Pretenţii. Sentința nr. 4426/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4426/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 16-09-2015 în dosarul nr. 4426/2015
ROMANIA
JUDECATORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4426
Ședința publică din 16 septembrie 2015
Președinte: R. A.
Grefier: L. M.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta D. I. împotriva pârâtei Administrația Județeană a Finanțelor Publice A., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța unește cu fondul excepția autorității lucrului judecat, invocată de pârâtă, și, constatând că nu au mai fost formulate alte cereri și că nu mai sunt alte probe de administrat, apreciază cauza în stare de judecată și, pe baza actelor de la dosar, trece la soluționarea ei.
I N S T A N T A,
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță la data de 09.07.2014, reclamanta D. I. în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 1.240 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial. A solicitat cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că, în data de 14.03.2014, a formulat și înregistrat pe rolul Tribunalului A. o acțiune în contencios fiscal prin intermediul căreia a solicitat obligarea Administrației Județene a Finanțelor Publice A. la restituirea sumei de 7.872 lei prelevată în mod nelegal de organul fiscal, cu titlu de taxă de poluare pentru autovehicule, conform chitanței . nr._ din data de 7.07.2009. Această taxă a fost achitată ca o condiție prealabilă pentru înmatricularea în România a autovehiculului marca Opel, fabricat în anul 1997, având numărul de identificare W0L000036V1944835, înmatriculat anterior în Germania la data de 25.06.1997. În cooncordanță cu practica unitară la nivel național dar și cu jurisprudența CJUE în afacerile I. T. (C-402/09, hotărârea din 7 aprilie 2011) și I. N. (C-263/10, hotărârea din 7 iulie 2011), a solicitat restituirea taxei de poluare, apreciind că aceasta contravine dreptului european sens în care a invocat expres incidența în cauză a raționamentului utilizat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în afacerile menționate anterior.
Tribunalul A. a admis acțiunea, obligând pârâta la restituirea taxei de poluare, cu dobânzi și cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru. Având în vedere această soluție dar și prevederile art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă și a art. 1349 alin. 1 și 2 Cod civil, a considerat că este pe deplin îndreptățită să solicite obligarea Administrației Județene a Finanțelor Publice A. și la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de avocat.
A invocat dispozițiile art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă și a arătat că Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. este partea care a căzut în pretenții, fiind obligată prin Sentința nr. 1394/6.05.2014, pronunțată de Tribunalul A., Secția de C. Administrativ și Fiscal la restituirea taxei de poluare prelevate în mod nelegal, cu dobânzi și cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
A arătat că dosarul nr._ a avut fixat primul termen de judecată la data de 6.05.2014.
La data de 22.04.2014, a intenționat să depună la dosarul cauzei prin registratură, o adresă de înaintare căreia îi erau atașate dovezile achitării onorariului avocațial în cuantum de 1.240 lei, factura nr. CNA00088 din 21.04.2014 și chitanța . nr. 49 din 21.04.2014. Prin intermediul acestei adrese a solicitat instanței de judecată să oblige organul fiscal și la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 300 lei.
Au fost prezentate spre înregistrare atât adresa de înaintare însoțită de documentele justificative, cât și adresa simplă care trebuia să le revină. Din eroare, funcționarul de la registratură le-a înmânat exemplarul care trebuia să parvină instanței de judecată, iar exemplarul care trebuia să le revină, a fost reținut la dosar.
Cu ocazia pronunțării hotărârii, Tribunalul A. a dispus restituirea taxei de poluare și obligarea organului fiscal la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 300 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
La data de 31.05.2014, în temeiul art. 444 alin. 1 Cod procedură civilă a formulat o cerere de completare a hotărârii, solicitând obligarea Administrației Județeane a Finanțelor Publice A. la plata integrală a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.540 lei, sumă compusă din: 1.240 RON onorariu avocațial și 300 lei taxă judiciară de timbru, depunând și înscrisuri justificative, însă cererea a fost respinsă.
În probațiune a depus înscrisuri.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii.
A invocat autoritatea de lucru judecat cu privire la cheltuielile de judecată în cuantum de 1.240 lei, chestiune de fapt soluționată definitiv și irevocabil de instanțele judecătorești competente prin sentința civilă nr. 1394/06.05.2014 pronunțată în primă instanță de Tribunalul A. în dosar nr._ și sentința civilă nr. 1722/03.06.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ .
A mai arătat că nu există vreo culpă procesuală a DGRFP Timișoara - AJFP A., care să justifice acordarea cheltuielilor de judecată în cuantumul solicitat.
În drept a invocat dispozițiile art. 205, 208 Cod procedură civilă.
La dosarul cauzei reclamanta a depus răspuns la întâmpinare.
Cauza a fost suspendată la data de 08 octombrie 2013 în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, fiind repusă pe rol la data de 16.09.2015.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că, prin sentința civilă nr. 1394/06.05.2014 a Tribunalului A., a fost admisă acțiunea reclamantei împotriva pârâtei iar aceasta din urmă a fost obligată la restituirea unei taxe pentru poluare în valoare de 7872 lei. Prin aceeași hotărâre, instanța a obligat pârâta și la plata unor cheltuieli de judecată în sumă de 300 lei.
Ulterior, reclamanta a introdus o cerere de completare a sentinței anterior menționate, în sensul că, pe lângă suma de 300 lei ce i-a fost deja acordată cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru, pârâta să fie obligată a plăti și onorariul avocatului în valoare de 1240 lei. Prin sentința civilă nr. 1722/03.06.2014, cererea de completare a fost respinsă, tribunalul reținând că nu a fosta vorba de o omisiune a instanței a se pronunța asupra onorariului avocațial iar acesta nu a fost acordat în raport de faptul că la dosarul cauzei nu se regăsea chitanța ce atestă plata acestui onorariu.
La acest dosar nu există vreo dovadă că reclamanta a declarat recurs împotriva acestei din urmă sentințe prin care i s-a respins solicitarea privind plata onorariului. În consecință, aceasta a rămas definitivă și a intrat în puterea lucrului judecat, tribunalul stabilind astfel că reclamanta nu este îndreptățită la aceste cheltuieli atât timp cât nu le-a dovedit.
Doctrina și jurisprudența au recunoscut dreptul părții de a solicita, pe cale separată cheltuielile de judecată doar în ipotezele în care ele nu au fost solicitate în primul proces ori, deși s-au cerut, instanța a omis a dispune cu privire la ele. Nu s-a recunoscut însă dreptul părții căreia i-au fost respinse ca nedovedite, chiar într-un mod mai puțin explicit cum este cazul de față, să ceară din nou cheltuielile de judecată. Și aceasta deoarece se opune autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
Astfel, art. 431 Cod procedură civilă prevede că nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. Așadar, reținând că această chestiune, a cheltuielilor de judecată efectuate în dosarul nr._ al Tribunalului A., a fost în mod definitiv tranșată, în temeiul textului de lege anterior menționat, instanța va admite excepția invocată prin întâmpinare și, pe cale de consecință, va respinge acțiunea.
Văzând că nu se pune problema cheltuielilor de judecată în această cauză,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea pentru pretenții formulată de reclamanta D. I., CNP_, cu domiciliul în A., .-7, ., ., cu domiciliul procesual ales în A., ., județ A. împotriva pârâtei Administrația Județeană a Finanțelor Publice A., cu sediul în A., ., județ A..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu apel, prin depunerea cererii la Judecătoria A., în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 septembrie 2015.
Președinte Grefier
R. A. L. M.
Red./Tehn./RA/LM/16.10.2015 4 ex./2 ex. se comunică:
D. I., A., ., județ A.
Administrația Județeană a Finanțelor Publice A., A., ., județ A.
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 4505/2015. Judecătoria ARAD | Contestaţie la executare. Hotărâre din 16-09-2015,... → |
|---|
