Obligaţie de a face. Sentința nr. 5036/2013. Judecătoria BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5036/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 26-06-2013 în dosarul nr. 15032/180/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BACĂU
JUDEȚUL BACĂU
SENTINȚA CIVILĂ NR.5036
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26.06.2013
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: L. I. E.
GREFIER: R. O. A.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile având ca obiect “ obligația de a face “ formulată de reclamantul M. C. în contradictoriu cu pârâții P. M. ș.a.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 19.06.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată când, din lipsă de timp pentru deliberare a fost amânată pronunțaea la data de 26.06.2013.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 01.11.2012, reclamantul M. C. a chemat în judecată pe pârâta P. M. și pe pârâta UAT . obligarea pârâtei P. M. să respecte somația de demolare construcție nr.6044/01.08.2012 și anume să demoleze gardul cu fundație de beton armat și zidărie din BCA, construit pe domeniul public, obligarea Primăriei . urmărească și să ia măsurile legale pentru punerea în aplicare a somației de demolare construcție nr.6044/01.08.2012.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat, în fapt, reclamanta este proprietara unui imobil și teren aferent, situat în . L. veche, jud. Bacău. Proprietatea în speță este împrejmuită cu gard de lemn cu temelie de beton și se află în vecinătatea locuinței având aceeași cale de acces cu proprietatea sa. În luna mai 2012 a început demararea unei lucrări care consta în demolarea gardului vechi și edificarea unui nou gard, ocazie cu care pârâta a început construcția împrejmuirii fără a respecta vechiul amplasament și fără să fi obținut în prealabil Autorizație de Construcție conform dispozițiilor art.3pct.1 lit.a din Legea 50/1991. În speță, aceasta a demolat vechea temelie de beton și a construit una nouă la o distanță de 0,70 m de vechiul amplasament, în exteriorul proprietății acesteia, îngustând astfel calea de acces la drumul public. S-a făcut mențiunea că acest drum public secundar asigura accesul, atât acestuia, cât și vecinilor lor, de la locuințele în drumul public comunal, practic având un drept de servitute asupra acestui drum public secundar, deci un drept real.Autoritățile locale nu au luat nici o măsură pentru sistarea lucrărilor, s-a revenit cu o nouă sesizare, înregistrată sub nr.3618/14.05.2012 și a făcut de asemenea și o sesizare către Inspectoratul de Stat în Construcție, înregistrată sub nr.536/15.05.2012. În urma verificărilor efectuate pe teren de către Inspectoratul de Stat în Construcții s-a constatt că numita P. M. a construit gardul cu fundație de beton armat și zidărie din BCA, fără autorizație de construcție prevăzută de Legea 50/1991, urmând ca Primăria comunei L. V. prin C. de urbanism să urmărească ., urmare a demersurilor efectuate s-a constatat ilegalitatea construcției, pârâta fiind sancționată contravențional, însă pârâta nu a respectat somația de demolare.
În drept, reclamantul a invocat prevederile art.551 C.Civ., legea 50/1991.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copie, somație demolare construcție, adresă din data de 04.07.2012, adresă din data de 15.05.2012.
Acțiunea a fost legal timbrată.
Deși legal citată cu această mențiune, pârâta P. M. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, întrucât din coroborarea dispozițiilor art.858 C.Civ. cu prevederile art.865 alin.1 din același act normativ, rezultă că reclamantul nu este titularul unui drept real asupra terenului sau drumului sătesc, care să fi fost vătămat prin pretinsa edificare nelegală a gardului ce delimitează proprietatea acesteia. Deși reclamantul încearcă să-și justifice calitatea procesuală în formularea prezentei acțiuni, susținând că ar avea un drept de servitute asupra drumului public secundar, deci un drept real, în realitate, dreptul de trecere, reglementat de art.617 și urm C.Civ., poate greva un imobil în vederea asigurării accesului la calea publică și nu însăși calea publică. Reclamantul nu poate fi titularul unei servituți de trecere asupra drumului sătesc întrucât acesta face obiectul dreptului de proprietate publică al Unității A. Teritoriale . nu este susceptibil de a fi grevat de o servitute constituită prin uzucapiune sau în condițiile art.13 din Legea 213/1998. De asemenea, pârâta a invocat excepția inadmisibilității acțiunii prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv prin raportare la faptul că reclamantul, așa cum rezultă din cele două capete de cerere, a dedus judecății un raport juridic față de care este un simplu terț, ori acest raport juridic este unul specific dreptului administrativ și vizează în principal exercitarea de către UAT . unor prerogative exclusive, în regim de putere publică, astfel încât reclamantul nu se poate substitui autorității publice în ceea ce privește exercitarea acestor prerogative.
Pârâta UAT . formulat cerere de intervenție în interes propriu solicitând admiterea acțiunii și pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care pârâta P. M. să fie obligată să-și dărâme construcția de pe domeniul public.
S-au depus cereri de intervenție în interes propriu și de către numiții F. C., M. V., B. C., P. A. prin care au solicitat obligarea pârâtei P. M. să desființeze construcția și gardul de beton și obligarea UAT L. veche la desființarea construcției edificate pe domeniul public.
Instanța a admis excepția de netimbrare a cererii de intervenție formulată de către numitul F. C., precum și a cererii de intervenție formulată de către intervenienta P. A..
În temeiul art.49 alin.1 și 2 raportat la dispozițiile art.52 C., instanța a admis în principiu cererile de intervenție formulate de către M. V. și B. C., apreciind că intervenineții invocă un drept propriu și justifică un interes, existând o legătură suficientă între cererea de intervenție și cererea de chemare în judecată. Instnaț a respins, ca inadmisibilă, cererea de intervenție formulată de către pârâta UAT L. veche întrucât aceasta este deja parte în dosar, nefiind un simplu terț care intervine într-un proces deja declanșat.
Potrivit art.137 alin.1 C .pr.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedura precum si a celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
Analizând actele și lucrările dosarului asupra excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâtă, instanța reține următoarele:
Prezentul litigiu are ca obiect acțiunea având ca obiect obligația de a face introdusă de către reclamant împotriva pârâtei P. M. în vederea respectării de către aceasta a somației de demolare construcție nr.6044/01.08.2012 și anume să demoleze gardul cu fundație de beton armat și zidărie din BCA, construit pe domeniul public, precum și obligarea Primăriei . urmărească și să ia măsurile legale pentru punerea în aplicare a somației de demolare construcție nr.6044/01.08.2012.
Având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, precum și faptul că reclamantul nu este titular al prerogativelor pe care instituția publică care a emis actele administrative unilaterale le deține, fiind terț față de somația de demolare construcție nr.6044/01.08.2012, acesta având la dispoziție alte căi procedurale de contencios administrativ, instanța va admite excepția inadmisibilității acțiunii și va respinge acțiunea ca inadmisibilă.
Față de această soluție, instanța nu se va mai pronunța pe excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. M. invocată de către aceasta.
În temeiul art.274 C., instanța îl va obliga pe reclamant la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată ( onorariu de avocat ) către pârâta P. M..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâta P. M..
Respinge acțiunea formulată de către reclamantul M. C. cu domiciliul în com.L. V. ..Bacău în contradictoriu cu pârâtele P. M. cu domiciliul în mun.Bacău . nr.11/A/16 jud.Bacău și U. A. TERITORIALĂ L. V. ca inadmisibilă.
Obligă reclamantul la plata la plata către pârâta P. M. asumei de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare ( onorariu avocat ).
Anulează cererile de intervenție în interes propriu formulate de către intervenienții P. A. și F. C. ca netimbrate.
Disjunge cererile de intervenție în interes propriu formulate de către M. V. și B. C. în contradictoriu cu pârâtele P. M. și U. A. TERITORIALĂ L. V., formându-se un nou dosar care va primi număr nou în aplicația ECRIS având ca obiect obligația de a face, cu termen la data de 25.09.2013 C30, ora 13.00, pentru când se vor cita părțile.
Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.06.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
L. I. ELENAROCA O. A.
Red./Techn.L. – 5.ex.
02.09.2013
| ← Uzucapiune. Sentința nr. 929/2013. Judecătoria BACĂU | Anulare act. Sentința nr. 6821/2013. Judecătoria BACĂU → |
|---|
