Contestaţie la executare. Sentința nr. 1072/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1072/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 27-02-2015 în dosarul nr. 1072/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.1072
Ședința publică din 27 februarie 2015
Președinte: D. L. C.
Grefier: M. T.
S-a luat în examinare contestația la executare formulată de contestatoarea Direcția de S. Publică a Județului A., în contradictoriu cu intimații N. D. G., S. A., G. D., H. M. L. în calitate de moștenitoare a lui J. V., S. I., C. G., C. C. și A. F..
La apelul nominal nu se prezintă părțile.
Acțiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, conform art. 30 din OUG nr. 80/2013.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, față de împrejurarea că dezbaterea cauzei în fond a fost consemnată în încheierea din data de 20 februarie 2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când a fost amânată pronunțarea pentru data de astăzi, instanța reține cauza spre pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
P. contestația la executare înregistrată la această instanță la data de 15.01.2015 sub nr. de dosar_, contestatoarea Direcția de S. Publică a Județului A., în contradictoriu cu intimații N. D. G., S. A., G. D., H. M. L. în calitate de moștenitoare a lui J. V., S. I., C. G., C. C. și A. F., a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea somației din 22.12.2014 emisă de executorul judecătoresc în dosarul execuțional nr.527/2013 al B. C. B., a încheierii din 19.12.2014 emisă de executorul judecătoresc în dosarul execuțional nr.527/2013 al B. C. B., a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare silita din 22.12.2014 și a executării silite obiect al dosarului executional nr. nr.527/2014 al B. C. B., cu cheltuieli de judecată.
În motivare, contestatoarea a arătat la data de 09.01 2015 i-au fost comunicate somația din 22.12.2014, încheierea de încuviințare a executării silite din 19.12.2014, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită din 22.12.2014 emise de executorul judecătoresc în dosarul execuțional nr.527/2014 al B. C. B. ca urmare a cererii de executare silită formulată de către intimații creditori, prin care aceștia au declanșat executarea silită a titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr. 1062/24 06.2009 pronunțată de Tribunalul A., irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1521/03.12 2009 pronunțata de Curtea de Apel Timișoara Secția C. Administrativ si Fiscal.
Contestatoarea invocă aspecte de nelegalitate în ceea ce privește actele de executare silită, motivat de existenta a 2 dosare execuționale pentru același titluri executorii, executorul judecătoresc făcând astfel o interpretare greșită a dispozițiilor art. 622 alin. 3 Cod procedură civilă.
Se mai arată că în cursul anului 2013 intimații-creditori au declanșat împotriva contestatoarei sub forma popririi, executarea silită în cadrul dosarului executional nr. 432/2013 al B. C. B., în temeiul acelorași titluri executorii reprezentate de sentința civilă nr. 1062/24.06.2009 pronunțată de Tribunalul A. irevocabilă prin decizia civila nr. 1521/03 12.2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara.
P. sentința civilă nr. 1948/01.07.2014 pronunțată de Tribunalul A. a fost admisă cererea formulată de către contestatoarea Direcția de S. Publică a Județului A. prin care instituția a solicitat instanței acordarea unui termen de grație până la rectificarea bugetului Ministerului Sănătății, necesară în vederea alocării sumelor necesare plații cuantumului de 15% din drepturile salariale stabilite în favoarea recurenților-creditori prin sentința civilă nr. 1062/24.06.2009 pronunțată de Tribunalul A. irevocabilă prin Decizia civilă nr.1521/03.12.2009 pronunțata de Curtea de Apel Timișoara și a fost suspendată continuarea executării silite obiect al dosarului execuțional nr. 432/2013 al B. C. B. până la soluționarea definitivă a cererii de grație.
Contestatoarea arată că în prezent, cauza care a format obiectul dosarului nr._ al Tribunalului A., se află pe rolul Curții de Apel Timișoara, având stabilit un termen de judecată la data de 13.02.2015, ca urmare a recursului promovat de către intimații din prezenta cauza.
Cu toate ca intimații și executorul judecătoresc au cunoscut situația existentă în dosarul execuțional nr.432/2013 al B. C. B., la data de 19.12.2014 a fost înregistrată o nouă cerere de executare silită, în baza acelorași titluri executorii, iar executorul judecătoresc a admis noua cerere de executare silită și prin încheierea din 19.12.2014 a dispus încuviințarea acesteia.
Executorul judecătoresc a interpretat greșit dispozițiile art.622 alin.3 din NCPC atunci când a susținut in dispozitivul încheierii de încuviințare a executării silite din 19.12.2014 că „ încuviințarea executării silite se extinde și asupra titlurilor executorii care se vor emite de către executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviințate și permite creditoarei să ceara executorului judecătoresc să recurgă, simultan sau succesiv la toate modalitățile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare."
Contestatoarea apreciază că în speța dedusă judecații, nu se discută de modalități simultane sau succesive de executare silită în baza titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr.1062/24.06.2009 pronunțată de Tribunalul A., irevocabilă prin decizia civilă nr.1521/03.12.2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, ci de existența concomitentă a 2 dosare execuționale, și anume, nr. 432/2013 și nr. 527/2014, deschise în baza acelorași titluri executori, aflate pe rolul aceluiași birou al executorului judecătoresc C. B..
Astfel încheierea de încuviințare a executării silite din data de 19.12 2014 este criticabilă și prin prisma ignorării de către executorul judecătoresc a obligațiilor care îi revin conform dispozițiilor art.627 alin. 1 si art.665 alin.5 pct.7 NCPC.
Se mai arată că în condițiile în care intimații-creditori au înregistrat în cursul anului 2013 dosarul execuțional nr.432/2013 care are ca și obiect executarea silită a dispozițiilor cuprinse în aceleași titluri executorii ca și cele care stau la baza cererii de executare silită, iar executorul judecătoresc cunoștea faptul ca s-a dispus prin sentința civilă nr. 1062/24.06.2009 pronunțată de Tribunalul A. suspendarea executării silite obiect al dosarului executional nr.432/2013, avea obligația să dispună respingerea cererii de încuviințare a executării silite în noul dosar execuțional nr. 527/2014.
Contestatoarea apreciază că această creanță nu este certă, lichidă și exigibilă, arătând că prin sentința civilă nr. 1062/24.06.2009 pronunțată de Tribunalul A. Direcția de S. Publică A. a fost obligată să le plătească intimatilor-creditorilor despăgubiri reprezentând drepturi salariale neacordate, respectiv suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare începând cu data de 01.12.2004 până la data de 31 12.2008, sporuri care se vor actualiza cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plații efective.
Titlul executoriu nu conține o sumă determinată, creanța deținută de către intimați nefiind lichidă.
Cu toate ca titlurile executorii nu conțin nici o sumă determinată sau determinabilă, atât în cuprinsul încheierii de încuviințare a executării silite cât și în somație, este menționată cu titlu de creanță, suma de 54.976,40 lei, sumă compusă din creanța în cuantum 44.674 lei și din cheltuielile de executare în cuantum de 10.302,40 lei.
În ceea ce privește onorariul executorului judecătoresc, partea contestatoare arată că în cuprinsul încheierii de încuviințare a executării silite este suma de 44.674 lei, condiții în care onorariul maxim perceput ar putea fi în cuantum 4467 lei + TVA, total fiind de 5515,02 lei. Însă, prin încheierea de încuviințare a executării silite, onorariul fixat este în cuantum de 5530,40 lei incluzând TVA.
Contestatoarea a solicitat să se dispună și suspendarea executării silite, arătând că Direcția de S. Publica a Județului A. este o instituție publică finanțată de la bugetul Ministerului Sănătății. În măsura în care executarea silită va continua prin emiterea de către executorul judecătoresc a adreselor de înființare a popririi, s-ar produce grave prejudicii contestatoarei care va fi împiedicată să își desfășoare activitatea, sa achite la termen salariile personalului din structura sa precum și creanțele lunare pe care le datorează, aferente specificului activității sale.
În drept, a invocat dispozițiile art. 628,662,669,705,712,718,722 Cod procedură civilă, iar în probațiune s-au depus înscrisuri.
P. întâmpinare, intimații au solicitat respingerea contestației la executare și a cererii de suspendare a executării silite, cu cheltuieli de judecată.
Pe cale de excepție au invocat autoritatea de lucru judecat, arătând că prin decizia civilă nr.748/A/09.09.2014 pronunțată de Tribunalul A. s-a respins contestația la executare a debitoarei Direcția de S. Publica a Județului A. privind executarea silită a creanțelor scadente conform OUG nr.71/2009, în baza titlului executoriu constituit din sentința civilă nr. 1062/2009 a Tribunalului A..
În motivarea deciziei, instanța a reținut obligația debitoarei de a plăti drepturile salariale la care a fost obligată prin sentința civilă nr. 1062/2009 pronunțată de Tribunalul A., conform procedurii și la termenele precizate de OUG nr.71/2009, că aceasta are la îndemână și a calculat aceste drepturi salariale însă a refuzat să le plătească de bună voie, conform scadenței și că intimații au dreptul la executarea silită a creanței cu termenul de plată depășit.
Tot pe cale de excepție s-a invocat și tardivitatea formulării contestației la executare, cu motivarea că încheierea din 19.12.2014 a B. B. C. în dosar execuțional 527/2013 a fost comunicată contestatoarei la 09.01.2015 și încheierea din 22.12.2014 a B. B. C., privind stabilirea cheltuielilor de executare la 09.01.2015, iar contestația a fost introdusă pe rolul instanței la data de 15.01.2015, fiind depășit termenul legal de 5zile prevăzut de dispozițiile art. 714 alin. 2 Cod procedură civilă.
Intimații consideră că partea contestatoare a dat dovadă de rea – credință, întrucât aceasta cunoștea că avea obligația legală, conform OUG nr.71/2009 să plătească procentul de 25% din valoarea titlului în anul 2014, iar în motivarea deciziei civile nr.748/A/09.09.2014 instanța a reținut expres în sarcina acesteia obligația de plată.
Cu toate acestea partea contestatoare, în continuare, nu a respectat hotărârea judecătoreasca definitivă și nu și-a îndeplinit obligațiile legale concrete ce i-au revenit privind accesarea fondurilor și plata creanței, motiv pentru care intimații au urmat procedura executării silite.
Mai mult, contestatoarea cu rea-credință invocă sentința civila nr. 1948/2014 a Tribunalului A., deoarece cunoaște că aceasta nu se referă la cuantumul de 25% din creanța scadentă în anul 2014, ci la cuantumul de 5% +10% scadent în anul 2012 și 2013, conform OUG nr.71/2009.
Intimații apreciază că partea contestatoare are și un comportament abuziv,
arătând că, deși avea obligația legală să depună toate diligențele necesare în vederea asigurării fondurilor necesare și efectuarea plăților la termenele stabilite prin OUG nr.71/2009, aceasta nu și-a îndeplinit obligațiile legale, nu a accesat fondurile ce i-au fost puse la dispoziție prin Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.356/2013 și a refuzat în mod nejustificat punerea în executare a unei hotărâri judecătorești definitive.
Mai mult, urmare a modificării OG nr.9/2014, bugetul contestatoarei a fost rectificat pozitiv dar, abuzând, aceasta nu si-a îndeplinit obligația de plată.
Pe fondul cauzei intimații au solicitat să se constate că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 712 NCPC, iar contestația la executare nu este formulată conform disp.art. 711 Cod procedură civilă.
Contestatoarea nu și-a îndeplinit de buna-voie obligația de plată în cursul anului 2014, deși prin Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.356/2013 avea la îndemâna fondurile bănești necesare și cunoștea că prin Decizia civilă nr.748/A/2014 Tribunalul A. a fost respinsă definitiv contestația la executare formulată privind tranșe de plată stabilite în sarcina sa prin sentința civila nr. 1062/2009 conform OUG nr.71/2009, fapt ce justifică măsura executării silite.
Referitor la existența a două dosare execuționale formate în baza acelorași titluri executorii, intimații arată că aceasta este o afirmație greșită. Dosarul execuțional nr. 432/2013 al B. B. C. are ca obiect cuantumul de 5% +10% aferent anilor 2012 și 2013, față de care contestația la executare a fost respinsă definitiv conform deciziei civile nr.748/A/2014 a Tribunalului A., iar sentința civilă nr. 1948/2014 a Tribunalului A. se referă strict numai la procentul de 15%(5%+10%), și nu o exonerează pe contestatoare de îndeplinirea la scadență a celorlalte obligații scadente în 2014 și în continuare, conform OUG nr. 71/2009.
Contestatoarea-debitoare este răspunzătoare pentru plata fiecărei tranșe din creanța conform OUG nr. 71/2009.
Cu privire la cererea de suspendare a executării silite, intimații au solicitat respingerea acesteia ca nefiind întemeiată, deoarece nu îndeplinește exigențele dispozițiilor art. 718 Cod procedură civilă pentru admisibilitate.
În drept, au invocat dispozițiile art. 14, art.15, art.1516 Cod civil, art.12, art.622, art.628, art.662, art.669, art.711, art.712, art.714, art.718 Cod procedură civilă, OUG nr.71/2009, OMS nr.883/2011, Legea bugetului de Stat pe anul 2014 nr.356/2013, OG nr.9/2014 modificat prin OG nr.74/2014.
La termenul de judecată din data de 06 februarie 2015, instanța a respins excepția tardivității contestației la executare și a admis cererea de suspendare a executării silite, pentru motivele ce se regăsesc în acea încheiere.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În dosar execuțional nr. 527/2014 al Biroului E. Judecătoresc B. C. s-a început executarea silită împotriva contestatoarei pentru debitul în sumă de 44.674 lei, reprezentând drepturi salariale în cuantum de 25% din valoarea totală a titlului aferentă anului 2014, conform OUG nr. 71/2009, în baza titlului executoriu constând în sentința civilă nr. 1062/24.06.2009 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 1521/03.12.2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, prin care a fost admisă în parte acțiunea formulată de intimați, contestatoarea fiind obligată la plata drepturilor salariale neacordate, respectiv suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare pentru perioada 1 decembrie 2004 - 31 decembrie 2008.
Executarea silită a fost încuviințată prin încheierea din data de 19.12.2014 a B. B. C., pronunțată în cadrul dosarului execuțional nr. 527/2014.
La data de 22.12.2014, în cadrul aceluiași dosar execuțional, executorul judecătoresc a emis somația de executare comunicată contestatoarei la data de 29.12.2014, prin care a debitoarea a fost somată să plătească suma de 54.976,40 lei reprezentând creanță și cheltuieli de executare silită.
Potrivit dispozițiilor OUG nr. 71/2009, aprobată prin Legea nr. 230/2011, s-a stabilit un mod de eșalonare a acestor plăți cuvenite ca drepturi salariale:
a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
În conformitate cu dispozițiile OG nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, contestatoarea avea obligația de a achita de bună-voie sumele cuvenite creditorilor intimați, ca urmare a unei cereri formulate de aceștia. În caz contrar, aceștia din urmă aveau dreptul de a porni executarea silită împotriva contestatoarei, conform prev. art. 3 din O.G. nr. 22/2002.
Intimații au formulat o cerere adresată contestatoarei înregistrată la aceasta sub nr. 2290 din data de 10.06.2014 prin care i-au solicitat să determine și să plătească drepturile salariale stabilite prin titlul executoriu, în cuantum de 25% din valoarea titlului executoriu, aferent anului 2014, dar aceasta nu a dat curs cererii nici până în prezent.
Este neîntemeiată susținerea contestatoarei potrivit căreia fiind suspendată continuarea executării silite începută în dosar execuțional nr. 432/2013 al B. B. C., în baza acelorași titluri executorii, intimații au înregistrat un nou dosar execuțional având același obiect. Potrivit înscrisurilor depuse la dosar de către părți, dosarul execuțional nr. 432 al B. B. C. are ca obiect obligarea contestatoarei la plata drepturilor salariale în cuantum de 5% și 10% aferent anilor 2012 și 2013, executare față de care contestația la executare a fost respinsă definitiv, conform deciziei civile nr. 748/A/2014 a Tribunalului A., iar sentința civilă nr. 1948/2014 a Tribunalului A. cu privire la suspendarea continuării executării se referă la procentul de 15%, pe când dosarul execuțional nr. 527/2014 al B. B. C., care formează obiectul prezentei contestații la executare, se referă la drepturi salariale în cuantum de 25% aferent anului 2014, potrivit eșalonărilor legale sus indicate.
În ceea ce privește susținerea contestatoarei privind lipsa unei creanțe certe, lichide, exigibile, instanța reține că, potrivit art. 711 alin. 1 Cod proc. civ. se poate face contestație la executare împotriva executării silite propriu-zise, alin. 2 al aceluiași articol reglementând contestația la titlu în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.
Contestația la executare propriu-zisă duce la modificarea sau anularea actelor de executare ori a executării silite efectuate cu nerespectarea prevederilor legale.
Contestația la titlu formulată atunci când sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu are ca scop nu de a anula actele de executare, ci de a stabili limitele în care trebuie să se desfășoare executarea silită.
În speță, deși hotărârile judecătorești ce constituie titlul executoriu nu prevăd expres cuantumul sumei ce trebuie plătită intimaților, aceasta nu constituie un motiv de anulare a executării silite însăși, contestatoarea având la îndemână procedura sus indicată a contestației la titlu, care potrivit prev. art. 713 alin. 3 Cod proc. civ., este de competența instanței care a pronunțat titlul executoriu, respectiv Tribunalul A..
Ori, în speță, deși instanța a pus în discuție părților acest aspect, nici una dintre părți nu a înțeles să indice propriul mod de calcul al sumelor ce s-ar cuveni intimaților, fiecare dintre părți considerând că aceasta este obligația celeilalte părți, fără a propune administrarea unor probe în acest sens.
Contestatoarea cunoaște modul de calcul al drepturilor salariale cuvenite intimaților, deoarece prin adresa nr._ din 04.12.2014 a Ministerului Sănătății – Direcția Generală Buget și contabilitate se solicită contestatoarei să completeze Anexele 1, 2 și 3 și să le transmită până la data de 09.12.2014, cu privire la sumele necesare privind plata drepturilor salariale aferente hotărârilor judecătorești care au devenit executorii, potrivit OUG nr. 71/2009, OUG nr. 92/2012. Mai mult, prin adresa nr. 2380 din 27.06.2011 a contestatoarei - notă internă, se calculează sumele pentru alte sentințe civile, respectiv nr. 602 din 07.04.2009 și nr. 476 din 11.03.2009, hotărâri judecătorești care, deasemnea, nu conțin determinarea cuantumului creanței.
Astfel, pentru motivele indicate mai sus, instanța apreciază exigibilă creanța intimaților, astfel că aceștia au fost îndreptățiți a declanșa executarea silită împotriva contestatoarei pentru 25% din valoarea întregii creanțe, cuantum aferent anului 2014. În ce privește valoarea acestei creanțe, aceasta reprezintă suma actualizată cu indicele de inflație. Atât timp cât contestatoarea doar a invocat faptul că titlul executoriu nu cuprinde o creanță lichidă, fără a indica și o modalitate de calcul a creanței intimaților și fără a solicita efectuarea unei expertize pentru determinarea acesteia, instanța apreciază corect modul de calcul al intimaților.
Pentru toate aceste motive de fapt și de drept, în temeiul prev. art. 719 Cod proc. civ., instanța va respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată.
În temeiul prev. art. 453 alin. 1 Cod proc. civ., instanța nu va acorda intimaților cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocațial, având în vedere că nu s-a făcut dovada plății acestuia, la dosar fiind depusă doar factura nr. 30 din 04.02.2015, emisă de Cabinet de Avocat L. V., nu și chitanța care dovedește plata acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea DIRECȚIA DE S. PUBLICĂ A JUDEȚULUI A., având C._, cu sediul procesual ales în A., .. 1-3, județul A., Cabinet Avocat C. C., în contradictoriu cu intimații N. D. G., S. A., G. D., H. M. L., S. I., C. G., C. C. și A. F., toți cu domiciliul procesual ales în A., .. 75, ., la Cabinet Avocat L. V., cu privire la executarea silită pornită în dosar execuțional nr. 527/2014 al B. B. C..
Fără cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședința publică de astăzi, 27 februarie 2015.
Președinte Grefier
D. L. C. M. T.
Red./dact DLC/MT/31.03.2015/4 ex./2 ex. se comunică cu:
- contestatoarea Direcția De S. Publică A Județului A. - A., .. 1-3, județul A., Cabinet Avocat C. C.
- intimații N. D. G., S. A., G. D., H. M. L., S. I., C. G., C. C., A. F. - A., .. 75, .
1 ex. se comunică cu B. B. C., după rămânerea definitivă
| ← Fond funciar. Sentința nr. 3856/2015. Judecătoria ARAD | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
|---|
