având în vedere că responsabilitatea pârâtelor derivă din calitatea lor de subiecte de drept public, instanța apreciază că prevederile legale suscitate pot fi avute în vedere doar în ce privește cererea de chemare în garanție formulată de pârâți, respectiv în relația dintre administratorul drumului și executantul lucrării, transferul responsabilității neputând fi opus terților.
În aceste condiții, instanța apreciază că ambii pârâți au calitate procesuală pasivă, din ambele perspective analizate.
Pe fondul cererii de chemare în judecată:
Pentru antrenarea răspunderii civile în sarcina administratorului drumului este necesară analizarea condițiilor prevăzute de lege, respectiv ale art. 1357 Cod civil: fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și culpa pârâtului.
În primul rând, instanța constată că nu era necesară, în raport de prevederile Ordinului nr. 12/2008 al CSA, constatarea evenimentului de către unele „autorități”, cum au reclamat pârâții, reclamanta – societate de asigurare, având competența de a constata și soluționa dosare de daună și a elibera documentele de introducere în reparații a vehiculelor în cazul asiguraților deținători de asigurări facultative Casco. De asemenea, conform art. 79 al. 2 lit. b și art. 80 al. 2 din OUG nr. 195/2002, în cazul în care în urma accidentului a rezultat numai avarierea propriului vehiculului, iar conducătorul auto deține o asigurare facultativă Casco, nu este necesară prezentarea la unitatea de poliție pe raza căreia s-a produs evenimentul pentru întocmirea documentelor de constatate.
Oricum, pentru verificarea condițiilor în care s-a produs accidentul în speță, instanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto, având ca obiective: identificarea pe baza fotografiilor existente (făcute de reprezentanții societății de asigurare) a locului producerii accidentului, stabilirea dinamicii producerii accidentului, stabilirea legăturii de cauzalitate între prejudiciu și existența gropii în carosabil și verificarea devizului de reparație/despăgubirea achitate de reclamantă.
Conform concluziilor expertizei, efectuată de către expertul tehnic ing. P. I., a rezultat că zona producerii accidentului este cea descrisă în acțiune – Drumul județean Zădăreni – A., borna km. 102, există legătură de cauzalitate între prejudiciu (avariile la autoturism) și faptul că acesta s-a produs în urma intrării autoturismului în groapa din carosabil (din care autoturismul a fost proiectat într-un buștean aflat pe acostamentul acoperit cu vegetație și apoi într-un copac), iar devizul de reparație a întocmit corect.
Prin răspunsul la obiecțiuni, expertul a mai arătat că accidentul rutier nu s-a produs ca urmare a faptului că autoturismul nu era echipat cu anvelope de iarnă și nici datorită vitezei de deplasare a autoturismului (viteza fiind stabilită în expertiză la 61,5 km/h la momentul sesizării stării de pericol și la 43 km/h la momentul impactului cu groapa din carosabil).
Pârâții au mai invocat faptul că exista la momentul respectiv pe drumul județean în cauză indicatorul rutier „drum cu denivelări”. Cu privire la această chestiune, instanța reține că un asemenea indicator de avertizare are rolul de obliga pe conducătorul auto să circule cu o viteză care să nu depășească limita legală, ceea ce nu a fost cazul în speță, indicatorul neputând exclude responsabilitatea administratorului pentru existența unei gropi de dimensiunile celei în care a intrat conducătorul auto.
Prin urmare, instanța constată că prejudiciul constând în avarierea autoturismului s-a produs ca urmare a trecerii peste groapa nesemnalizată aflată pe DJ 682, fără a se putea reține o culpă proprie a conducătorului auto, astfel că va fi antrenată răspunderea pentru starea necorespunzătoare a drumului.
Fapta ilicită constă în neîntreținerea drumului și nesemnalizarea corespunzătoare a obstacolului aflat pe partea carosabilă, prejudiciul constă în contravaloarea reparațiilor necesare reparării autovehiculului avariat, raportul de cauzalitate rezultă din faptul că avariile au fost produse în urma impactului cu groapa nesemnalizată din carosabil, iar culpa rezultă din neglijența pârâtului în neîntreținerea corespunzătoare a drumului sau cel puțin în nesemnalizarea corespunzătoare a obstacolului.
Față de cele de mai sus, instanța constată că sunt îndeplinite față de pârâți condițiile răspunderii civile delictuale, prevăzute de art. 1357 Cod civil, astfel că va obliga pârâtul Județul A. la repararea prejudiciului, în condițiile art. 1531 Cod civil, constând în plata către reclamant a sumei de 16.726,59 lei reprezentând despăgubiri.
În temeiul art. 1535 din același cod, va obliga același pârât și la plata dobânzii legale calculate asupra sumei datorate de la data de 14.09.2012 – data plății despăgubirii de către reclamantă asiguratului ei – și până la data de 25.07.2014, în sumă de 1.402,28 lei (conform calculului făcut de pârâți, potrivit art. 3 al. 4 din OG nr. 13/2011, suma solicitată de reclamantă – 1.470,78 lei fiind eronat calculată), precum și dobânda legală calculată în continuare până la data plății.
Cu această corecție cu privire la cuantumul dobânzii legale, instanța va admite în parte acțiunea principală formulată de reclamantă, iar în temeiul art. 453 al. 2 rap. la art. 451 Cod de procedură civilă, va obliga pârâtul Județul A. și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 3.015 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și onorariul expert.
Cu privire la cererea de chemare în garanție:
Instanța constată că între pârâtul Județul A., prin C. Județean A., și chemata în garanție . s-a încheiat contractul de lucrări nr. 222/15.12.2011, având ca obiect lucrări de întreținere drumuri asfaltate – lot I sector A., care a inclus și DJ 682 A. – Felnac, de la km 100 + 080 până la km 117 + 800 (ce include și locul producerii accidentului din speță, la km 102). Termenul de finalizare a lucrărilor a fost 31.12.2011, însă conform situației de lucrări nr. 2133/23.12.2011, întocmită de ., vizată de dirigintele de șantier din partea pârâtului Județul A., lucrările au fost (sau ar fi trebuit să fie) executate, chemata în garanție emițând factura nr. 19.021/23.12.2001, în valoare de 2.154.816,27 lei, achitată de pârâtul Județul A. cu OP nr. 2402 și 2403 din 29.12.2011.
Recepția lucrărilor executate s-a făcut ulterior, conform procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 2804/07.03.2013.
În primul rând, ținând cont de constatările anterioare făcute cu privire la calitatea procesuală pasivă a pârâților, respectiv la pârâtul care va fi obligat la plata despăgubirilor către reclamantă, instanța reține că doar pârâtul Județul A. are interesul de a promova cererea de chemare în garanție, astfel că cererea formulată de C. Județean A. urmează a fi respinsă.
Pe fondul cererii, instanța constată că societatea chemată în garanție nu a negat existența contractului de lucrări, invocând pe de o parte apărări vizând modul de producere a accidentului, cu referire la neadaptarea vitezei de către conducătorul auto, iar pe de altă parte apărări vizând raporturile contractuale dintre părțile contractului de execuție lucrări.
În ce privește eventuala culpă a conducătorului auto, instanța a concluzionat anterior, pe baza constatărilor expertului tehnic, că nu poate fi reținută o culpă proprie a șoferului autoturismului, acesta rulând cu o viteză sub limita legală.
În privința contractului, instanța observă că prin contractul încheiat chemata în garanție s-a obligat să execute lucrări de reparații în conformitate cu lista de cantități de lucrări, oferta tehnică și oferta financiară. În concret, pe porțiunea aferentă din DJ 682 Zădăreni - A., chemata în garanție și-a asumat obligația de a efectua lucrări de reparații prin plombări cu mixturi la cald pe o suprafață de 1.700 m2, lucrări de reparații prin stropiri succesive în suprafață de 5.000 m2 și lucrări de reparații prin tratare burdușiri pe toată lungimea drumului, astfel că este rezonabilă susținerea pârâtului că acest contract a vizat toate degradările care trebuiau reparate pe sectorul de drum județean respectiv și nu, cum a încercat să susțină pârâta, doar anumite lucrări de reparații izolate, individualizate și stabilite de beneficiar.
Faptul că la data accidentului -29.12.2011 - nu se executau efectiv lucrări de întreținere nu este de natură să exonereze de răspundere chemata în garanție în condițiile în care lucrările au fost executate (sau ar fi trebuit executate) până la data de 23.12.2011, conform situației de lucrări emisă de ., iar răspunderea pentru lucrări revenea – conform prevederilor contractului - acestei societăți până la întocmirea procesului verbal de recepție.
Prin urmare, în temeiul art. 40 al. 1 teza a doua din OG nr. 43/1997, respectiv art. 1270 cod civil privind forța obligatorie a contractului, coroborat cu prevederile art. 72-74 Cod de procedură civilă privind chemarea în garanție, instanța va admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Județul A. împotriva chematei în garanție . și va obliga chemata în garanție să plătească acestui pârât sumele la care a fost obligat pârâtul față de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta . Group SA, înregistrată la ORC sub nr. J40/_/2001, CUI_, cu sediul în București, .. 51, sector 1 și sediul ales în București, .. 3, ., . (la SCPA I. și O.) împotriva pârâților Județul A. și C. Județean A., cu sediul în A., .. 22, jud. A..
Obligă pârâtul Județul A. să plătească reclamantei suma de 16.726,59 lei reprezentând despăgubiri civile, suma de 1.402,28 lei reprezentând dobânda legală calculată de la data de 14.09.2012 și până la data de 25.07.2014, dobânda legală calculată în continuare până la data plății, precum și suma de 3.015 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Județul A. împotriva chematei în garanție ., înregistrată la ORC sub nr. J_, C. RO_, cu sediul în Timișoara, .. 125, jud. T..
Obligă chemata în garanție să plătească pârâtului sumele susmenționate.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul C. Județean împotriva chematei în garanție ..
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 07.07.2015.
Președinte pentru Grefier
H. B. A. Craițar în concediu de
odihnă semnează grefier șef
secția civilă
C. B.
Red/dact/HB/AC
6ex/4com/16.07.2015
Se .> Reclam. - . Group SA - București, .. 3, ., . - la SCPA I. și O.,
Pârâții - Județul A. și C. Județean A. - A., .. 22, jud. A.,
Chemata în garanție - . – Timișoara, .. 125, jud. T..
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 3572/2015. Judecătoria ARAD | Fond funciar. Sentința nr. 3856/2015. Judecătoria ARAD → |
|---|
