Plângere contravenţională. Sentința nr. 4491/2013. Judecătoria BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4491/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 04-06-2013 în dosarul nr. 3472/180/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BACĂU
SECȚIA CIVILĂ
Sentinta civila Nr. 4491/2013
Ședința publică de la 04 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. M. C.
Grefier S. M.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent H. Ș. și pe intimat M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR - I.P.J. BACĂU -SERVICIU RUTIER (PROCES VERBAL . NR._/08.02.2013), având ca obiect plângere contravetionala
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc partile.
Procedura de citare este completă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța constată că este competentă material, teritorial și general să soluționeze prezenta cauză.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanta constata terminata cercetarea judecatoreasca si trece la deliberare.
I N S T A N T A
- deliberand -
Asupra cauzei de față constată următoarele
Prin plângerea introdusă pe rolul Judecatoriei Bacau la data 25,02,2013 și înregistrată sub numărul_ petentul Husleag S. a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 08,02,2013.
În motivarea plângerii, petentul a arătat faptul că in data de 08,02,2013, in timp ce se deplasa dispre Iasi spre Bacau, dupa ce a parcurs 2,3 km de la iesirea din loc. B. Voda a fost oprit de un echipaj de politie fara a avea semnalele acustice si luminoase in functiune .Agentul de politie i-a solicitat actele masinii, aducandu-i la cunostiinta ca a depasit viteza legala in localitate fiind inregistrat cu 82km/h.A cerut sa i se prezinte imaginile de pe camera video dar nu i-au fost prezentate, politistul spunandu-i sa faca contestatie.
Petentul arata ca procesul verbal nu corespunde realitatii .
De asemenea invedereaza instantei ca in procesul verbal nu este trecut locul savarsirii faptei, nu cunoaste daca politistul avea atestat pentru utilizarea radarului, nu cunoaste daca aparatului radar i s-a facut autotestarea, agentul constatator nu a precizat daca masurarea vitezei s-a facut in regim de stationare sau deplasare, avand in vedere marja de eroare prevazuta de NML 021-05.Avand in vedere aceasta marja de eroare, ar trebui sa se considere ca petentul ar fi putut avea 78 sau 79km/h in raport de modul cum s-a facut inregistrarea
În drept, petentul a invocat OG 2/2001, jurisprudenta CEDO,
In dovedirea cererii sale petentul a depus la dosar procesul verbal de contraventie atacat, Ordinul 301/2005,, sentinta nr.456/2010-Jud. Focsani.
Petentul a depus si raspuns la intampinare in care arat ca nu se observa nr. de inmatriculare a masinii conduse de el, arata ca nu intelege de ce nu a putut viziona imaginile pe loc,, arata ca nu a fost de acord cu fapta retinuta la rubrica obiectiuni consemnad faptul ca nu a avut viteza respectiva.De asemenea precizeaza ca pe procesul verbal nu este trecut faptul daca masina politiei era in miscare sau in stationare aratand ca in cauza sunt aplicabile erorile din norma de metrologie mai sus mentionata .
Plângerea contravențională este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar conform dispozițiilor art. 36 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 raportat la cele ale art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997.
Intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care solicta respingerea plangerii si mentinerea procesului verbal.
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat faptul că in data de 08,02,2013, ora 20,36, petentul a condus autopvehicolul marca Dacia cu nr. de inmatriculare_ pe E85 iar in interiorul localitatii B. Voda a depasit viteza legala cu 32km/h, fiind inregistrat de apararatul radar cu viteza de 82km/h, fapta prevazuta de art.49 alin.1 din OUG 195/2002 si santionata de art.101 alin.2 din OUG 195/2002 RMCU.Aplicarea sanctiuniii s-a facut pe baza inregistrarii mijlocului tehnic omologat montat pe autospeciala MAI . Intimata invedereaza instantei faptul ca aparatul radar inregistra de la o viteza de 50km/h de pe sensul opus, coordonatele GPS arata clar ca acesta se afla in localitate, iar cu privire la erorile la care petentul face referire arata ca acestea sunt acceptate doar la verificarea metrologica anuala.
În drept, au fost invocate prevederile Cod procedură civilă, HG 1391/2006, OUG 195/2002 RMCU,O.G. 2/2001.
În susținerea întâmpinării au fost depuse la dosarul cauzei următoarele: raportul agentului constatator, procesul verbal de contraventie, planse foto, inregistrarea video,, buletinul de verificare metrologica, atestat operator radar .
În baza art. 167 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat si a administrat la cererea petentului proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, proba video apreciindu-le concludente, pertinente și utile soluționării cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 08,02,2013 de către intimat, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 600 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art.49 alin.1 din OUG 195/2002 si santionata de art.101 alin.2 din OUG 195/2002 RMCU,
S-a reținut în sarcina petentului de catre agentul constatator faptul că în data de 08,02,2013 ora 20,36, DN 2-E85 loc. B. Voda, petentul a condus autoturismul marca marca Dacia cu nr. de inmatriculare_ cu viteza de 82km/h.
Avand in vedere petentul a luat la cunostiinta despre intocmirea procesului verbal contestat la data savarsirii contraventiei, adica in data de 08,02,2013 iar plangerea a fost formulata la data de 22,02,2013, instanta constata ca plangerea a fost formulata in termen.
Fiind învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal precum si a modului de individualizare a sanctiunii aplicate instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității proceselor verbale, instanța reține că acestea au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Instanța mai reține, de asemenea și împrejurarea că faptei reținute în sarcina petentului i s-a dat o corectă încadrare juridică și a fost legal individualizată asa cum reiese si din analiza facuta mai sus.
Cu privire la motivul de nelegalitate invocat de petent, anume faptul ca locul savarsirii contraventiei nu este indicat, instanta constata ca acesta nu este intemeiat . In procesul verbal mentionat este indicat clar acest loc: DN2-E85-loc. B.-Voda, OG2/2001 neprecizand obligatia de a preciza exact coordonatele GPS . Acest lucru este de altfel logic daca vom analiza si prevederile altor legi unde se prevad contraventii si unde agentii constatatori nu detin mijloace tehnice ultramoderne si de altfel greu accesibile, pentru stabilirea exacta a coordonatelor spatiale – de exemplu Legea 61/1991 .
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța constată că situația de fapt reținută de agentul constatator în procesul-verbal corespunde realității .
Astfel procesul-verbal are o forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției petentului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară. În cazul faptelor constatate în mod direct de către organul constatator, sarcina probei îi revine petentului. Simpla negare a acestuia în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atât timp cât el nu aduce probe sau nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția născută în favoarea procesului-verbal.
Cu privire la motivele de netemeinicie invocate de petent, instanta constata ca acestea sunt nefondate .
Astfel, cu privire la faptul ca nu avea viteza de 82Km / h si nr. masinii nu era vizibil, instanta constata ca viteza cu care petentul a fost inregistrat de aparatul radar a fost de 82km/ h asa cum reiese din plansele foto depuse la dosar –fila 33 precum si din vizionarea inregistrarii video existenta in dosar . Se poate observa cu usurinta ca la ora 20,36 secunda 54 petentul era inregistrat cu 82km/ h iar la secunda 56 acesta a incenit fiind inregistrat cu 75km/h.De asemenea din inregistrarea video, derulata cu incetinitorul se poate observa clar numarul masinii .
De asemenea instanta nu poate lua in considerare sustinerile petentului cu privire la faptul ca pe procesul verbal nu este trecut faptul daca masina politiei era in miscare sau in regim stationar, deoarece acest lucru nu afecteaza legalitatea si temeinicia procesului verbal .Totusi pentru a raspunde si acestei critici invederate de petent, instanta constata, tot din proba video depusa la dosar ca masina pe care era amplasat radarul era in mod evident in miscare aparatul radar fiind pornit inca de la ora 20,36 secunda 33, adica cu ceva timp inainte de a fi inregistrat petentul .Acest lucru certifica faptul ca aparatul era in functiune la momentul inregistrarii petentului, existand si prezumtia faptului ca i s-a facut autotestarea inainte de fi pus in functiune .
Cu privire la faptul ca viteza inregistrata de aparatul radar nu a fost cea reala, fiind aplicabila marja de eroare, instanta constata ca aceasta critica este nefondata, motivat de faptul ca marjele de eroare invocate de petent sunt luate in considerare doar la omologarea aparatelor si la verificarea metrologica anuala.De asemenea instanta va aplica si un alt rationament logic pornind de la faptul ca toate aparatele de masurare au o marja de eroare tolerata, ceea ce inseamna ca totusi ele masoara cu precizie, lucru demonstrat in toate domeniile stiintei unde se fac masuratori iar pe baza calculelor matematice, se ajunge la niste concluzii exacte si aplicabile in viata noastra de zi cu zi .
Cu privire la existenta actelor pentru aparatul radar, instanta constata ca exista atestatul pentru operatorul radar-agentul constatator Hrostea A.-fila 37, buletinul de verificare metrologica a aparatului nr._/04,04,2012-fila 35.
De asemenea cu privire la critica petentului ca nu i s-a prezentat inregistrarea video, instanta constata ca si aceasta este neintemeiata deoarece legea nu prevede o asemenea obligatie pentru agentul constatator sau vreun drept al petentilor in acest sens . Mai mult este aplicabila in cauza prezumtia faptului ca aceste inregistrari nu pot fi detasate din aparat pana la incheirea misiunilor agentilor de politie pentru anu putea fi sterse sau modificate.
In consecinta, petentul nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal contestat,asa cum rezulta din probatoriul administrat in dosar, motiv pentru care acesta se bucură în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v.Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28; cauza Västberga taxi Aktebolag și Vulic v.Suedia, paragraf 113, iulie 2002).
Forța probantă a proceselor verbale și a rapoartelor este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul ( cauza Bosoni v.Franța, hotărârea din data de 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. vs.România, hotărârea CEDO din 4 octombrie 2007).
Având în vedere aceste principii, instanța concluzioneaza că cele retinute in procesul-verbal de contravenție contestat corespund realitatii, petentul nefacand dovada unei alte situatii de fapt in contextul in care a beneficiat de un proces echitabil in care a fost respectat pricipiul proportionalitatii.
Cu privire la individualizarea sanctiunii aplicate instanta retine ca in raport de dispozitiile art.34 din OG2/2001, ca are posibilitatea sa aprecieze inclusiv asupra naturii și cuantumului sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată.
Potrivit art. 21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
De asemenea, instanța reține că dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 impun ca sancțiunea stabilită să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
În speță, instanța reține că petentului i-a fost aplicată sancțiunea amenzii spre minimum adica 600 lei în cuantumul legal prevazut de OUG 195/2002RMCU.Având în vedere criteriile enunțate de art. 21 alin.3 din O.G. nr.2/2001, precum și de contextul în care fapta a fost săvârșită, garadul de pericol social foarte mare –depasirea vitezei in localitate - instanța apreciază că sancțiunea aplicata este corect individualizata, acesta putând fi considerata potrivita prin raportare la pericolul social concret al faptei contravenientului.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse, reținând că prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de constatare și sancționare contravențională nu a fost răsturnată și având în vedere și faptul că sancțiunea aplicată a fost corect individualizată și este proporțională în raport de pericolul social concret al faptei, în baza art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, instanța va respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentul Husleag S..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge plangerea contraventionala formulata de petentul H. Ș. cu domiciliul in Iasi, ., ., ., in contradictoriu cu IPJ BACAU.
Mentine procesul verbal . nr._/08.02.2013 incheiat de intimata ca legal si temeinic.
Cu drept de apel in 30 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi 04.06.2013.
Președinte
C. T. M.
Grefier
M. S.
Red./Tehn.C.T.M.13.06.2013
..06.2013
Ex.4
| ← Fond funciar. Sentința nr. 1424/2013. Judecătoria BACĂU | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2472/2013.... → |
|---|
