Partaj judiciar. Sentința nr. 8178/2012. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8178/2012 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 20-09-2012 în dosarul nr. 8178
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ARADOperator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8178
Ședința publică din data de 20 septembrie 2012
Președinte: E. D. B.
Grefier: G. M. P.
S-a luat în examinare acțiunea civilă exercitată de reclamantul M. I., în contradictoriu cu pârâta M. M., având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul reclamantului, av. C. M. din Baroul A. și reprezentatnta pârâtei, av. I. N. din Baroul A., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea principală este legal timbrată cu suma de 2958,75 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,30 lei, iar acțiunea reconvențională cu 211 lei taxă judiciară de timbru și 1,50 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul reclamantului depune la dosar dovada cheltuielilor de judecată, concluzii scrise și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Reprezentanta pârâtei formulează aceeași cerere.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, precizată și motivată, în sensul de a se dispune sistarea stării de coproprietate asupra imobilului în litigiu prin atribuirea imobilului în proprietatea exclusivă reclamantului cu obligarea acestuia la plata către pârâta reconvențională a cotei de proprietate deținute raportat la valoarea de circulație a imobilului determinată după deducerea contravalorii investițiilor realizate exclusiv de către reclamant.
În ce privește valoarea sultei după deducerea investițiilor din valoarea imobilului, reprezentantul reclamantului solicită, în principal, raportat la concluziile primei expertize efectuate în cursul judecății, să se stabilească valoarea sultei care urmează a fi achitată la suma de 28.068 lei, iar în subsidiar, raportat la concluziile celei dea doua expertize efectuate în cursul judecății, să se stabilească valoarea sultei care urmează a fi achitată la suma de 58.687,5 lei; îndrumarea Oficiului de cadastru și de Publicitate imobiliară să facă cuvenitele mențiuni în CF-ul imobilului, cu cheltuieli de judecată.
Referitor la cererea reconvențională, reprezentantul reclamantului solicită admiterea în parte a acesteia, în sensul atribuirii imobilului reclamantului cu obligarea acestuia la plata unei sulte către pârâtă, conform valorii stabilite prin contraexpertiză.
Reprezentanta pârâtei solicită admiterea în parte a acțiunii, în sensul sistării stării de coproprietate asupra imobilului în litigiu.
În ceea ce privește cererea reconvențională, reprezentanta pârâtei solicită admiterea în parte a acesteia, în sensul că renunță la partajarea imobilului în natură, urmând ca acesta să fie atribuit în întregime reclamantului, care va achita pârâtei o sultă conform concluziilor celui de-al doilea raport de expertiză.
Cu privire la valoarea investițiilor, reprezentanta pârâtei învederează că experții au evaluat toate investițiile, fiind întocmit un proces verbal la fața locului ce a fost însușit de către părți.
Referitor la cheltuielile de judecată solicitate de reclamant, reprezentanta pârâtei solicită admiterea acestora numai în ceea ce privește taxa judiciară de timbru și onorariul de expert, mai puțin onorariul de avocat.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 03.12.2010 sub numărul de dosar_ reclamantul M. I., în contradictoriu cu pârâta M. M., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună ieșirea din indiviziune asupra imobilului situat în A., .. 125, înscris în CF nr. 1848 A., nr. top. 2334.
Cererea introductivă de instanță nu a fost întemeiată în fapt și în drept, în probațiune s-au depus înscrisuri.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care arată că este de acord cu ieșirea din indiviziune asupra imobilului situat în A., .. 125, imobil înscris în CF 1848 A., cu nr. top. 2334.
Critică cererea de ieșire din indiviziune în care reclamantul nu precizează modalitatea de realizare a acesteia pentru care optează și pe care nu o motivează în fapt și în drept, nu indică o valoare a imobilului și nu a întocmit minuta timbrării în vederea timbrării capătului de cerere, drept pentru care invocă excepția de netimbrare acțiunii.
Se susține de către pârâtă că, împreună cu reclamantul sunt coproprietari în cote părți asupra imobilului, reclamantul avînd 6/8 părți din care 4/8 dobândite prin cumpărare și 2/8 prin moștenire, iar pârâta 2/8 părți, dobândite prin moștenire.
În fapt, pârâta arată că, imobilul în cauză se compune din 3 apartamente edificate în două clădiri distincte:
-1 clădire (corp separat) edificată în curtea imobilului, în suprafață de aproximativ 35 mp, compusă din 1 cameră, 1 bucătărie și un hol și
- 1 clădire (corp principal) – două apartamente, compusă din 4 camere, 2 băi, 2 bucătării, 2 holuri, pivniță, cămări.
În ceea ce privește modalitatea de ieșire din indiviziune, pârâta apreciază că, dată fiind compunerea imobilului, acesta poate fi împărțit în natură, în funcție de cotele de proprietate ale fiecărei părți, conform art. 6735 alin. 2 Cod proc. civ., cu atât mai mult cu cât și în prezent părțile dețin în folosință imobilul în cauză în funcție de cotele pe care le au, conform unei înțelegeri verbale, fiecare făcând diverse îmbunătățiri la partea din imobil deținută.
Pârâta arată că, dacă în urma unei expertize de specialitate se va constata că împărțeala în natură a imobilului nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia, se impune atribuirea întregului imobil reclamantului, dată fiind cota de proprietate de 6/8 pe care acesta o deține în raport cu cota de 2/8 deținută de fiecare parte, urmând ca acesta să achite pârâtei sulta corespunzătoare cotei-părți de 2/8.
De asemenea, pârâta apreciază, raportat la prețurile afișate de agențiile imobiliare, că valoarea de circulație a imobilului este de 90.000 euro.
În drept, pârâta a invocat dispozițiile art. 115 – 118, art. 673 Cod procedură civilă, iar în probațiune administrează proba cu înscrisuri, expertiza judiciară, martori și interogatoriul reclamantului.
Reclamantul a depus la dosar, prin registratura instanței, o completare a cererii de chemare în judecată, prin care solicită, ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună:
1. sistarea stării de coproprietate asupra imobilului situat în A., .. 125, jud. A., înscris în CF_ A. (provenit din conversia de pe hârtie a CG 1848) cu nr. top. 2334 prin atribuirea imobilului în proprietatea sa exclusivă, cu obligația de a achita celuilalt coproprietar, M. M., echivalentul cotei de proprietate deținute raportat la valoarea de circulație a imobilului determinată de deducerea contravalorii investițiilor realizate la imobil în mod exclusiv de către reclamant;
2. îndrumarea Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară să facă cuvenitele mențiuni în CF-ul imobilului, cu cheltuieli de judecată.
În fapt reclamantul arată că deține cota de 6/8 din imobil, iar pârâta cota de 2/8.
Se mai susține de către reclamant că, în prezent locuiește împreună cu familia sa în imobilul în litigiu căruia i-a efectuat o . investiții începând cu anul 1968 și până în anul 2009, acestea fiind enumerate pe larg la filele 95, 96 din dosar. Îmbunătățirile realizate în perioada 1968-1974 au fost realizate de reclamant împreună cu tatăl său, fiecare suportând contravaloarea de 1/2 din acestea.
Reclamantul apreciază că se impune ca imobilul să-i fie atribuit lui, dat fiind că, acesta îl folosește împreună cu familia sa, deține cota de proprietate cea mai mare dintre toți coproprietarii, respectiv 6/8 din imobil, nu deține în proprietate o altă locuință, a realizat o . investiții la imobilul supus împărțelii, iar pârâta mai deține o locuință în proprietate situată în A., ., jud. A., după cum rezultă din extrasul de carte funciară anexat la dosar.
Față de toate aspectele învederate, reclamantul solicită în conformitate cu prevederile art. 67310 Cod procedură civilă raportat la art. 6739, ca instanța să-i atribuie bunul, apreciind că acesta este îndrituit la a dobândi în proprietate exclusivă imobilul.
Reclamantul apreciază că valoarea de circulație actuală a imobilului, luând în considerare toate îmbunătățirile efectuate, este de 99.800 lei.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 728 cod civil, art. 6731 și următoarele Cod procedură civilă, celelalte texte legale invocate în cuprinsul prezentei acțiuni.
În probațiune, reclamantul administrează proba cu expertiza, interogatoriul pârâtei, proba cu martori.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 14.03.2011, pârâta arată că este de acord cu sistarea stării de coproprietate asupra imobilului situat in A., .. 125, imobil înscris in CF 48 A., cu nr. top. 2334.
După cum a arătat și prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei pentru primul termen de judecată, în principal pârâta solicită ca împărțeala imobilului să se efectueze în natură, în funcție de cotele de proprietate ale fiecărei părți, conform art. 6735 alin. 2 Cod pr. civ. care prevede că „Instanța va face împărțeala în natură (...), ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor." Și în prezent părțile dețin în folosință imobilul în cauză funcție de cotele pe care le au, conform unei înțelegeri verbale, fiecare efectuând diverse îmbunătățiri la partea din imobil deținută în folosință.
În subsidiar, în situația în care în urma unei expertize de specialitate se va constata că împărțeala în natură a imobilului nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia, pârâta arată că este de acord cu atribuirea întreg imobilului reclamantului, dată fiind cota de proprietate de 6/8 pe care o deține în raport cu cota 2/8 deținută de către pârâtă, urmând ca acesta sa achite pârâtei sulta corespunzătoare cotei-părți de 2/8 deținute de către aceasta, la care să se adauge investițiile efectuate de către pârâtă la imobilul a cărei partajare se solicită.
Privitor la îmbunătățirile pe care reclamantul susține ca le-a efectuat la imobilul supus partajului, enumerate pe larg in Anexa nr. 1 la modificarea cererii de chemare în judecată, pârâta arată că, într-adevăr în perioada 1968-1970, s-au efectuat lucrările enumerate de către reclamant, însă costurile acestora au fost suportate exclusiv de către tatăl său, defunctul M. I. sr.
Referitor la lucrările realizate in perioada 1973-1974, cele evidențiate la pct. A lit. a și b pârâta arată că au fost executate de către M. loan jr., la partea locuită de către acesta, pe cheltuiala dânsului, însă cele evidențiate la pct. B lit. a sș b la partea de imobil locuită de M. loan sr. au fost executate, dar de către M. loan sr., pe cheltuiala sa.
Se mai arată că, în această perioada s-a refăcut instalația electrică la tot imobilul, cheltuielile (materiale + manopera) fiind suportate in proporție de 1/2 M. loan sr. și 1/4 M. loan jr.
În anul 1976, M. loan jr. aefectuat . două camere + hol la partea de imobil locuită de acesta, pe cheltuiala lui.
Nu este adevărat că sistemul de încălzire cu cazan și calorifere pentru tot imobilul a fost realizat in anul 1978, ci în anul 1976. Pârâta reține acest aspect deoarece s-a căsătorit in anul 1977, mutându-și domiciliul la altă adresă, până atunci locuind in imobilul supus partajului. După plecarea pârâtei din imobil, in anul 1977, M. loan sr. a montat teracote în partea de imobil folosită de către dânsul și mama pârâtei, nemaiutilizând sistemul de încălzire realizat in anul 1976 in regie proprie de către M. loan jr., costul materialelor fiind suportat in proporție de 1/2 M. loan sr. si 1/2 M. I. jr. (materiale si manopera);
În anul 1982 M. loan jr. a separat sistemul de încălzire cu cazan, ca să poată funcționa independent, tocmai pentru ca M. loan sr. nu mai utiliza acest sistem de încălzire. Această lucrare a fost executată in regie proprie de către M. loan jr., costul materialelor fiind suportat in proporție de 1/2 de M. loan sr. si 1/2 de către M. loan sr.
Pârâta neagă că aceasta a desființat coloana principală și caloriferele după decesul lui M. loan sr., recunoscând aceasta doar în privința unui calorifer, urmare a îmbunătățirilor făcute la partea de imobil folosit de dânsa, pentru că în principal nu mai era utilizat din 1977 și pentru că incomoda.
Mai susține pârâta că partea de imobil locuită de M. loan sr. era încălzită cu teracote cu combustibil: lemn si cărbune, iar din anul 1977 gaz, din momentul în care a fost introdus gazul la imobilul suspus partajului.
În anul 1983, reclamantul a efectuat lucrarea menționată, la partea de imobil utilizata exclusiv de către dânsul. Cu privire la „mutarea bucătăriei în anexă" pârâta arată ca aceste modificări au fost efectuate de către M. loan jr. în interesul său propriu, utilizând această anexă ca spațiu de producție pentru capace de borcane, în această anexă montând o presă pentru mase plastice.
S-a confecționat în anul 1987 o scară metalică la pod, dar cheltuielile (materiale + manopera) au fost suportate de către M. loan sr. 1/2 și M. loan jr. 1/2. Înlocuirea scării s-a făcut în beneficiul exclusiv al reclamantului, care folosea podul ca uscătorie pentru rufe, defunctul fiind prea înaintat în vârstă pentru a urca în pod.
Lucrările menționate la pct. 15 s-au executat de către reclamant împreuna cu fostul soț al pârâtei, Negrut I., fiind edificat un atelier pentru a-i servi exclusiv reclamantului care la acea data și mulți ani după aceea confecționa în acel spațiu lidite pentru stupi, pe care le comercializa.
În referire la „construirea" WC -ului de serviciu din curte menționat la pct. 16 pârâta arată că nu este adevărat că acesta a fost complet deteriorat (dărâmat), fiind vorba despre o construcție din cărămidă care exista la data cumpărării imobilului, singurele îmbunătățiri aduse acestuia fiind montarea unei uși metalice și zugrăvit, M. loan sr. contribuind în proporție de 1/2 la cheltuielile de renovare a acestuia.
În referire la poarta și gardul metalic la trecerea dinspre curte spre gradină, acestea s-au confecționat pe cheltuiala defunctului lor tată în proporție 1/2 și reclamant 1/2.
Lucrările realizate in anul 1990: hambarul pentru porumb și anexa pentru găini au fost edificate . reclamant, pe cheltuiala proprie, acestea fiind utile doar dânsului, deoarece reclamantul se "ocupa cu creșterea găinilor și în hambarul pentru porumb depozita fructele culese de la Felnac, unde dânsul deținea un teren agricol.
Racordarea la rețeaua de gaze naturale și adaptarea sistemului de încălzire la tipul de combustibil gaze naturale s-a suportat in proporție de 1/2 M. loan sr. si 1/2 M. loan jr.
Lucrările descrise la pct. 20, privind tencuirea exterioara a imobilului supus partajului, gletuirea și zugrăvirea acestuia cu vopsea lavabila au fost suportate 1/2 de M. loan sr. și 1/2 M. loan jr.
În ceea ce privește copertina pe culoarul dintre case (proprie și vecin) a fost efectuată de către reclamant în beneficiul său propriu, utilizând acest spațiu ca și garaj pentru autoturismul proprietate personală. Această lucrare a fost edificatăa cu ajutorul martorului L. G., propus de către reclamant, desființată în urma cu aproximativ doi ani deoarece a fost prost executată și afecta atât imobilul în litigiu cât și cel al vecinilor, prin scurgerea apei de ploaie de pe copertină direct pe fațada imobilelor.
În anul 1999 reclamantul susține ca a refăcut (reconstruit) anexa de 25 mp aflată în stare avansată de degradare, însă este vorba despre renovarea unei anexe în interes propriu, unde și-a montat un utilaj cu care fabrica mase plastice, în acest scop introducând de altfel și curentul trifazic în imobil, care nu era necesar celorlalți proprietari. În referire la reparația pivniței/demisolului pârâta precizează că aceste lucrări au fost efectuate de către M. loan jr., dar costul materialelor a fost achitat integral de către M. loan sr.
Reparația acoperișului bucătăriei folosite de către M. loan sr. a fost suportata integral de către defunctul său tată (materiale + manopera).
Referitor la gresia, faianța din baie și vestibul înlocuite la partea de imobil locuită de către M. loan jr., acestea au fost suportate de către reclamant, fiind efectuate pentru sporirea confortului său personal.
Gardul de scânduri la care se face referire la pct. 26 a fost într-adevăr edificat de către reclamant, pe cheltuiala proprie. Pârâta precizează că porțiunea edificată este de maxim 3 metri.
După decesul tatălui lor, după împărțirea faptică a imobilului, părțile au efectuat diverse îmbunătățiri la imobil.
Pârâta neagă că reclamantul a suportat integral cheltuielile (materiale și manopera) de reparații și înlocuire a gardului de plasă la care se face referire la pct. 33, întotdeauna tatăl său achitând 1/2 din costurile oricăror reparații s-au efectuat la imobilul în litigiu.
Referitor la investițiile efectuate de către pârâtă în imobilul supus partajului, aceasta susține că s-a mutat în imobilul în litigiu in anul 2007, locuind cu defunctul M. loan sr. în partea de imobil utilizat de acesta.
Pârâta arată că a efectuat în perioada 2008-2010 o . îmbunătățiri la imobilul suspus partajului, respectiv: înlocuit ușa intrare din curte existentă din lemn, deteriorată, cu ușă termopan, pe cheltuiala pârâtei; îmbunătățiri baie: schimbat instalație sanitară interioară și exterioară (pentru tot imobilul), înlocuit țevile existente cu tevi PVC, cumpărat și montat gresie și faianța (nu exista), cumpărat și montat duș (care nu exista) cu vană, chiuveta (nu era in baie), boiler, vas toaletă (care erau deteriorate); îmbunătățiri bucătărie: cumpărat și montat faianță; inițial nu era faianță în bucătărie; cameră: tavan fals; s-a gletuit, zugrăvit (tavane + pereți) la următoarele încăperi: cameră, bucătărie, hol, baie; s-a procedat la înlăturarea igrasiei din camera cu vedere la stradă; s-a tras apa în bucătărie; s-a izolat acoperișul și planșeul pe o suprafața de aproximativ 13 mp.
În drept, pârâta a invocat dispozițiile art. 115-118 Cod pr.civ, art. 673 Cod pr. Civ.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare (f. 139-140) prin care arată că își menține poziția din acțiune cu privire la îmbunătățirile efectuate în perioadele 1968-1970, 1973-1974.
Referitor la instalația de încălzire, reclamantul arată că aceasta a fost realizată în anul 1978 și recondiționată în anul 1982, cheltuielile fiind suportate de către acesta, iar în ceea ce privește celelalte îmbunătățiri, reclamantul își menține în totalitate poziția din cuprinsul acțiunii introductive.
În ceea ce privește partajarea în natură a imobilului, reclamantul apreciază că aceasta nu este posibilă, raportat la condițiile minimale de Legea nr. 114/1996, iar dacă ar fi posibilă aceasta ar scădea semnificativ valoarea imobilului.
În probațiune, s-a administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială, interogatoriul reclamantului; expertiza tehnica judiciară în specialitatea construcții, o contraexpertiză judiciară.
Analizând probele administrate în cauză, prin prisma prevederilor legale, a susținerilor părților, instanța reține următoarele:
Imobilul situat în municipiul A., .. 125, jud. A., înscris în CF nr._ A., provenit din conversia de pe hârtie a CF nr. 1848 cu top. 2334, constând din casă și teren, se află în coproprietatea părților, reclamantul având o cotă de ¾ părți din care cota de 2/4 a dobândit-o în anul 1965 prin cumpărare, iar restul în 2008 prin moștenire, așa cum și pârâta a dobândit cota sa de ¼ din imobil.
De la data dobândirii cotei de ½ din imobil, reclamantul a locuit în acesta împreună cu părinții săi care dețineau cealaltă jumătate, gospodărindu-se însă separat și locuind potrivit înțelegerii în spații locative diferite. De-a lungul timpului imobilul a suferit numeroase lucrări de extindere (cu rol de bucătărie, amenajat baie, magazie, latrină, șopron și alte anexe), reparație, întreținere, îmbunătățiri ( realizat încălzire centrală, racordare la rețeaua de gaz, schimbat ferestre, montat parchet, tavan fals, pardoseli etc.), reclamantul implicându-se atât financiar cât și fizic în realizarea acestora.
În acest sens, au declarat martorii T. F. ( fila 181), L. G. ( 163), P. A. H. ( fila 164), din depozițiile cărora instanța reține contribuția majoritară a reclamantului la realizarea acestor lucrări, contrar susținerilor pârâtei referitoare la contribuția părinților, susțineri ce nu au fost dovedite.
Martorii F. M. și G. E. au declarat că după decesul părinților părților pârâta s-a mutat în imobil, în partea ce fusese locuită de defuncți și a adus unele îmbunătățiri – a amenajat o baie, bucătărie, a schimbat ușa de la intrare, lucrări de întreținere – zugrăvit, tencuit.
Potrivit raportului de contraexpertiză tehnică judiciară, în specialitatea construcții ale cărui concluzii instanța le va reține, valoarea de circulație actuală a imobilului este de 300.960 lei, din care terenul are o valoare de 173.360 lei. Valoarea lucrărilor efectuate de reclamant se ridică la 66.210 lei, iar a celor realizate de pârâtă, la suma de 3.115 lei.
Imobilul în litigiu nu este comod partajabil în natură, aceasta fiind concluzia celor trei experți, precum și a expertului Lanert Ș. ce a întocmit prima expertiză, înlăturată de instanță ca nelămuritoare.
Concluziile raportului de contraexpertiză vor fi avute în vedere în totalitate, iar nu selectiv, așa cum solicită reclamantul cu ocazia dezbaterii pe fond a cauzei, instanța apreciindu-le corect argumentate și convingătoare.
Având în vedere starea de fapt prezentată în cele ce preced, văzând că pârâta a achiesat la sistarea coproprietății și în varianta atribuirii întregului imobil reclamantului, cum potrivit art. 728 C.civil nimeni nu poate fi silit a rămâne în indiviziune, ținând cont de faptul că reclamantul deține o cotă parte din imobil mai mare decât pârâta și a exercitat o posesie mai îndelungată, raportat la prevederile art. 6739 și urm. C.p.civ., va admite cererea principală în parte (respinsă fiind pretenția reclamantului referitoare la evaluarea investițiilor) și cererea reconvențională astfel cum a fost formulată și susținută, va dispune sistarea coproprietății părților asupra imobilului amintit, cu o valoare de circulație de 300.960 lei, prin atribuirea acestuia în natură reclamantului - pârât reconvențional.
La realizarea partajului în această modalitate, instanța are în vedere și prevederile art. 6735 alin. 1 C.p.civ., potrivit cărora „instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții, ale art. 6739 C.p.civ, potrivit cărora, „La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea”, precum și cele ale art. 67310 c.p.civ. care prescriu că, „La cererea unuia dintre coproprietari instanța, ținând seama de împrejurările cauzei, pentru motive temeinice, va putea să-i atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalți coproprietari și termenul în care este obligat să le plătească.”
Ținând seama de faptul că prin investițiile realizate atât de reclamant cât și de către pârâtă au sporit valoarea imobilului, implicit și echivalentul valoric al cotelor de proprietate ale fiecăruia, în baza principiului îmbogățirii fără justă cauză, instanța constată că pârâta datorează reclamantului ¼ din valoarea investițiilor realizate de acesta, anume suma de 16.552,5 lei, iar reclamantul cota de ¾ din valoarea investițiilor realizate de pârâtă – reclamantă reconvențională, anume, 2.336,1 lei .
Având în vedere cele de mai sus, în baza art. 67310 C.p.civ., instanța va obliga reclamantul pârât reconvențional la plata unei sulte către pârâta reclamantă reconvențională, în cuantum de 61.023,6 lei (reprezentând: echivalentul valoric al cotei de proprietate a acesteia – 75.240 lei la care se adaugă dreptul de creanța de 2.336,1 lei și se scade datoria sus numitei de 16.552,5 lei ).
În temeiul art. 20 din Legea 7/1996, va fi încuviințată înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului asupra cotei de ¼ aparținând pârâtei - reclamantă reconvențională, cu titlu de sistare coproprietate.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, se constată că reclamantul a suportat suma de 4.503,50 lei cu acest titlu, iar pârâta suma de 5.722,80 lei. În raport de prevederile art. 276 C.p.civ., instanța le va compensa și va obliga reclamantul a plăti pârâtei reclamantă reconvențională suma de 609,65 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea principală formulată de reclamantul M. I. cu domiciliul în A., .. 125, jud. A., în contradictoriu cu pârâta M. M. cu domiciliul în A., .. 125, jud. A. și domiciliul procesual ales în A., ., nr. 19, ..
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă reconvențional M. M. în contradictoriu cu reclamantul-pârât reconvențional M. I..
Dispune sistarea stării de coproprietate a părților asupra imobilului situat în municipiul A., .. 125, jud. A., înscris în CF nr._ A., provenit din conversia de pe hârtie a CF nr. 1848 cu top. 2334, constând din casă și teren, cu o valoare de circulație de 300.960 lei, prin atribuirea acestuia în natură reclamantului pârât reconvențional.
Constată că reclamantul a efectuat la imobil lucrări de investiții în valoare de 66.210 lei, iar pârâta, reclamantă reconvențională a efectuat investiții în valoare de 3.115 lei.
Constată că pârâta datorează reclamantului ¼ din valoarea investițiilor realizate de acesta, adică 16.552,5 lei, iar reclamantul datorează pârâtei reclamante reconvenționale ¾ din valoarea investițiilor realizate de aceasta, anume suma de 2.336,1 lei.
Obligă reclamantul pârât reconvențional la plata unei sulte către pârâta reclamantă reconvențională, în cuantum de 61.023,6 lei (reprezentând: echivalentul valoric al cotei sale de proprietate – 75.240 lei la care se adaugă dreptul de creanța de 2.336,1 lei și se scade datoria de 16.552,5 lei ).
Dispune înscrierea în cartea funciară a imobilului, sus indicată a dreptului de proprietate al reclamantului și asupra cotei de ¼, cu titlu de sistare coproprietate.
Compensează cheltuielile de judecată și obligă reclamantul, pârât reconvențional la plata sumei de 609,65 lei către pârâta reclamantă reconvențională.
Definitivă. Cu drept de recurs.
Pronunțată în ședința publică din data de 20.09.2012.
Președinte, Grefier,
E. D. B. G. M. P.
Red.EDB/Tehnored. GMP/19.10.2012
4 ex/ 2 ex. se comunică cu:
reclamantul M. I. cu domiciliul în A., .. 125, jud. A.
M. M. cu domiciliul procesual ales în A., ., nr. 19, .
Exp. 2 .>
| ← Validare poprire. Sentința nr. 8376/2012. Judecătoria ARAD | Pretenţii. Sentința nr. 9806/2012. Judecătoria ARAD → |
|---|
