Fond funciar. Sentința nr. 2726/2013. Judecătoria BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2726/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 26-03-2013 în dosarul nr. 9770/180/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BACĂU
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 2726/2013
Ședința publică de la 26 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. C.
Grefier C. L. B.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamant D. Ș. și pe pârât P. C. C., pârât C. L. PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991 A C. C., pârât C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR BACĂU, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul asistat de avocat Stranciug B., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Apărătorul reclamantului arată că la termenul trecut s-a acordat termen pentru studiul întâmpinării, iar la acest termen a formulat răspuns în scris la excepții.
Față de împrejurarea că s-a solicitat de către reprezentantul reclamantului apelarea cauzei în cadrul amânărilor fără discuții, instanța apreciază că nu se impune, cauza urmând a fi reapelată la ordine.
La a doua strigare a cauzei în ședință publică, se prezintă reclamantul asistat de avocat Stranciug B., lipsă fiind celelalte părți.
Față de motivarea excepției lipsei capacității procesuale a Primăriei C. C. instanța urmează a recalifica această excepție ca fiind excepția lipsei capacității procesuale de folosință.
Instanța acordă cuvântul pe excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei P. C. C..
Reprezentantul reclamantului arată că nu înțelege să se judece cu P. C. C. și este de acord cu excepția.
Instanța urmează a admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei P. C. C. având în vedere prevederile art. 41 C. și ale Lg 215/2001.
Instanța acordă cuvântul pe excepția tardivității.
Reprezentantul reclamantului arată că primăria a formulat două întâmpinări, este o excepție comună cu excepția Comisie Locale.
Reprezentantul reclamantului solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, motivat de aspectele arătate în cererea depusă la dosarul cauzei.
Instanța urmează a respinge excepția tardivității invocată de către pârâta C. L. C. apreciind că aceasta nu reprezintă o veritabilă excepție, apărările făcute se vor avea în vedere cu ocazia analizării fondului cererii.
Instanța acordă cuvântul pe probatorii.
Reprezentantul reclamantului având cuvântul pe probatorii solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și expertiză topo cadastrală.
Instanța încuviințează proba cu înscrisuri pentru părțile din prezenta cauză. Instanța respinge proba cu expertiză topo cadastrală ca nefiind utilă soluționării prezentei cauze.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentantul reclamantului având cuvântul pe fondul cauzei solicită admiterea acțiunii. Se solicită cheltuieli de judecată .
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
Reprezentantul reclamantului solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise și chitanță onorariu avocat.
Pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, instanța va amâna pronunțarea cauzei la data de 02.04.2013.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 17.07.2012, sub nr._, astfel cum a fost formulată și precizată la data de 10.10.2012, reclamantul D. Ș. a chemat în judecată pe pârâta P. C. C. solicitând instanței constatarea dreptului de proprietate privată cu privire la terenurile intravilan și extravilan conform titlului de proprietate nr._/01.03.1995 cu excepția terenului identificat astfel T75 P1741/69 în suprafață de 5250 mp cu vecinătățile N – drum exploatare; E – B. A.; S – PD OS BC; V – Jumbau Ghe.
În motivarea cererii, a solicitat să se constate că s-a împlinit termenul de 10 ani în legătură cu toate terenurile extravilane și intravilane, inclusiv . care dreptul său de proprietate s-a consolidat după trecerea a 3 ani necesari pentru introducerea unei acțiuni în anulare parțială a titlului de proprietate, că deși nu a stăpânit efectiv acest teren, acesta nu-i poate fi luat de drept, orice acțiune în justiție de anulare fiind prescrisă extinctiv. Totodată a arătat că suprafața de teren stăpânită în locul celei din T75 P1741/69 este P11241/69 pe care a avut-o în posesie în mod continuu, neîntrerupt, netulburat, public și sub nume de proprietar din anul 1947, prin urmare această suprafață a dobândit-o prin uzucapiune ca urmare a împlinirii termenului legal de 10 până la 20 de ani, justul titlu reprezentându-l registrul agricol al comunei pentru perioada 1958-1962, la terenuri aflate în posesia gospodăriei, respectiv dealul Pustuli, 0,50 ha arabil.
În drept, a invocat Art. 976 din vechiul C.civ..
În susținere, a depus înscrisuri.
Pârâta P. C. C. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca netemeinică și nefondată.
În motivare a arătat că în privința terenurilor pe care le-a deținut autoarea reclamantului, D. A. s-a reconstituit dreptul de proprietate prin TP nr._/01.03.1995 de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bacău pentru suprafața de 0,75 ha, ca urmare a cererii de reconstituire nr. 1552/16.03.1991 formulate de către aceasta pentru suprafața de 0,72 ha, alte cereri nemaiexistând; că în acest titlu este înscrisă și suprafața de teren de 5250 mp din tarlaua Postuli, T75 P1741/69, cu privire la care reclamantul solicit[ constatarea uzucapiunii; că după decesul numitei D. A. în mod benevol moștenitorii acesteia au dezbătut succesiunea, între care și terenurile înscrise în TP nr._/01.03.1995, reclamantul fiind unicul moștenitor ca urmare a renunțării celorlalte persoane - certificat de moștenitor nr. 64/29.06.2005; că reclamatul folosește în mod continuu și netulburat în posesie suprafața revendicată în instanță, această suprafață fiind declarată de reclamant și la registrul agricol, plătind impozit pentru aceasta, motive pentru care acțiunea sa este nefondată având titlu de proprietate cu privire la terenul pentru care solicită a se constata uzucapiunea. A mai arătat că reclamantul beneficiază de întreaga suprafață de teren solicitată și care i se cuvine conform actelor de proprietate și prevederilor legale în vigoare, acesta nemaifiind îndreptățit să primească și alte terenuri. De asemenea, a solicitat obligarea reclamantului la plata unor sume de bani cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, motivat de faptul că acesta exercită drepturile procedurale cu rea credință, conform Art. 723 alin. 2 C.proc.civ.
Pârâta a depus la dosar înscrisuri.
La data de 23.11.2012, reclamantul și-a precizat cererea de chemare în judecată prin care a arătat că înțelege să se judece în contradictoriu cu C. L. DE FOND FUNCIAR A C. C. și C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 BACĂU, iar nu cu P. C. C., iar cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată a arătat că solicită instanței să constate nulitatea absolută a TP nr. nr._/01.03.1995 în sensul radierii suprafeței de teren de 5250 mp situată în T75 P1741/69 și înscrierea corectă a suprafeței de teren de 0,50 ha în parcela_/69.
În motivare a arătat că în mod eronat s-a înscris în titlu suprafața de teren de 5250 mp situată în T75 P1741/69, în condițiile în care suprafața avută în proprietate de mama sa înainte de colectivizare era de 0,50 ha în parcela_/69, că nici la momentul eliberării titlului de proprietate, nici la momentul întocmirii certificatului de moștenitor nr. 64/29.06.2005 nu a știut că în realitate este vorba de un alt amplasament și de altă suprafață de teren, aflând despre aceasta în urma primirii răspunsului de la P. C. C. cu nr. 3102/26.06.2012, când i s-a înaintat un fragment al hărții cadastrale a suprafețelor de teren din pct. Postuli și un tabel cu vecinii din care a rezultat că este vorba de parcela_/69. A mai arătat că in pricină că cererea inițială a formulat-o singur, fără a avea cunoștințe juridic, că ulterior a încheiat un contract de asistență juridică care i-a explicat cum trebuia formulată cererea sa, obiectul acesteia fiind anulare parțială titlu de proprietate și nicidecum uzucapiune.
Cererea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru conform Art. 42 din Legea nr. 1/2000.
Pârâta C. L. PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991 A C. C. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale și excepția tardivității de a solicita modificarea TP nr._/01.03.1995, iar pe fond a solicitat respingerea cererii precizate ca neîntemeiate.
În motivare a arătat că TP nr._/01.03.1995 s-a emis de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bacău în baza cererii titularului D. A., extrasului din lucrarea de validare și HCJ nr. 1296/20.02.1995 pentru numita D. A., în calitate de titular, care la momentul respectiv era în viață; că HCJ menționată a fost comunicată persoanelor îndreptățite, care aveau posibilitatea de a face plângere la judecătorie conform Art. 54 alin. 2 din Legea nr. 18/1991; că numita D. A. a fost de acord cu suprafața retrocedată, inclusiv cu amplasamentul acesteia, suprafața retrocedată și menționată în TP nr._/01.03.1995 fiind pe vechiul amplasament deținut de către titular; că la data decesului acesteia în patrimoniul său figurau și terenurile înscrise în acest titlu car s-au transmis către moștenitorii săi, reclamantul acceptând succesiunea conform certificatului de moștenitor nr. 64/29.06.2005. A mai arătat că reclamantul beneficiază de întreaga suprafață de teren solicitată și care i se cuvine conform actelor de proprietate și prevederilor legale în vigoare, acesta nemaifiind îndreptățit să solicite anularea TP nr._/01.03.1995. De asemenea, a solicitat obligarea reclamantului la plata unor sume de bani cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, motivat de faptul că acesta exercită drepturile procedurale cu rea credință, conform Art. 723 alin. 2 C.proc.civ.
Pârâta C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR BACĂU a depus întâmpinare prin car a solicitat respingerea cererii ca nefondate.
C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bacău a depus la dosar documentația care a stat la baza emiterii TP nr._/01.03.1995.
OCPI Bacău a depus la dosar relațiile solicitate de către instanță.
La termenul de judecată de la data de 26.03.2013, față de motivarea excepției lipsei capacității procesuale a Primăriei C. C. instanța a recalificat această excepție ca fiind excepția lipsei capacității procesuale de folosință, a pus în discuția părților această excepție și excepția tardivității invocate prin întâmpinare, a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei P. C. C. și a respins excepția tardivității invocată de către pârâta C. L. C..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit Art. 58 din Legea nr. 18/1991, pe baza hotărârii judecătorești definitive, comisia județeană care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desființa, iar potrivit Art. III din Legea nr. 169/1997, se poate cere anularea titlului de către persoanele care prezintă in interes legitim, dacă titlul a fost emis altor persoane care nu erau îndreptățite la constituire sau reconstituire.
Potrivit Art. 8 din Legea nr. 18/1991, de stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea acestui drept beneficiază, la cerere, membrii cooperatori sau moștenitorii acestora.
Potrivit Art. 9 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 167/1998, persoanele care nu au depus anterior cereri de reconstituire în termenele legale, pot formula astfel de cereri până la data de 31.12.1998, sub sancțiunea decăderii.
Potrivit Art. III din Titlul VI al Legii nr. 247/2005, persoanele fizice și persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.
Conform Art. 1 din Legea nr. 1/2000:
„Persoanelor fizice și persoanelor juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și pentru terenurile forestiere, în termen legal, li se reconstituie dreptul de proprietate în condițiile prevăzute de prezenta lege. Dispozițiile acestei legi se aplică și în cazul restituirii construcțiilor accesorii terenurilor agricole și silvice.”
Conform Art. 2 din Legea nr. 1/2000:
„(1) În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, de comun acord cu proprietarii, pot comasa terenurile care urmează să fie retrocedate într-un singur amplasament.
(2) Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverințe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare.”
Conform Art. 6 din Legea nr. 1/2000:
„(1) La stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și forestiere, în conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orășenești, municipale și comisiile județene, constituite potrivit legii, vor verifica în mod riguros existența actelor doveditoare prevăzute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, precum și pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestor acte, ținându-se seama și de dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din aceeași lege.
(11) Titlurile de proprietate obținute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991 și existența liberă a vechilor amplasamente fac dovada absolută a proprietății, obligând comisiile de fond funciar să procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.
(12) Consemnările efectuate între anii 1945 și 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producție, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoțite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate.
(13) În situația în care nu mai există înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate când aceasta se face pe vechile amplasamente și când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau moștenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.
(14) Orice probă dovedind dreptul de proprietate al foștilor proprietari poate fi înlăturată numai printr-o probă de aceeași forță produsă de către deținătorul actual al terenului sau de către terți, tăgăduind dreptul de proprietate.
(2) Dispozițiile art. 12 și art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind restabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire, precum și dispozițiile procedurale prevăzute la art. 51 - 59 din aceeași lege se aplică în mod corespunzător la reconstituirea dreptului de proprietate, potrivit prezentei legi.
(21) În situația în care anumite suprafețe sunt revendicate de două persoane, dintre care una este fostul proprietar, căruia i s-a preluat terenul prin măsurile abuzive aplicate în perioada anilor 1945 - 1990, și cea de a doua, persoana căreia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar în limita resurselor de teren existente, inclusiv a rezervelor create, se va restitui terenul în natură ambilor solicitanți. În cazul în care resursele sunt insuficiente, se va atribui în natură terenul persoanei care deținea actele de proprietate în anul 1990, iar cei care au fost împroprietăriți cu asemenea terenuri vor fi despăgubiți în condițiile legii.
(22) Diferențele între suprafețele înscrise în titlurile de proprietate, în registrele agricole, în cererile de intrare în cooperativă, în actele de donație către stat, în arhivele statului din perioada 1945 - 1990 și situația de fapt la data punerii în posesie se corectează în favoarea foștilor proprietari.”
Potrivit Art. 78 din Constituția României, legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării.
Potrivit Art. 1169 Cod civil, cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.
Din conținutul acestor dispoziții legale rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor se face la cerere de către cei îndreptățiți (sau moștenitorii acestora) care trebuie să dovedească (prin înscrisuri, martori sau orice altă probă) următoarele:
1.că au formulat cerere de reconstituire în termenele arătate de lege, sancțiunea nerespectării acestora fiind decăderea din drept, în privința unor astfel de termene fiind incidente dispozițiile Art. 103 alin. 2 C.proc.civ. (potrivit cărora decăderea nu operează în cazul în care partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei);
2.că ei ori autorii lor, după caz, au avut în proprietate terenurile solicitate pentru reconstituire, atât în ceea ce privește suprafața, cât și în ceea ce privește amplasamentul, iar acestea nu au fost atribuite legal altor persoane și sunt libere de sarcini;
3.după caz, că sunt moștenitorii celor care au fost deposedați de regimul comunist;
4.reconstituirea (ulterioară) a dreptului de proprietate asupra terenurilor în temeiul Legii nr. 1/2000 și a Legii nr. 247/2005 se face pe vechile amplasamente, însă numai dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane și numai în ceea ce privește diferența dintre suprafața avută în proprietate și cea reconstituită potrivit Legii 18/1991 și cu precizarea că drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate titluri de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare;
5.dovedirea suprafețelor avute și a amplasamentului terenului se face în prezent în condițiile mai restrictive ale Legii 1/2000 care prin Art. 6 (în vigoare la data pronunțării hotărârii) impune ca dovada fostei proprietăți și a amplasamentului să se facă conform prevederilor acestui articol.
Conform Art. 10 alin. 1 și 3 din varianta inițială a Legii nr. 18/1991, în vigoare la data emiterii titlului autoarei reclamantului:
„Suprafața adusă în cooperativă este cea care rezultă din: evidențele cooperativei, cererile de înscriere, registrele agricole de la data intrării în cooperativă, actele de proprietate și cartea funciară sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.
……….
Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situației terenurilor deținute de cooperativă la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidență a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativă până la data intrării în vigoare a legii.”
Conform Art. 11 alin. 3-5 din varianta inițială a Legii nr. 18/1991, în vigoare la data emiterii titlului autoarei reclamantului:
„Procedura de constituire și modul de funcționare a comisiilor, precum și modelul și modul de atribuire a noilor titluri de proprietate, se vor stabili prin hotărâre a Guvernului în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi. Din comisii vor face parte cetățeni desemnați de obște din toate categoriile îndreptățite, specialiști și funcționari publici. În comunele constituite din mai multe sate, cetățenii vor fi desemnați proporțional cu ponderea numerică a locuitorilor din fiecare .> C. județeană este competentă să soluționeze contestațiile și să valideze sau să invalideze măsurile stabilite de comisiile subordonate.
Împotriva hotărârii comisiei județene, cel nemulțumit poate face plângere la judecătoria în raza căreia este situat terenul, în termen de 30 de zile de la data la care a luat cunoștință de soluția dată de comisia județeană.”
Potrivit Art. 29 alin. 2 și 5-6 din HG nr. 131/1991, în vigoare la data emiterii titlului autoarei reclamantului:
„Persoanele nemulțumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orășenești sau municipale pot face, în termen de 5 zile de la comunicare, contestație adresată comisiei județene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orășenești sau municipale, care este obligat să o înregistreze și să o înainteze, prin delegat, la secretarul comisiei județene, în termen de 3 zile.
………..
După analizare, comisia județeană, prin hotărâre, va soluționa contestațiile și va valida sau invalida propunerile și le va transmite, prin delegat, în termen de 3 zile, comisiilor subordonate, care le vor afișa imediat la sediul consiliului local și vor comunica, sub semnătură, persoanelor care au formulat contestații, hotărârea comisiei județene.
De la data comunicării sub semnătură, persoanele nemulțumite pot face plângere împotriva hotărârii comisiei județene la judecătorie în termen de 30 de zile.”
Potrivit Art. 36 alin 1 din HG nr. 131/1991, în vigoare la data emiterii titlului autoarei reclamantului:
„În baza titlului de proprietate eliberat pe baza opțiunii exprimate în scris de către fiecare proprietar, în condițiile art. 26 din lege, comisia comunală, orășenească sau municipală va proceda la delimitarea zonelor teritoriale în care urmează să fie puși în posesie titularii, ținând seama de condițiile concrete teritoriale (relief, calitatea solului, categoria de folosință, distanța față de localitate și căile publice de comunicație, amenajările pentru îmbunătățiri funciare). Această delimitare, precum și parcelarea pe proprietari se fac pe planul de situație al fiecărei localități, în cadrul actualei organizări teritoriale.”
În cauză, instanța reține că pe numele autoarei reclamantului s-a emis la data de 01.03.1995 titlul de proprietate nr. TP nr._/01.03.1995. Din titlul de proprietate nr._/01.03.1995, depus la dosar de către pârâte și din înscrisurile și relațiile depuse de către OCPI Bacău, rezultă că pe numele autoarei reclamantului, D. A., s-a reconstituit dreptul de proprietate i cu privire la suprafața de teren de 5250 mp situată în extravilanul comuni C. T75 P1741/67 (iar nu P1741/69 cum a indicat reclamantul în cererea formulată, acesta nedepunând la dosar o copie a titlului de proprietate aflat în posesia sa).
Instanța reține că la momentul reconstituirii dreptului de proprietate autoarei reclamantului, stabilirea dreptului de proprietate se făcea în temeiul prevederilor legale sus-citate și că la data emiterii titlului, amplasamentul înscris în acesta a fost acceptat de către persoana înscrisă pe titlu, pe verso-ul fișei privind suprafețele de teren primite în proprietate, depuse în copie la fila 110 dosar, autoarea reclamantului declarând pe proprie răspundere că este mulțumită cu suprafața înscrisă în fișă și nu mai are nicio pretenție. Împotriva acestui amplasament nici autoarea reclamatului, nici reclamantul după decesul acesteia, nu au formulat căi de atac în termenele și condițiile legale, în prezent fiind decăzut din dreptul de a contesta amplasamentul.
Instanța constată că din probatoriul administrat în cauză nu rezultă eroarea invocată în cererea de chemare în judecată de către reclamant. Astfel, amplasamentul suprafeței de teren de 5250 mp înscris în titlul autoarei reclamantului - T75 P1741/67 – rezultă și din tabelul proprietarilor care au primit teren în tarlaua 75 – filele 88-89 dosar, vecinătățile de la est și vest înscrise în titlu fiind corespunzătoare celor înscrise în acest tabel. Astfel, la nr. topografic al parcelei 1741/67 figurează D. M. A., (cu precizarea că la numărul topografic al tuturor parcelelor înscrise în dreptul proprietarilor din acest tabel cifra 7 din prima parte a compunerii numărului parcelelor – 1741 - este suprascrisă peste cifra 2, numărul diviziunii parcelei fiind inițial 1241, iar apoi devenind 1741, astfel cum rezultă și din planul parcelar depus la file 90 dosar). Totodată, în acest tabel la nr. topografic al parcelei 1741/69 figurează S. E., acest teren fiind înscris în titlu de proprietate nr._/31.07.1995 emis pe numele lui S. A. (fila 87 dosar)., iar vecinătățile de la est și vest înscrise în acest titlu sunt corespunzătoare celor înscrise în tabelul proprietarilor care au primit teren în tarlaua 75.
De asemenea, instanța reține că, în cazul în care terenul solicitat de către reclamant ar reprezenta vechiul amplasament, regula instituită de Art. 2 din Legea nr.1/2000 este inaplicabilă, conform principiului tempus regit actum, la data apariției acestei norme dreptul autoarei reclamantului fiind deja reconstituit.
Pe cale de consecință, instanța reține că titlul de proprietate al autoarei reclamantului a fost eliberat cu respectarea dispozițiilor legale la data întocmirii lui și, văzând și dispozițiile Art. III din Legea nr. 169/1997, instanța va respinge cererea ca nefondată.
Față de pârâta P. C., având în vedere că la termenul de judecată de la data de 26.03.2013 s-a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosința a acestei pârâte, va respinge cererea formulată în contradictoriu cu aceasta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de capacitatea procesuală de folosință.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâta P. C. - . ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de capacitatea procesuală de folosință.
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată, astfel cum a fost precizată de către reclamant D. Ș. domiciliat în Bacău, Ardealului, ., . și cu reședința în com. C., ., formulată în contradictoriu cu ceilalți pârâți - C. L. PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991 A C. C. – ., C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR BACĂU – Bacău, Jud Bacău.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 26 Martie 2013.
Președinte, D. C. | ||
Grefier, C. L. B. |
Red. D.C. 20 Mai 2013/tehnored. C.B. 23 Mai 2013 - EX. 7
| ← Fond funciar. Sentința nr. 3103/2013. Judecătoria BACĂU | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7506/2013.... → |
|---|
