Plângere contravenţională. Sentința nr. 6241/2013. Judecătoria BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6241/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 08-10-2013 în dosarul nr. 5389/180/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BACĂU
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6241/2013
Ședința publică de la 08 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. C.
Grefier M. T.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petent S.C. E. T. S.R.L. și pe intimat I.-I. TERITORIAL 3, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Având în vedere lipsa părților, se lasă cauza la a doua strigare.
La a doua strigare, fără prezența publicului, lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța constată că s-a solicitat judecarea cauzei de lipsă de către părți, în temeiul art.223(3) C.proc.civ.
Instanța, verificându-și competența de soluționare a plângerii, constată că în conformitate cu prevederile art.32 al.2 din OUG 2/2001 este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Instanța, conform art.238 C.proc.civ. estimează durata obiectivă de soluționare a plângerii la 2 luni.
Instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dosar, și nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, constată încheiată cercetarea judecătorească și în baza art.395 C.proc.civ. trece la deliberare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 03.04.2013 sub nr._, petenta S.C. E. T. S.R.L. a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/07.03.2013, încheiat de către I.-I. TERITORIAL 3.
În motivarea plângerii, a arătat că procesul verbal a fost întocmit fără respectarea prevederilor legale și că nu este vinovat de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.
În drept, au fost invocate prevederile OG 2/2001, Reg. CE 561/2006.
La plângere au fost anexate înscrisuri.
Plângerea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru, potrivit Art.36 din OG nr. 2/2001.
Organul constatator a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii.
În drept, intimatul a invocat Art. 205 Cod procedură civilă,, OG 2/2001, Ordinul 1892/2006, OG 37/2007.
În susținerea celor menționate în întâmpinare, intimatul a depus documentația care a stat la baza emiterii procesului-verbal.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/07.03.2013, încheiat de către I.-I. TERITORIAL 3, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 8000 lei, în temeiul Art.9 alin.1 lit. a din OG 37/2007, întrucât la controlul efectuat în data de 07.03.2013, ora 13,10 în localitatea Bacău, . cu nr. de înmatriculare_ /_, deținut și utilizat de petentă, condus de conducătorul auto C. M., care efectua operațiuni de transport rutier de mărfuri, fără încărcătură, s-a constatat că aparatul tahograf al vehiculului are termenul de valabilitate al verificării periodice depășit din data de 06.01.2013, astfel încălcând dispozițiile Art.8 alin.1 pct.14 din OG37/2007.
Instanța constată că plângerea s-a formulat în termenul legal de 15 zile de la comunicarea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzut de Art. 31 alin. 1 din OG 2/2001.
Potrivit Art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.
Astfel, analizând cuprinsul procesului-verbal sub aspectul legalității sale instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG nr.2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă sub sancțiunea nulității absolute, întrucât acesta conține numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Cu privire la modalitatea de comunicare a procesului verbal de contravenție invocată de către petentă,, instanța reține că acest motiv excede cadrului procesual de față ce are drept obiect plângere contravențională (astfel cum a fost intitulată de însăși petenta - contravenientă prin cererea formulată), în cauza de față analizându-se doar legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, iar nu și legala executare a acestuia, și hotărându-se asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării, după caz.
Sub aspectul temeiniciei sale, instanța reține următoarele:
Potrivit Art. 1 din OG 2/2001, constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege. Deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării juridice până la proba contrară, în concordanță cu Art. 34 din OG nr. 2/2001. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v.Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28; cauza Västberga taxi Aktebolag și Vulic v.Suedia, paragraf 113, iulie 2002). Forța probantă a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v.Franța, hotărârea din data de 7 septembrie 1999, cauzaI. P. c. României, hotărârea din data de 28 iunie 2011). Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.
Conform Art. 1 din OG 2/2010, constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege [...].
În concordanță cu Art. 8 alin. 1 pct. 14 din OG nr. 37/2007:
„Următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale:
……….14. utilizarea unor tahografe neomologate, nesigilate, necalibrate, defecte sau care au termenul de valabilitate al verificării/calibrării periodice depășit;”
iar conform Art. 9 alin. 1 lit. a din același act normativ:
”Contravențiile prevăzute la art. 8 se sancționează după cum urmează:
a) cu amendă de la 8.000 lei la 16.000 lei - faptele prevăzute la alin. (1) pct. 12, 14, 17, 21, 27, 33 și 34, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier;”
Potrivit Art. 3 pct. 39 din OG 27/2011:
„În sensul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
…..39. transport rutier - deplasarea persoanelor sau a mărfurilor cu un autovehicul ori cu un ansamblu de vehicule rutiere, pe un drum deschis circulației publice, chiar dacă vehiculele respective sunt, pe o anumită porțiune a parcursului, transportate la rândul lor pe sau de alte vehicule ori dacă autovehiculele se deplasează fără încărcătură. Operațiunile de încărcare/descărcare și de întocmire/distribuire a documentelor însoțitoare ale transportului, realizate sau supravegheate de către conducătorul autovehiculului ori al ansamblului de vehicule rutiere, sunt parte integrantă din transportul rutier;”
Instanța constată că prin factura nr._/19.02.2013 depusă la fila 9 dosar aceasta nefăcând dovada incidenței în cauză a prevederilor Art. 3 din Reg. CE 561/2006, potrivit căruia:
“Prezentul regulament nu se aplică transporturilor rutiere efectuate de:
(a) vehicule utilizate pentru transportul de călători prin servicii regulate, traseul liniei nedepășind 50 km;
(b) vehicule a căror viteză maximă autorizată nu depășește 40 km/h;
(c) vehicule utilizate de serviciile forțelor armate, de serviciile protecției civile, de pompieri și forțele responsabile cu menținerea ordinii publice sau închiriate de acestea fără conducător auto, atunci când transportul intră în atribuțiile proprii ale acestor servicii și se efectuează sub controlul acestora;
(d) vehicule, inclusiv cele utilizate pentru transportul necomercial de ajutor umanitar, utilizate în situații de urgență sau în operațiuni de salvare;
(e) vehicule specializate folosite în misiuni medicale;
(f) vehicule specializate pentru depanări care acționează pe o rază de 100 km de la baza de staționare;
(g) vehicule de încercări rutiere pentru îmbunătățire tehnologică, reparații sau întreținere, precum și vehicule noi sau transformate care nu au fost încă puse în circulație;
(h) vehicule sau un ansamblu de vehicule cu o masă maximă autorizată care să nu depășească 7,5 tone utilizate pentru transporturi de mărfuri în scopuri necomerciale;
(i) vehicule comerciale, care au caracter istoric, în conformitate cu legislația statului membru în care sunt conduse, și care sunt utilizate pentru transportul de călători sau de mărfuri în scopuri necomerciale.”
Prin urmare, instanța reține că situația de fapt descrisă în procesul-verbal de constatare și de sancționare a contravențiilor corespunde realității, nefiind răsturnată de către petentă prezumția de temeinicie a acestuia.
Pentru aceste considerente, instanța, văzând prevederile Art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, urmează ca să respingă plângerea petentului, menținând dispozițiile procesului-verbal de contravenție contestat.
Având în vedere prevederile Art. 24-25 C.proc.civ., în temeiul Art. 36 alin. 2 din OG 2/2001 în vigoare la data formulării plângerii de către petent, potrivit căruia în cazul în care plângerea a fost respinsă, petentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat, instanța vaobliga petentul la plata către stat cu acest titlu a sumei de 20 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petent S.C. E. T. SRL cu sediul în Cîmpulung Moldovenesc, ., ., ., cu sediul procesual ales în Suceava, ., ., ., în contradictoriu cu intimata I.S.C.T.R. cu sediul în București, str. ..38, sector 1, ca neîntemeiată.
Obligă petenta la plata către stat a sumei de 20 lei, cheltuieli judiciare.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Bacău.
Pronunțată în ședința publică, azi, 08 Octombrie 2013.
Președinte, D. C. | ||
Grefier, M. T. |
Red. Tehnored. Jud. D.C. 15 Noiembrie 2013/M.T. 4 ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3609/2013.... | Somaţie de plată. Sentința nr. 4373/2013. Judecătoria BACĂU → |
|---|
