Contestaţie la executare. Sentința nr. 6302/2013. Judecătoria BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6302/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 09-10-2013 în dosarul nr. 7676/180/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BACĂU
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6302/2013
Ședința publică de la 09 Octombrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE I. E. L.
Grefier E. B.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe contestator S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ BACĂU și pe intimat C. M.-S., intimat S. V., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru contestator consilier juridic C. B. N., intimat C. M.-S., lipsind intimat S. V..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța procedează la legitimarea intimat C. M.-S., care se legitimează cu C.I. ., nr._.
Pentru contestator, consilier juridic C. B. N. depune delegație de reprezentare.
În temeiul dispozițiilor art.238 NCPC, instanța pune în discuția părților estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului.
Reprezentantul contestatorului și intimatul C. M.-S. lasă la aprecierea instanței estimarea duratei procesului.
Instanța estimează durata procesului la un termen de 30 de zile față de obiectul și complexitatea cauzei.
În temeiul art. 131 NCPC, instanța pune în discuție competența instanței.
Reprezentantul contestatorului și intimatul C. M.-S. arată faptul că este competentă judecătoria Bacău pentru a soluționa prezenta cauză.
În temeiul dispozițiilor art.131 NCPC raportate la dispozițiile art. 718 NCPC, instanța stabilește că este competentă material și teritorial să soluționeze prezenta cerere.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe propunere de probe.
Reprezentantul contestatorului și intimatul C. M.-S. solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Intimatul C. M.-S. arată faptul că a depus întâmpinare la dosarul cauzei, însă nu se regăsește în dosarul cauzei. Arată faptul că a cedat dreptul său ca executorul judecătoresc să dea banii cumnatului său. Arată faptul că, contestatorul trebuie să facă dovada că are datorii față de cumnatul său. Arată faptul că urmează să plece în străinătate, în Statele Unite ale Americii, sens în care depune la dosar un set de înscrisuri.
În temeiul dispozițiilor art. 258 NCPC raportate la dispozițiile art. 255 NCPC, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, apreciind că aceasta este admisibilă și poate conduce la soluționarea cererii.
Instanța acordă cuvântul pe cererea de suspendare a executării silite și pe fondul cauzei.
Reprezentantul contestatorului solicită admiterea celor două capete de cerere astfel cum s-a susținut în cererea de chemare în judecată.
Intimatul C. M.-S. arată faptul că există o hotărâre judecătorească clară care specifică cine sunt vinovații, care trebuie să plătească banii.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare pe cererea de suspendare a executării silite și pe fondul cauzei.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.05.2013 sub nr._ contestatorul S. Județean de Urgență în contradictoriu cu intimații S. V. și C. M.-S. a formulat contestație la executare împotriva executării silite prin poprire demarate împotriva sa, solicitând anularea executării însăși cu anularea tuturor formelor de executare din dosarul de executare silită nr.N43/2013 al SCPEJ C. și asociații. S-a formulat și cerere de suspendare a executării silite până la soluționarea contestației la executare potrivit art.718 alin.4 pct.1 NCPC.
În motivarea cererii, s-a arătat că obiectul actului de cesiune de creanță îl reprezintă suma de_ lei ce constituie valoarea daunelor morale acordate cedentului C. M.-S. prin sentința civilă nr.4336/2012 din 09.05.2012 a Judecătoriei Bacău rămasă definitivă prin sentința civilă nr.325/05.11.2012 a Tribunalului Bacău în dosarul nr._/180/2011. Un element important îl constituie faptul că, în dosarul sus amintit, ce s-a aflat pe rolul Judecătoriei Bacău, numitul C. M.-S. a avut calitatea de reclamant, iar S. V. a avut calitatea de martor al reclamantului, iar suma acordată reclamantului reprezintă daune morale. A renunța la reparația morală acordată de către instanță pentru suferința proprie pentru a plăti datorii către un participant, un martor, la procesul în care a fost acordată reparația morală, este un fapt de natură a lăsa fără finalitate decizia luată de instanța de judecată. Astfel, abia odată cu prezentarea cesiunii de creanță între reclamantul C. M.-S. și martorul S. V. se aduce la suprafață intenția reală a primului de a exploata evenimentul într-adevăr tragic suferit de soția sa la acel moment ( pierderea sarcinii) în vederea obținerii unor sume datorate martorului S. V..
În drept, au fost invocate dispozițiile art.711-718 NCPC.
În dovedire, au fost depuse anexat înscrisuri.
Intimații, deși legal citați cu această mențiune, nu au depus la dosar întâmpinare, însă intimatul S. V. s-a prezentat în instanță formulând apărări orale.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
S-a înaintat dosarul de executare silită nr.N43/2012 al SCPEJ C. și asociații.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, în ceea ce privește fondul contestației la executare, instanța reține următoarele:
În fapt, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.4336/09.05.2012 a Judecătoriei Bacău pronunțată în dosarul civil nr._/180/2011 și a actului de cesiune de creanță intervenit între intimați, s-a demarat executarea silită împotriva contestatorului în vederea recuperării creanței de_ lei în dosarul de executare silită nr.N43/2012 al SCPEJ C. și asociații.
La data de 10.05.2013, contestatorul a fost notificat să facă plata către intimatul S. V., în calitate de concesionar al creanței consacrate de titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr.4336/09.05.2012 a Judecătoriei Bacău pronunțată în dosarul civil nr._/180/2011 în beneficiul intimatului-concedent C. M.-S., însă acesta a refuzat să-și îndeplinească obligația motivat de aspectul că respectiva creanță reprezintă reparația morală a prejudiciului moral suferit de acesta din urmă ( decesul fătului născut mort) în urma angajării răspunderii civile delictuale a contestatorului în calitate de comitent ( culpă medicală ).
S-a mai susținut de către contestator, ca și motive de nelegalitate a actelor de executare îndeplinite, faptul că emiterea acestora s-a făcut conform dispozițiilor de drept comun ce reglementează executarea silită a unei creanțe și cesiunea unei creanțe, or a renunța la reparația morală acordată de către instanță pentru suferința proprie pentru a plăti datorii către un participant, un martor, la procesul în care a fost acordată reparația morală, este un fapt de natură a lăsa fără finalitate decizia luată de instanța de judecată.
Deliberând asupra cererii de suspendare a executării silite până la soluționarea definitivă a contestației la executarea silită, instanța constată următoarele:
Contestatorul a formulat cerere de suspendare a executării silite până la soluționarea definitivă a contestației la executarea silită motivată de aspectul că executarea continuă și în prezent există pericolul de a i se aduce daune materiale ireversibile.
Analizând cererea, instanța reține următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art.718 NCPC:
Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță, în afară de cazul în care legea dispune altfel.
Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauțiune, calculată la valoarea obiectului contestației, după cum urmează:
a) de 10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei;
b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depășește 10.000 lei;
c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depășește 100.000 lei;
d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depășește 1.000.000 lei.
(3) Dacă obiectul contestației nu este evaluabil în bani, cauțiunea va fi de 1.000 lei, în afară de cazul în care legea dispune altfel.
(4) Suspendarea executării este obligatorie și cauțiunea nu este necesară dacă:
1. hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu;
2. înscrisul care se execută a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească dată în prima instanță;
3. debitorul face dovada cu înscris autentic că a obținut de la creditor o amânare ori, după caz, beneficiază de un termen de plată.
(5) Dacă bunurile urmărite sunt supuse pieirii, degradării, alterării sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea prețului obținut din valorificarea acestor bunuri.
De asemenea, conform alin.7 al aceluiași articol, în cazuri urgente și dacă s-a plătiti cauțiunea prevăzută la alin.2, instanța poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea depusă este deductibilă din cauțiunea finală stabilită de instanță, dacă este cazul.
Analizând textele legale citate, instanța constată faptul că legiuitorul a prevăzut posibilitatea suspendării executării, pentru ca până la soluționarea contestației la executare să nu se desăvârșească o procedură de executare realizată cu încălcarea prevederilor legale. Scopul suspendării executării în cadrul contestației la executare este acela de a preîntâmpina producerea unor prejudicii grave, ireparabile, în patrimoniul contestatorului, ce ar putea să fie determinate de continuarea executării pornită în mod nelegal.
În speță, se constată că nu s-a făcut dovada achitării cauțiunii de către contestator, în cuantum de 2000 lei, motiv pentru care va respinge cererea ca inadmisibilă.
În ceea ce privește fondul contestației la executare, instanța reține următoarele:
În drept, potrivit art.711-712 NCPC, împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. (…)
Dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.
În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
În ceea ce privește motivul de nelegalitate a executării silite începute în cadrul dosarului de executare silită nr.N43/2013 al SCPEJ C. și asociații în sensul că formele au fost emise pe numele altei persoane, respectiv ale intimatului S. V. în urma intervenirii contractului de cesiune de creanță între acesta și creditorul inițial, C. M.-S., instanța îl va respinge ca neîntemeiat având în vedere că nu s-a făcut dovada desființării acestuia, fiind pe deplin valabil. Or, contestatorul avea posibilitatea de a formula o acțiune în declararea nulității acestui contract pe calea dreptului comun unde să probeze realitatea afirmațiilor sale, aspecte care nu se pot verifica pe calea prezentei contestații la executare.
În ceea ce privește motivul de nelegalitate a executării silite începute în cadrul dosarului de executare silită nr.N43/2013 al SCPEJ C. și asociații în sensul că cesionarea dreptului la reparația materială a prejudiciului moral produs intimatului cedent C. M.-S. consacrat de către instanță către o altă persoană și care reprezintă un fapt de natură a lăsa fără finalitate decizia luată de instanța de judecată, instanța îl va respinge ca neîntemeiat având în vedere că , deși dreptul la despăgubiri materiale derivă din necesitatea reparării prejudiciului moral cauzat intimatului cedent ( moartea fătului nou născut), acesta este și rămâne o creanță patrimonială care, ca orișicare creanță de această natură, este cesibilă. Instanța mai arată că, atâta timp cât nu există nici un indiciu că actul de cesiune de creanță ar ascunde o convenție care ar încălca ordinea și morala publică, și având în vedere că alte aspecte referitoare la nulitatea acestei convenții se pot invoca și proba pe calea dreptului comun, nu se poate constat nulitatea actelor de executare efectuate în cadrul dosarului de executare silită nr.N43/2013 al SCPEJ C. și asociații.
Pentru toate aceste considerente, va respinge contestația la executare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de suspendare executare silită ca inadmisibilă.
Respinge contestația la executare formulată de contestator S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ BACĂU, cu sediul în BACĂU, S. HARET, nr. 2, J. BACĂU în contradictoriu cu intimat C. M.-S., domiciliat în BACĂU, M. V., ., ., intimat S. V., domiciliat în . ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Bacău.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.10.2013.
Președinte, I. E. L. | ||
Grefier, E. B. |
Red./Tehnored./I.E.L./E.B.
5 ex./06.12.2013/12.12.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7322/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3810/2013.... → |
|---|
