Fond funciar. Sentința nr. 5686/2013. Judecătoria BACĂU
Comentarii |
|
Sentința nr. 5686/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 17-09-2013 în dosarul nr. 3256/180/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BACĂU
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5686/2013
Ședința publică de la 17 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. C.
Grefier M. T.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamant T. L. și pe pârât P. C. UNGURENI, pârât C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE, pârât C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE UNGURENI, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde reclamanta, lipsă fiind pârâții.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța procedează la legitimarea reclamantei T. L. - GV_, cnp_ și întrebată fiind de instanță care este valoarea terenului, reclamanta arată că nu știe valoarea terenului, acesta fiind în afara satului.
Instanța, verificându-și competența de soluționare a cauzei, față de valorile stabilite prin expertiza Camerei Notarilor Publice, constată că în baza art. 94 lit. j c.proc.civ. raportat la art.117 c.proc.civ. este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cerere.
Instanța conform dispozițiilor Art. 238 c.proc.civ. estimează durata obiectivă a soluționării prezentei cauze la 6 luni.
Reclamanta a spus că a primit teren în suprafață de 5000 mp de la P. Ungureni, un teren pe care nu l-a putut folosi și în urmă cu 7-8 ani i s-a dat un alt teren în schimb, în punctul „Cărămidărie”, dar pentru care nu are titlu de proprietate, cu toate că a formulat cerere de reconstituire.
Instanța acordă cuvântul pe probe.
Reclamanta arată că nu are alte probe.
Instanța, în baza Art. 258 c.proc.civ. încuviințează proba cu înscrisurile de la dosar și nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Reclamanta T. L., pe fond, solicită anularea titlului de proprietate pentru terenul de 5000 m.p din punct „Izlaz” și eliberarea de titlu de proprietate pentru 5000 m.p. în punct „Cărămidărie”.
În baza art.395 c.proc.civ. instanța trece la deliberare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 21.02.2013, sub nr._, astfel cum a fost formulată și precizată, reclamanta T. L. a chemat în judecată pe pârâtele P. C. UNGURENI, C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE și C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE UNGURENI, solicitând instanței modificarea TP nr._/18.12.2003 eliberat de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, jud. Bacău, în sensul constituirii dreptului de proprietate pe un alt amplasament decât cel înscris în titlu T34 P1179/1 cu cel din pct. Cărămidărie.
În motivarea cererii, a arătat că prin SC_/11.12.1996, dosar 4406/1995, s-a admis cererea de constituire a dreptului său de proprietate pentru suprafața de teren de 5000 mp situat în .-se titlu de proprietatea pe un amplasament pe care nu l-a putut folosi niciodată, respectiv izlaz comunal, iar la propunerea primăriei i s-a dat teren în pct. Cărămidărie pe care îl stăpânește din anul 1996 și până în prezent.
În susținerea cererii, au depus înscrisuri.
În drept, cererea nu a fost întemeiată.
Pârâtele C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bacău și C. L. Ungureni au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Titlul de proprietate a fost emis în data de 18.12.2003, prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 5000 mp, astfel cum rezultă din cuprinsul acestuia (fila 29 dosar).
La data respectivă era în vigoare Art. 2 din Legea 1/2000, potrivit căruia reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane, iar drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverințe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare.
La data respectivă era în vigoare HG nr. 1172/2001 prin care s-a aprobat Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor.
Potrivit Art. 37 din Regulament:
„(1) Reconstituirea dreptului de proprietate se face de regulă pe vechile amplasamente, dacă acestea sunt libere, cu respectarea drepturilor dobândite conform prevederilor Legii nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverințe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, care rămân valabile fără nici o altă confirmare, potrivit art. 2 din Legea nr. 1/2000.
(2) În acest scop se va solicita persoanelor care au depus cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, schița amplasamentului cu terenul deținut sau orice alte informații din care să rezulte identificarea vechiului amplasament solicitat.
(3) Pentru terenurile agricole comisiile locale împreună cu oficiile județene de cadastru, geodezie și cartografie sau al municipiului București, pe baza analizei documentațiilor prezentate la alin. (2), stabilesc dacă vechiul amplasament este liber și poate fi retrocedat, delimitându-se pe planul de situație terenurile solicitate conform prevederilor Legii nr. 1/2000, cu modificările ulterioare.”
Potrivit prevederilor Art. 71 din Regulament, punerea in posesie a proprietarilor - persoane fizice si juridice - in cadrul zonelor teritoriale delimitate se va face de comisia locala conform planului parcelar elaborat pe baza planurilor amenajistice actualizate si a măsurătorilor topografice.
Potrivit prevederilor Art. 74 din Regulament, după operațiunile de validare si punere in posesie, pe baza documentațiilor înaintate de comisiile comunale, orășenești sau municipale, comisia județeana emite titluri de proprietate. Documentațiile pentru emiterea titlului de proprietate se întocmesc in doua exemplare, dintre care unul se retine la comisia județeana, iar celalalt se transmite inspectoratului teritorial de regim silvic si cinegetic pentru arhivare. Titlul de proprietate se semnează de prefect, de secretarul general al prefecturii, de inspectorul-sef al inspectoratului teritorial de regim silvic si cinegetic si de directorul general al oficiului județean de cadastru, geodezie si cartografie. Părțile detașabile ale titlului de proprietate, semnate, se transmit comisiilor comunale, orășenești sau municipale, care le vor înscrie in registrul agricol, după care le vor înmâna sub semnătura persoanelor fizice îndreptățite sau reprezentanților împuterniciți ai persoanelor juridice. In acest sens comisiile deschid un registru care sa cuprindă numele si prenumele titularului titlului de proprietate si semnătura primitorului. Partea nedetașabila (cotorul) a titlului de proprietate se retine si se depozitează la arhiva oficiului județean de cadastru, geodezie si cartografie, care va transmite in termen de 10 zile o copie de pe titlul de proprietate inspectorului teritorial de regim silvic si cinegetic.
Potrivit prevederilor Art. 27 din Legea nr. 18/1991, punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile. În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia măsurătorilor comisia ia act de recunoașterea reciprocă a limitelor proprietății de către vecini și le consemnează în documentele constatatoare.
Potrivit Art. 78 din Constituția României, legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării, iar potrivit Art. 15 alin.2, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
În fine, potrivit Art. 2 din Legea 1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane, iar drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverințe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare.
Din conținutul acestor dispoziții legale rezultă că:
-reconstituirea (ulterioară) a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole în temeiul Legii nr. 1/2000 și a Legii nr. 247/2005 se face pe vechile amplasamente, însă numai dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane și numai în ceea ce privește diferența dintre suprafața avută în proprietate și cea reconstituită potrivit Legii 18/1991;
-legalitatea atribuirii terenurilor se face prin raportare la prevederile Legii nr. 18/1991, pe de o parte, fiindcă legile ulterioare prevăd expres acest lucru, iar pe de altă parte, pentru că problema respectării condițiilor la emiterea titlului trebuie să fie cele din legea în vigoare la momentul întocmirii actului, conform principiului tempus regit actum, care impune ca cercetarea condițiilor sancționate cu nulitatea să fie cele care erau în vigoare și obligatorii la data emiterii titlului atacat, legea neputând opera retroactiv;
-în aplicarea legilor civile succesive și pe cale de consecință, la întocmirea actelor civile (cum sunt și hotărârile comisiilor județene, emiterea titlului de proprietate sau semnarea procesului-verbal de punere în posesie) se ține cont numai de legea în vigoare la data întocmirii acestora, conform principiului constituțional al aplicării imediate a legii noi; acest principiu se întregește în aplicare cu principiul neretroactivității legii civile, ceea ce înseamnă că actele cu executare uno ictu, care au fost emise în temeiul legii vechi, se consideră guvernate exclusiv de legea în vigoare la data emiterii (consumării lor), fiind pentru legea nouă facta praeterita, cu consecința că aceste drepturi rămân definitiv câștigate; pe baza acestor două principii ale aplicării în timp legilor civile, titlul reclamantei rămâne guvernat de legea în vigoare la data emiterii acestuia (adică dreptul la reconstituire a autoarei reclamantei rămâne câștigat, dovada acestuia fiind făcută exclusiv în conformitate cu Legea 18/1991), râmând ca actele ulterioare (modificarea titlului) să fie guvernate de legea în vigoare la data întocmirii lor (adică de Legea 1/2000);
-dovedirea suprafețelor avute și a amplasamentului terenului se face în prezent în condițiile mai restrictive ale Legii 1/2000 care prin Art. 6 (în vigoare la data pronunțării hotărârii) impune ca dovada fostei proprietăți și a amplasamentului să se facă, în lipsa înscrisurilor, numai prin martori foști proprietari (posedând deci înscrisuri dinainte de 1990) de pe toate laturile terenului solicitat, fiind deci mai restrictivă decât Legea 18/1991 care făcea referire numai la martori, fără alte condiții în plus.
În cauză, instanța reține că pe numele reclamantei, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bacău a emis TP nr._/18.12.2003, care include terenul în suprafață de 5000 mp situat în T34 P1179/1, având vecinătățile N: islaz comunal; S: DE; E: P. C.; V: DE, și că împotriva acestui amplasament reclamanta nu a formulat căi de atac în termenele și condițiile legale.
Instanța reține că la momentul reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantei, stabilirea dreptului de proprietate se făcea în temeiul prevederilor legale sus-citate și că la data emiterii titlului amplasamentul terenului sus-menționat înscris în titlul de proprietate a fost acceptat de către reclamantă, reclamanta nefăcând dovada exercitării în termen a căilor de atac prevăzute de lege în prezent fiind decăzută din dreptul de a contesta acest amplasament.
De asemenea, instanța reține că, reclamanta nu a invocat și dovedit conform Art. 6 din Legea nr. 1/2000 că terenul solicitat ar reprezenta vechiul amplasament.
Totodată, instanța reține că un titlul care nu a intrat în circuitul civil poate fi revocat ca oricare act administrativ de către autoritatea care l-a emis, iar dacă a intrat în circuitul civil nu poate fi anulat pe cale judecătorească doar în baza acordului beneficiarului și a emitentului său, pentru că s-ar putea ajunge la încălcarea drepturilor dobândite de terți, modificarea amplasamentului unui teren fiind posibilă în baza unui contract de schimb între titularii dreptului de proprietate asupra terenurilor în cauză, cu respectarea tuturor cerințelor de formă și de fond prevăzute de lege, iar nu în temeiul legilor fondului funciar, care nu reglementează schimbarea amplasamentului terenurilor ulterior emiterii titlului de proprietate.
Pe cale de consecință, instanța reține că titlul de proprietate al reclamantei a fost eliberat cu respectarea dispozițiilor legale la data întocmirii lui și, văzând și dispozițiile Art. III din Legea nr. 169/1997, instanța va respinge cererea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta T. L. din ., jud. Bacău, în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană Bacău, C. L. Ungureni și P. C. Ungureni, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Bacău.
Pronunțată în ședința publică, azi, 17 Septembrie 2013.
Președinte, D. C. | ||
Grefier, M. T. |
Red. Jud. D.C. 27 Septembrie 2013
tehnored. M.T. 30 Septembrie 2013
5 ex
← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Fond funciar. Sentința nr. 3052/2013. Judecătoria BACĂU → |
---|