Fond funciar. Sentința nr. 3856/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3856/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 06-07-2015 în dosarul nr. 3856/2015
ROMANIA
JUDECATORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3856
Ședința publică din 06 iulie 2015
Președinte: F. V. B.
Grefier: C. B.
S-a luat în examinare plângerea formulată de petenta C. V. în contradictoriu cu intimații B. V., B. A. A. Z., C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Livada și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A., având ca obiect fond funciar, în vederea pronunțării.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este timbrată cu suma de 1453 lei taxă judiciară de timbru, în temeiul art. 5 din OUG nr. 80/2013.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 23.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitate părților să formuleze concluzii scrise și ulterior, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea pentru data de 30.06.2015, respectiv 06.07.2015.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
INSTANȚA
Constată că, prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr._ /02.02.2015, petenta C. V. în contradictoriu cu intimații B. V., B. A. A. Z., C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Livada și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța:
-să constate că masa succesorală rămasă după defunctul B. L.-tatăl petentei, se compune din terenul extravilan însris în titlul de proprietate nr._/15.10.2007, constând în pășune în suprafață totală de 16.000 mp aflată pe raza loc. Livada;
-să se constate că vocație succesorală au reclamanta și pârâta de ordinul I în calitate de fiică și soție supraviețuitoare, în cotele de ¾ părți pentru reclamantă și ¼ părți pentru pârâta I, în considerarea prevederilor art. 972 Cod civil;
-să se dispună modificarea titlului de proprietate nr._/15.10.2007 emis în aplicarea Legii nr. 18/1991 de către intimata III C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A., în sensul radierii numelui pârâtului de ordinul II B. A. A. Z. (autor B. L.) având în vedere faptul că acesta nu are dreptul la reconstituirea proprietății în nume propriu sau în calitate de moștenitor după B. L. și înscrierea reclamantei și a pârâtei I în locul acestuia;
-obligarea OCPI A. la efectuarea cuvenitelor mențiuni în evidența proprie a titlurilor de proprietate emise și, totodată, să se dispună întabularea titlului modificat astfel cum a solicitat mai sus, după întocmirea documentației cadastrale;
-să se constate dacă este cazul nulitatea absolută a eventualelor acte juridice subsecvente emiterii titlului de proprietate nr._/15.10.2007;
-cu cheltuieli de judecată în caz de opoziție.
În motivare, petenta a arătat că, în urma actului de înfiere cu efecte depline Decizia nr. 29/20.03.1979 emisă de Consiliul Popular al comunei Semlac, este fiica numiților B. L. și B. V. (fostă G., pârâta I), fiind în consecință moștenitoare legală în calitate de descendent, în considerarea art. 975 Cod civil.
În această calitate, petenta a arătat că moștenește alături de mama sa, soție supraviețuitoare, cota de ¾ părți din moștenirea rămasă în urma numitului B. L., tatăl său, predecedat în anul 1986.
Masa succesorală se compune din terenul extravilan pășune în suprafață de 1600 mp evidențiat în titlul de proprietate nr._/2007, emis de pârâta III, suprafață de teren cu care tatăl petentei a intrat în CAP în anul 1947.
Petenta a precizat faptul că tatăl acesteia a avut un frate pe nume B. A., decedat în anul 1976 și tatăl pârâtului II, cel pe numele căruia a fost emis titlul. Ambii frați, respectiv tatăl petentei și unchiul acesteia-B. A., au fost singurii copii ai bunicului petentei B. L., decedat în anul 1939.
Astfel, profitând de această confuzie de nume, pârâtul B. A. A. Z. a solicitat și obținut eliberarea titlului de proprietate pe numele de B. L., arătând faptul că este singurul moștenitor în calitate de nepot.
Petenta a arătat că susținerea acestuia este nereală, întrucât intimatul II nu este singurul nepot al decedatului B. L. și acest titlu a fost emis greșit pe numele lui B. L. senior, acesta fiind decedat în anul 1939 și ca urmare neputând intra în CAP cu acest teren, cel care a intrat în CAP fiind B. L. junior în anul 1947, tatăl petentei, astfel că pârâtul II nu are niciun drept de moștenire după acesta.
În consecință, petenta apreciază că titlul de proprietate nr._/15.10.2007 emis în baza hotărârii Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A. este lovit de nulitate absolută parțială, acesta fiind eliberat contrar prevederilor imperative ale art. 3 din Legea nr. 169/1997, deoarece reconstituirea s-a efectuat în favoarea unei persoane care nu este îndreptățită.
Petenta a depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după tatăl său, soluționarea acesteia fiind tărăgănată mai mulți ani, iar ulterior a aflat de faptul că s-a reconstituit dreptul de proprietate al tatălui său pe numele vărului acesteia.
După admiterea primelor trei capete de cerere, petenta a solicitat instanței să dispună întabularea titlului de proprietate în cartea funciară după efectuarea documentației cadastrale aferente.
Potrivit art. 5 lit. c din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin HG nr. 890/04.08.2005, C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor are atributul de a stabili amplasamentul și întinderea suprafeței de teren și de a efectua punerea în posesie a persoanelor îndreptățite să primească terenul.
Petenta a mai arătat că, ulterior Hotărârii emise de CEDO în cauza G. împotriva României din 16.09.2003, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 1127/30.11.204 și a modificărilor aduse Legii nr. 18/1991 în raport de această hotărâre a Curții, instanțele judecătorești au abilitatea de a controla jurisdicțional legalitatea măsurilor adoptate de Comisiile locale în cadrul activității de punere în posesie, solicitând astfel admiterea acțiunii și să fie obligate pârâtele să modifice numele persoanelor îndreptățite din titlul atacat.
În drept, petenta a invocat art. 970-975 Cod civil, art. III din Legea nr. 169/1997 cu modificările și completările ulterioare, art. 52 din Legea nr. 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar în probațiune a administrat înscrisuri în copie, respectiv arborele genealogic, acte de stare civilă, decizia nr. 29/20.03.1979 a Consiliului Popular al comunei Semlac, adresa nr. 1956/13.05.2014 a Primăriei Livada, titlu de proprietate nr._/15.10.2007, certificat de moștenitor nr. 161/23.01.1997.
Intimata B. V. a formulat întâmpinare, prin care a arătat că este de acord în totalitate cu admiterea cererii și în consecință achiesează la toate capetele de cerere, arătând că titlul de proprietate nr._/2007 a fost emis pe numele soțului său și nu a tatălui, purtând același nume B. L., astfel că, B. A. sau urmașii săi nu au niciun drept asupra terenului în litigiu.
Astfel, intimata a solicitat admiterea acțiunii și având în vedere poziția sa față de acțiune, să fie scutită de eventualele cheltuieli de judecată.
Intimatul B. A. A. Z. a formulat întâmpinare, prin care a arătat că nu se opune la admiterea acțiunii, precizând că în anul 2002 intimata B. V. i-a comunicat faptul că nu a formulat cerere pentru restituirea în natură a terenului defunctului B. L., unchiul intimatului și dacă acesta dorește să formuleze cerere intimata i-a spus că îi dă toate actele necesare.
Intimatul a mai arătat că defunctul B. L. are și un fiu natural, B. Z., născută în anul 1961, astfel că vocația succesorală după defunctul B. L. au reclamanta în calitate de fiică, B. Z. în calitate de fiu și soția supraviețuitoare B. V..
Intimatul apreciază că din certificatul de moștenitor depus la dosar rezultă că numitul B. Z. în mod tendențios a fost omis de la moștenirea ce s-a dezbătut la data de 25.01.1987.
Intimata C. județeană A. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei de interes și pe cale de consecință respingerea acțiunii ca fiind lipsită de interes.
În susținerea excepției, intimata a arătat că interesul reclamantei de a solicita anularea titlului de proprietate emis pârâtului de ordin II este legitim numai dacă și aceasta are la rândul său reconstituit dreptul de proprietate asupra aceluiași teren, neputându-se emite titlul de proprietate în favoarea sa atâta timp cât nu are niciun drept asupra terenului.
În acest sens sunt unanime în a considera atât literatura de specialitate, cât și practica judiciară.
Cum în cauză nu s-a probat împrejurarea că reclamanta, respectiv pârâta B. V. ar fi formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după autor B. L. pentru suprafața de 1,60 ha, cerere admisă și validată cu consecința recunoașterii dreptului de proprietate, rezultă că reclamanta nu justifică interesul legitim în demersul său judiciar, intimata apreciind astfel că excepția procesuală invocată este întemeiată.
În drept, intimata și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 248, art. 40 Cod procedură civilă, art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997, iar în probațiune a depus înscrisuri în copie, respectiv adresele nr. 1593/11.03.2015, nr. 1126/16.03.2015, cerere, declarație, adeverința nr. 231/17.02.1998, acte de stare civilă.
Intimata C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Livada a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că reconstituirea dreptului de proprietate a fost făcută cu respectarea cerințelor legale.
Astfel, pârâtul B. A. A. Z. a solicitat, prin cererea înregistrată la Primăria comunei Livada sub nr. 110/27.03.1998 reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de nepot al defunctului B. L. – fratele tatălui său, iar în dovedirea cererii a anexat acte de stare civilă și adeverință eliberată de Primăria comunei Livada, care atestă faptul că B. L., ns. la 19.07.1939 figurează cu teren în registrul membrilor CAP.
Astfel, reconstituirea dreptului de proprietate a fost făcută cu respectarea prevederilor Legii nr. 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulteriore.
Intimata a mai arătat că reclamanta nu a făcut dovada că a depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după defunctul ei tată. În baza actelor care atestă vocația succesorală a reclamantei, nu se reconstituie automat dreptul de proprietate al persoanei îndreptățite, fiind necesară depunerea unei cereri în acest sens.
Titlul de proprietate a fost eliberat pe numele pârâtului de ordin 2, în calitate de nepot de frate, deoarece numai acesta a depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, iar dacă și reclamanta ar fi depus cerere de reconstituire în termenul legal, titlul de proprietate ar fi fost eliberat pe numele tuturor moștenitorilor, așa cum prevede art. 13 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 republicată.
În drept, intimata și-a întemeiat întâmpinarea pe art. 205 și urm. Cod procedură civilă, prevederile Legii nr. 18/1991, iar în probațiune a depus copia dosarului administrativ depus pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
Intimatul B. A. A. Z. a depus răspuns la întâmpinarea formulată de C. locală Livada, prin care a reiterat aceleași apărări din întâmpinarea formulată, arătând că lasă soluționarea cauzei la aprecierea instanței, fără însă a fi obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Petenta a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea excepției lipsei interesului, arătând că, din virtutea faptului că are calitate procesuală activă, rezultă fără putință de tăgadă faptul că are și interes în cauză, interes care îndeplinește toate cerințele impuse de doctrina de specialitate și anume, este legitim, este născut și actual și este personal și direct.
Astfel, petenta apreciază că cererea sa este justificată prin interesul patrimonial pe care îl are de a se dezbate masa succesorală rămasă, în prezența tuturor succesorilor, în considerarea prev. art. 797 vechiul Cod civil, precum și art. 88 din Legea nr. 36/1995.
De asemenea, petenta a mai arătat că potrivit art. 13 alin. 1-2 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 18/1991 aprobat prin HG nr. 890/2005, stabilirea dreptului de proprietate pentru foștii cooperatori decedați se face pe numele persoanelor îndreptățite, respectiv moștenitorii acestora, iar în situația în care sunt mai mulți moștenitori, stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moștenitorilor. Astfel, cererea făcută de către un singur moștenitor profită tuturor celorlalți, fiind, prin urmare, atribuția intimatelor III și IV de a soluționa în mod corect cererea depusă pentru reconstituirea dreptului de proprietate către toți moștenitorii.
S-a mai arătat de către petentă că, potrivit art. 13 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, sub imperiul căreia a fost reconstituit în natură dreptul de proprietate al tatălui său, moștenitorii sunt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor.
Cu privire la moștenitorul B. Z., petenta a arătat că acesta a fost decăzut din drepturile de moștenitor prin neacceptare expresă sau tacită în termenul legal.
În completarea probațiunii s-a depus la dosar adresa nr. 2480/10.06.2015 emisă de C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Livada.
Prin încheierea din data de 23.06.2015, instanța a unit cu fondul excepția lipsei de interes invocată de intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor A. întrucât atât interesul în formularea acțiunii cât și temeinicia pretențiilor petentei depinde de stabilirea împrejurării dacă aceasta și pârâta de ordinul 1 au calitatea de persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate.
Din probele administrate în cauză, instanța reține în fapt, următoarele:
Pârâtul B. A. A. Z. a solicitat, prin cererea înregistrată la Primăria comunei Livada sub nr. 110/27.03.1998 reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de nepot al defunctului B. L. – fratele tatălui său, iar în dovedirea cererii a anexat acte de stare civilă și adeverință eliberată de Primăria comunei Livada, care atestă faptul că B. L., ns. la 19.07.1939 figurează cu teren în registrul membrilor CAP.
În baza cererii formulate a fost emis titlul de proprietate nr._/2007 prin care i-a fost reconstituit pârâtului dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 16.000 mp pe raza localității Livada.
Este adevărat că terenul respectiv a aparținut tatălui petentei, defunctul soț al intimatei B. V., însă acest teren a ieșit din patrimoniul său intrând în proprietatea Statului Român, fiind preluat de CAP Livada, astfel că la momentul decesului numitului B. L., în anul 1986, acest teren nu făcea parte din patrimoniul său, neintrând în masa succesorală ce urma a fi împărțită, conform dreptului comun, între soția supraviețuitoare și fiica defunctului.
Soarta juridică a acestui teren, preluat abuziv de Statul Român, urmează regulile speciale în materie de moștenire instituite de Legea 18/1991.
Potrivit art. 8 alin. 3 și art. 11 alin. 3 și 4 din Legea 18/1991 reconstituirea dreptului de proprietate, atât în favoarea foștilor proprietari care au adus terenuri în cooperativele agricole de producție, cât și în favoarea moștenitorilor acestora se face doar la cerere. Așadar formularea unei cereri reprezintă o condiție sine qua non în vederea reconstituirii dreptului de proprietate. Acest lucru este prevăzut în mod explicit la art. 11 alin. 1 din HG 890/2005 unde se precizează că reconstituirea se face „numai la cerere”. Necesitatea formulării cererii în formă scrisă rezultă din economia tuturor textelor legale care vorbesc despre conținutul cererii și semnarea acesteia.
Așadar, chiar dacă petenta și intimata aveau calitate de moștenitoare legale ale defunctului B. L., care, conform art. 669 și art. 672 din Codul civil (1864) raportat la art. 1 lit. a) din Legea 319/1944, făcând parte din clasa I de moștenitori, l-ar fi înlăturat de la moștenire pe pârâtul B. A. A. Z., ce, în calitate de colateral privilegiat, face parte doar din clasa a II-a de moștenitori, în lipsa cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, au rămas străine de moștenirea rămasă de pe urma defunctului B. L. în privința terenului cooperativizat de la acesta.
În ceea ce îl privește pe intimatul B. A. A. Z., conform art. 13 alin. 2 din Legea 18/1991, prin cererea de reconstituire formulată a fost repus în termenul de acceptare a succesiunii rămase de pe urma defunctului B. L., în privința terenului cooperativizat.
Interpretarea dată de petentă prevederilor art. 13 alin. 3 din Legea 18/1991 și art. 13 alin. 1 și 2 din HG 890/2005, în sensul că, în situația existenței mai multor moștenitori, titlul de proprietate trebuia eliberat pe numele tuturor moștenitorilor, este eronată.
Într-adevăr există această obligație de eliberare a titlului de proprietate pe numele tuturor moștenitorilor, însă, din interpretarea coroborată a prevederilor art. 13 alin. 3 cu art. 8 alin. 3 și art. 11 alin. 3 și 4 din Legea 18/1991 și art. 13 alin. 1 și 2 raportat la art. 11 alin. 1 din HG 890/2005, rezultă că este vorba doar despre moștenitorii care au făcut cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.
Pentru aceste considerente și în baza prevederilor legale amintite mai sus instanța va respinge plângerea formulată.
Văzând că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petenta C. V., CNP_, cu domiciliul în Hunedoara, ., ., județul Hunedoara și domiciliul procesual ales în A., .. 19, ., împotriva intimaților B. V., cu domiciliul în Semlac, nr. 1254, județul A., B. A. A. Z., cu domiciliul în Livada, nr. 263, județul A., C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Livada, cu sediul în Livada, nr. 355, județul A. și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor A., cu sediul în A., ., județul A..
Fără cheltuieli de judecată.
Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se poate depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședința publică azi 06.07.2015.
Președinte, Grefier,
F. V. B. C. B.
FVB/CB/ 09.07.2015/7 ex. din care 4 ex. se .> - C. V.-A., .. 19, .
- B. V.-Semlac, nr. 1254, județul A.
- B. A. A. Z.-Livada, nr. 263, județul A.
- C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Livada-Livada, nr. 355, județul A.
- C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor A. – prin e-mail
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3882/2015. Judecătoria ARAD | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1072/2015. Judecătoria... → |
|---|
